PIELEA - FUNCTIILE SI VASOMOTRICITATEA PIELII

PIELEA

Este invelisul exterior al corpului omenesc care se continua cu mucoasele cavitatilor. Este un tesut membrano-conjunctivo-epitelial. Grosimea pielii variaza dupa regiunea anatomica, sex, varsta, profesie etc.

In functie de regiunea anatomica avem:

planta si palma, cu grosimea pielii de 5mm;

pleoape si preput, 0,2mm.

Copiii, femeile si batranii au pielea mai subtire.

Suprafata pielii este de 1,50 - 1,80m². Este catifelata, usor umeda si brazdata de doua tipuri de presiuni: pliuri (cute) si pori.

Pliurile

Sunt:

profunde - submamare, interfesiere, inghinogenitale

mai discrete - situate la nivelul fetelor de flexie ale genunchiului, cotului, axilei

foarte fine - sunt cele mai numeroase si sunt pe toata suprafata corpului. Sunt fine, scurte, putin profunde

mici regulate - separate de santuri, curbe se afla la nivelul degetelor si formeaza un desen caracteristic fiecarui individ, amprentele dermatoglife.

Porii

Corespund orificiilor glandelor sudoripare sau folicului pilosebacean.

STRUCTURA PIELII

EPIDERM

Este epiteliu pavimentos stratificat compus dintr-o serie de straturi de celule numite cheratinocite.

Din profunzime spre suprafata de descriu straturile:

bazal (germinativ) - contine celule melanocite (celula a pielii care contine melanina si asigura protectia organelor interne contra radiatiilor solare) care secreta pigmentul melanic

mucos al lui Malpighi

granulos

formeaza stratul precornos

lucidu

cornos - este constituit din celule plate anucleate, iar partea lui cea mai exterioara este structura disjunctiva format din celule izolate care se despart spontan sau la cel mai mic traumatism.

Procesul de desprindere al stratului disjunctiv poarta numele de exfoliere. Celulele carnoase dispuse pot ramane intacte pana la 6 luni.

Epidermul se afla intr-o continua schimbare, proces denumit TURN OVER. Timpul reinnoirii epidermului este cuprins intre 26 - 42 de zile.

Cu cat se face masaj cu atat pielea este mai proaspata.

DERM

Se afla sub epiderm si este despartit de acesta printr-o membrana bazala.

Structura:

schelet fibrilar - alcatuit din fibre de colagen elastice si de reticulina. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel, cantitatea variaza cu varsta. Creste la varsta adulta si scade progresiv mai ales la femei. Fibrele elastice sunt dispuse perpendicular pe suprafata pielii si joaca un rol important in elasticitatea pielii care descreste cu varsta, disparand complet la batrani datorita impregnarii cu ioni de calciu. Fibrele de reticulina sunt fibre colagene nepolimerizate. Apar primele in procesul de cicatrizare al plagilor si odata cu inaintarea in varsta se transforma in fibre de colagen

celule proprii - sunt fibroblaste, histocite si mastocite. Celulele fibroase sunt celule fundamentale care sintetizeaza fibrele de colagen si care pe masura inaintarii in varsta isi pierd capacitatea secretorie. Histocitele au mare mobilitate si intervin in apararea pielii, inglobarea de bacterii, corpi straini, lipide. Mastocitele sunt in numar redus, dar intervin in secretia unor amine cu actiune de vasoactivare (serotonina, histamina).

celule migrate - sunt leucocite, monocite, limfocite

substanta fundamentala. - umple spatiile dintre fibre si celule si are urmatoarele roluri:

o       integreaza pielea in fiziologia organismului favorizand fuziunea substantelor din metabolismul general catre tesutul conjunctiv cutanat;

o       intervine in metabolismul apei, contine o zecime din totalul apei din organism;

o       participa la procesele de aparare a corpului, deoarece contine proteine plastice ce actioneaza ca anticorpi.

HIPODERM

Este format dintr-un tesut fibros specializat in sinteza si depozitarea grasimilor. Grosimea variaza in functie de regiunea anatomica, varsta, sexul si rasa.

Elementele celulare dominante sunt lipocitele care se afla intr-un continuu proces de mobilizare si depozitare, proces ce se desfasoara sub influenta unor factori lipolitici sau lipogenetici.

ANEXELE PIELII

Glandele sudoripare

Sunt de doua tipuri:

glande apocrine - localizate la nivelul pliurilor (interfesieri, inghinogenitali, axila, labii, regiunea perigenitala si la nivelul fetelor de flexie) secretia lor este corelata cu cea a gonadelor

canalul excretor se deschide in partea superioara a unui folicul pilos sau in apropierea lui

glandele ecrine sunt dispuse pe toata suprafata corpului si se deschid la nivelul epitelial prin pori. Secretia zilnica este de 800ml de sudoare si poate ajunge la 10l in eforturi intense. Sunt bogat reprezentate pe palme, la nivelul pulpelor, degetelor. Lipsesc din partea rosie a buzelor. Sudoarea contine:

o               clorura de sodiu - 400mg la 100ml

o               acid lactic

o       acid uric

o       amoniac

o       creatina

o       glucoza

o       vitamine

glandele sebacee

Sunt dispuse in special la nivelul zonelor cu pilozitati, dar numarul celulelor este mai mare la nivelul scalpului, barbiei si jumatatii superioare a toracelui.

Secretia lor este continua si are variatii legate de varsta. Este redusa la copii. Creste mai mult spre pubertate, se mentine constant o perioada si apoi scade lent. Secretia glandelor sebacee se numeste sebum.

Sebumul impreuna cu sudoarea formeaza filmul lipidic acid de suprafata care are rol in apararea microbiana si antiparazitara.

sistemul pilar

Densitatea variaza in functie de varsta sex si regiunea anatomica. Pilozitatea crescuta se numeste hipertricoza. Parul alb este par cu bule de aer. Parul impreuna cu glandele sebacee formeaza aparatul pilosebaceu.

unghiile

VASOMOTRICITATEA PIELII

Circulatia cutanata are mare capacitate de adaptare la nevoile organismului.

Poate creste de 10 ori la suprafata tegumentului si de 100 de ori la nivelul degetului.

Controlul vasomotricitatii este realizat de urmatorii factori:

nervosi centrali

sunt localizati in maduva spinarii - reflexul de vasoconstrictie impotriva frigului.

In bulb se realizeaza controlul tonusului vascular.

In hipotalamus se realizeaza termoreglarea.

In cortex se realizeaza vasomotricitatea emotionala.

Toti acesti centri induc numai actiune de vasoconstrictie.

nervosi locali

au efect vasodilatator declansat prin reflexul axonic de catre masaj. Impulsul nervos ce se propaga intr-un mod cu totul particular, rezultand la nivelul vaselor cutanate o eliberare de mediator chimic cu efect vasodilatator care se evidentiaza prin hiperemia locala, rezultata in urma frictiunilor.

hormonali

sunt reprezentati de vasopresina si catecolamine. Au efect vasoconstrictor.

umorali

reprezentati de histemina, prostaglandine, tiroxina. Au efecte vasodilatatoare.

tisulari si miogeni

au un rol redus in mentinerea tonusului peretilor vasculari.

FUNCTIILE PIELII

1. PROTECTIE

Realizata de procesele e cheratinizare si melanogeneza.

Cheratinizarea este capacitatea de a produce si stoca cheratine. Melanogeneza este capacitatea melanocitelor de a produce si stoca pigment melanic cu rol in fotoprotectie.

2. SECRETORIE a glandelor sebacee si sudoripare

Formeaza filmul acid lipidic de suprafata.

PILOGENEZA

APARAREA antimicrobiana, antibacteriana, antiparazitara, antifungica. Se realizeaza prin descuamarea continua a stratului cornos si prin prezenta unui PH acid la nivelul epidermului.

6. TERMOREGLAREA

Pielea se comporta ca un intermediar al schimburilor de caldura dintre organism si mediu avand si capacitatea de a inmagazina caldura. Temperatura nu este constanta, cea mai ridicata fiind in regiunea fruntii si in regiunea prehepatica. Cea mai scazuta temperatura este la nivelul extremitatilor.

7. EXTEROCEPTIE

De a sesiza senzatiile de tact, frig, caldura, durere, presiune.