CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Tratamentul restaurator dentar poate fi realizat prin mijloace multiple:
Pentru leziunile tesuturilor dure dentare:
o Obturatii (cu materiale aplicate in stare plastica)
o Proteze fixe unitare
Pentru tratamentul edentatiilor
o Punti dentare
o Proteze partiale mobilizabile
o Proteze totale
o Supraproteze[1] mobilizabile, partiale sau totale
o Restaurari protetice din tipurile mentionate mai sus, agregate pe implanturi dentare
In cazul in care, la aceeasi arcada dentara, se realizeaza atat o proteza mobilizabila cat si una sau mai multe proteze fixe, vorbim despre protezare "combinata", "fixa-mobilizabila", "mixta" sau "hibrida", care pune probleme legate de secventa etapelor terapeutice si de pregatirile necesare la nivelul protezelor fixe.
In cazul in care, la acelasi pacient, se realizeaza o proteza totala mandibulara si protezare fixa sau fixa (cel putin in zona frontala)-mobilizabila maxilara, vorbim despre un "sindrom de combinatie protetica", care pune probleme legate de stabilitatea protezei mandibulare.
In general, planul de tratament restaurator trebuie sa ofere raspunsuri la urmatoarele intrebari:
Leziunile tesuturilor dure dentare se trateaza prin obturatii sau proteze fixe unitare?
Protezele fixe unitare de pe dintii alaturati se realizeza separate sau solidarizate?
Bresele edentate se trateaza sau se mentin neprotezate?
In cazul raspunsului afirmativ la intrebarea precedentaa, ce tip de restaurari vor fi utilizate?
Cum asigura restaurarile propuse stabilitatea parodontala?
Cum asigura restaurarile propuse stabilitatea ocluzala?
Care este secventa etapelor terapeutice?
Care va fi secventa interventiilor terapeutice?
Care sunt resursele (financiare, temporale, tehnice etc.) necesare realizarii tratamentului restaurator? In cazul in care aceste resurse nu pot fi gasite intr-o singura etapa, care este partea tratamentului restaurator strict necesara?
Ce interventii presupune intretinerea si dispensarizarea restaurarilor?
In mod specific, planul de tratament restaurator prin punte dentara trebuie sa precizeze:
Care vor fi dintii stalpi ai puntii?
Ce elemente de agregare vor fi utilizate, incluzand aici:
alegerea materialului (materialelor)
tipul generic al PFU
variatiile de preparatie in raport cu modelul tipic - de ex. modificarile impuse preparatiilor de afectarea furcatiilor radiculare, distructiile subgingivale, anomalii de morfologie sau pozitie a dintilor stalpi etc.
variatiile de geometrie a PFU in raport cu modelul tipic - de ex. plasarea atipica a componentelor fizionomice/metalice la o coroana mixta, realizarea unor praguri linguale si/sau lacasuri pentru pintenii ocluzali ai unei proteze partiale mobilizabile etc.
Ce corp de punte va fi utilizat - tip (forma), raport cu creasta edentata?
Ce tip de conectori va prezenta puntea: rigizi obtinuti prin turnare unica, rigizi obtinuti prin lipire, non-rigizi?
Ce tip de contacte si ghidaje ocluzale va asigura puntea?
Cum vor fi rezolvate problemele estetice?
Pentru realizarea corecta a restaurarilor dentare cuprinse in planul de tratament, sunt necesare, de cele mai multe ori interventii prealabile parodontale, endodontice, chirurgicale, ortodontice, de echilibrare ocluzala sau chiar controlul terapeutic prealabil al unor afectiuni sistemice ce influenteaza tratamentul stomatologic. Aceste interventii sunt grupate sub denumirea de interventii pregatitoare ale tratamentului restaurator, tratament "pregatitor" sau "preprotetic" (in engleza - mouth preparation). In legatura cu ultima denumire (tratament preprotetic) pot fi formulate obiectii cu privire la sensul pe care il sugereaza, de subordonare a tuturor interventiilor terapeutice stomatologice restaurarilor protetice. Obiectia este justificata in cazurile in care patologia dominanta nu este reprezentata de brese edentate si/sau distructii coronare/radiculare extinse; de exemplu, in cazul unor pacienti cu parodontite marginale cronice, restaurarile protetice fixe pot fi realizate avand drept scop principal solidarizarea dintilor cu mobilitate patologica - putem vorbi, in astfel de situatii, despre tratament protetic "preparodontal". Similar, restaurarile protetice fixe pot avea rol de stabilizare ortodontica sau chirurgicala (protezele maxilo-faciale).
Gruparea interventiilor terapeutice in situatiile in care patologia dominanta este cea cu rezolvare restauratoare, poate fi urmatoarea:
Tratamentul sistemic (uneori)
Tratamentul urgentelor medicale stomatologice (uneori)
Interventiile pregatitoare
Tratamentul restaurator
Interventii terapeutice elective (optionale)
Interventii privind mentinerea restaurarilor
Dupa cum aratam anterior, unele afectiuni generale:
interzic formal interventiile stomatologice, cu exceptia celor de urgenta sau paleative
impun tratament premergator si/sau concomitent interventiilor stomatologice, condus de medicul de medicina generala sau specialist
Simptomele / afectiunile care impun tratament de urgenta, pot fi grupate in urmatoarele categorii:
Durerea
Afectiuni premaligne sau maligne
Infectii
Traumatisme
Modificari estetice acute
Interventii terapeutice initiale:
Terapia parodontala initiala (non-chirurgicala)
Controlul cariilor dentare
Extractii - evaluarea preliminara a breselor edentate
Indepartarea - inlocuirea restaurarilor defectuoase
Tratamentul endodontic, inclusiv interventii chirurgicale auxiliare
Restaurarea dintilor devitali si/sau cu distructii coronare/radiculare severe
Protezarea provizorie / tranzitorie - fixa / mobilizabila
Echilibrarea ocluzala preprotetica
Evaluarea post-terapeutica initiala
raspunsul parodontal la terapia initiala
modificarea planului de tratament chirurgical parodontal
Echilibrarea ocluzala preprotetica
Conservator vs Reorganizare
Obiective generale:
respectarea principiilor ocluziei functionale
masticatie bilaterala si comfortabila
absenta tasarii interdentare a alimentelor
Parodontal chirurgical I (controlul inflamatiei, interventii regenerative):
Scaling, chiuretaj parodontal in camp deschis
Interventii regenerative
Ortodontic (eventual interventii chirurgicale ortodontice si/sau ortognatice) - 6 luni
Parodontal chirurgical II (controlul pungilor parodontale):
Interventii de chirurgie parodontala pentru pungi parodontale persistente, cu sau fara defecte osoase (in general interventii rezective)
Interventii chirurgicale premergatoare fazei restauratorii finale :
Cresterea inaltimii coroanelor clinice
Remodelarea estetica a coletului clinic
Tratamentul retractiilor gingivale
Tratamentul defectelor muco-gingivale
Tratamentul afectarilor furcale
Interventii asupra crestelor edentate
Interventii chirurgicale pre-implantare si implantare
Augmentarea crestelor edentate
Sinus lift
Implante
Tratamentul parodontal initial (non-chirurgical)
Controlul cariilor dentare active
Tratament
Profilaxie - ESENTIALA
Fluorizare
Igiena buco-dentara - controlul placii microbiene
Regimul alimentar
Volumul si calitatea secretiei salivare
Carii agresive
Importanta incidentei Bitewing
Carii proximale incipiente
Decizia de extractie
Factori locali (viitorul pe termen scurt)
distructia coronara,
implantarea parodontala,
modificarile de pozitie (primare sau secundare)
Factori regionali (strategici) - modul in care va fi rezolvata terapeutic bresa aparuta
Factori generali - status medical, psiho-social, economic
Consecintele absentei protezarii
stabilitatea dintilor pe arcade este dependenta de:
fortele transmise la nivelul contactelor ocluzale si proximale
suportul parodontal
fortele exercitate de partile moi (obraji, buze, limba)
Evaluarea preliminara a breselor edentate - spatiul protetic redus:
Creasta edentata ideala:
Indepartarea si inlocuirea restaurarilor defectuoase
Identificare
Amploarea interventiei
Protezarea provizorie
Tratamentul endodontic, interventii chirurgicale auxiliare
Rezectia apicala / chiuretajul periapical
Rezectia radiculara - premolarizarea
Replantarea / transplantarea dentara
Atitudinea fata de dintii devitali
Susceptibili la fractura:
9% pierdere de apa
Slabirea fibrelor de colagen
Structuri dure dentare fara suport
Morfologie modificata
100 FRACTURI DENTARE
Cu tratament endodontic: 69
29 din 69 aveau coroane de invelis total
Din 69
dupa 1 an 24%
1-5 ani 35%
5-20 ani 41%
Gher et al; JADA, vol. 114, Feb 1987
LOCALIZARE?
Maxilar Anterior 7%
Mandibular Anterior 3%
Maxilar Posterior 42%
Mandibular Posterior 48%
SOLUTIA
"Armarea dintelui"
"Protectia dintelui" prin acoperire
ARMAREA:
Probleme legate de pivoturile radiculare
Cand este necesara?
Creste rezistenta la fractura a dintelui?
Rolul pivotului radicular vis--vis de reconstituirea coronara?
Lungimea optima a pivotului radicular?
Forma optima a pivotului radicular?
Metoda optima pentru preparatia spatiului radicular?
Materialul optim pentru cimentare?
Armeaza pivoturile radiculare dintii cu tratament endodontic?
CIMENTARE vs. COLARE
"There is no difference in torsional resistance of a composite core supported by a prefabricated post when bonded or cemented with ZNPO4"
Cohen et al; J prosthet Dent 1999; June
PROTECTIA DINTILOR ANTERIORI DEVITALI
Acoperirea coronara NU imbunatateste semnificativ reusita tratamentului la dintii cu tratament endodontic.
Mai multe studii arata ca structura dentara restanta are o mai mare importanta pentru prevenirea fracturii dentare si mentinerea restaurarii decat utilizarea si tipul pivoturilor radiculare.
PROTECTIA PREMOLARILOR DEVITALI
Pot fi supusi unor forte laterale importante
Dupa prepararea pentru o coroana metalo-ceramica volumul dentinei restante este redus
Un onlay fizionomic poate fi luat in considerare daca ramane suficienta dentina restanta.
daca nu. RCR (eventual gingivectomie pentru a asigura colereta)
PROTECTIA MOLARILOR DEVITALI
Cele mai frecvente fracturi.
Daca exista contacte ocluzale, acoperirea cuspidiana prin restaurare este recomandabila
In general nu sunt necesare RCR
Colereta
ACOPERIREA CUSPIDIANA CU AMALGAM
Batran, urat si demodat!
Lipsesc studiile privitoare la obturatii de amalgam cu agregare intrapulpara si acoperire cuspidiana.
Totusi, obturatii de amalgam complexe se comporta bine, sunt conservatoare si bine tolerate parodontal.
Factorii determinanti sunt estetica si ocluzia.
AU NEVOIE TOTI DINTII TRATATI ENDODONTIC DE "PROTECTIE" PRIN ACOPERIRE?
COLERETA CERVICALA
DA !!!!!
Creste rezistenta la fractura
Element antirotational
Uneori poate fi realizata numai prin gingivectomie / extruzie accelerata
EFECTUL DE INCERCUIRE
FARA INCERCUIRE
INALTIME CORONARA MARITA
DIMENSIUNILE PIVOTULUI
9mm ideal (Turner)
3/4 din lungimea radacinii (Sorenson)
> inaltimea coroanei (Shillingburg)
5mm de inchidere apicala
DIAMETRUL PIVOTULUI
INCHIDEREA APICALA
VIITORUL
Cimentarea adeziva.
RCR de culoarea dentinei
FRC (Ribbond)
FRC (Ribond)
Protezarea provizorie - temporara
Evaluarea postterapeutica initiala
raspunsul parodontal la terapia initiala
modificarea planului de tratament chirurgical parodontal
Interventii de chirurgie parodontala:
Pungi parodontale persistente, cu sau fara defecte osoase
Interventii rezective
Interventii regenerative
Interventii chirurgicale premergatoare fazei restauratorii finale :
Afectare furcala
Modificarea arhitecturii gingivale
Defecte muco-gingivale si retractii
Cresterea inaltimii coroanelor clinice
Remodelarea estetica a coletului clinic
Tratamentul retractiilor gingivale
Exemplu - afectare furcala
Recapitularea etapelor planului de tratament
Sistemic
Urgente
Preparator (preprotetic)
Restaurator
Electiv
Mentinere
Tratamentul preparator (recapitulare)
Interventii chirurgicale parodontale la nivelul dintilor restanti
Interventii asupra crestelor edentate
Interventii chirurgicale pre-implantare si implantare
Tratament ortodontic (eventual interventii chirurgicale ortodontice si/sau ortognatice)
Exemplu - chiuretaj parodontal
lambou Widman modificat
Exemplu - chiuretaj parodontal
lambou Widman modificat
Exemplu - chiuretaj parodontal
lambou Widman modificat
Exemplu - chiuretaj parodontal
lambou Widman modificat
Exemplu - chiuretaj parodontal
lambou Widman modificat
Exemplu - chiuretaj parodontal
lambou Widman modificat
Exemplu - chiuretaj parodontal
camp deschis
Exemplu - interventie regenerativa
Exemplu - interventie regenerativa
Exemplu - interventie regenerativa
Exemplu - pungi parodontale
interventie rezectiva
Exemplu - cresterea inaltimii coroanei clinice
Exemplu - remodelarea coletului clinic
Exemplu - retractii, defecte muco-gingivale
Exemplu - afectare furcala
Exemplu - afectare furcala
Exemplu - afectare furcala
Exemplu - afectare furcala
Creasta edentata
Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate:
Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate:
Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate:
Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate:
Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate:
Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate:
Interventii de mentinere a arhitecturii gingivale (corpul de punte intramucos - intraalveolar):
Interventii chirurgicale pre-implantare si implantare:
Augmentarea crestelor edentate
Sinus lift
Implante
Tratamentul preprotetic ortodontic
Realizarea unor restaurari protetice in conditii ideale, atunci cand exista probleme de:
Spatiu protetic mezio-distal
Aliniere - inclinare a dintilor stalpi - vecini
Spatiu protetic vertical (inter-ocluzal)
Definitie
Totalitatea interventiilor care privesc miscarile dentare terapeutice in vederea usurarii altor proceduri necesare controlului afectiunii si restaurarii functionale - tratament ortodontic ajutator
Premise
mentinerea sanatatii dentare un interval de timp cat mai lung
nu toate malocluziile implica afectarea starii de sanatate orala (ex. sind. de ocl. adanca)
ocluzie fiziologica: tip de contacte dento-dentare adaptate stress-ului functional si care se pot mentine nedefinit in timp (nu neaparat cls.I) vs.
ocluzie patologica: care duce in timp la modificari care depasesc capacitatea de adaptare - autodistrugere (Amsterdam,1974)
Ocluzia patologica
uzura dentara excesiva care depaseste mecanismele compensatorii
TCM - durere
modificari pulpare (de la hiperemie la necroza)
afectare parodontala
Cand e necesar tratamentul ortodontic preprotetic ?
tratamentul restaurator protetic (sau parodontal) nu poate controla sau corecta singur afectarea produsa de o ocluzie patologica
tratamentul restaurator poate produce situatii patologice daca pozitia dintilor nu este modificata ortodontic
Scopuri
facilitarea tratamentului restaurator prin pozitionarea corecta a dintilor - tehnici restauratorii conservative
imbunatatirea sanatatii parodontale prin eliminarea zonelor expuse la formarea placii - parodontiu marginal sanatos
stabilirea unor rapoarte favorabile coroana/radacina - forte ocluzale transmise fiziologic
Indicatii clinice ale tratamentului ortodontic preprotetic
repozitionarea dintilor in axe normale pentru a suporta fiziologic solicitarile
reimpartirea spatiului pentru protezare
reducerea unor brese edentate
crearea unor noi dinti stalpi
deblocarea ocluziei
inaltarea ocluziei
Limite
modificari ortodontice limitate doar la sectoare de arcada
TCM nu sunt tratate prin tratament ortodontic ajutator
de obicei aparate ce se adreseaza numai unor zone ale arcadelor dentare
Principii - diagnostic
1) producerea unei baze de date adecvate
2) realizarea unei liste de probleme care sa ajute medicul in etapizarea planului de tratament si sa permita pacientului sa inteleaga desfasurarea acestuia, permitand totodata si evaluarea pretentiilor si asteptarilor pacientului
Principii - diagnostic
Setul de investigatii paraclinice radiografice in vederea unui tratament ortodontic difera la un adult fata de un copil:
ortopantomograma (panoramica) este obligatorie
cu cat gravitatea cazului creste, cu atat se indica noi radiografii
Principii - diagnostic
Principii - diagnostic - recomandari Rx
US Public Health Service, 1988
Rezolvarea problemelor
Intrebare cheie: este posibila restaurarea ocluziei fara modificarea pozitiei dintilor ?
Scopul tratamentului ortodontic ajutator este de a asigura o ocluzie fiziologica si de a facilita alte tratamente dentare fara a avea o legatura stricta cu cls.I Angle
Posibilitati ortodontice
mezio-/disto-inclinari
mezio-/disto-pozitii
extruzii/intruzii
egresiuni/ingresiuni
spatieri post-parodontopatie
Tratamentul este subordonat:
situatiei clinice
posibilitatilor ortodontului si proteticianului
compliantei pacientului
Principii - secvente de tratament
Controlul bolii parodontale este foarte important la adult (spre deosebire de copil si tanar unde boala este aproape inexistenta)
tratamentul ortodontic poate fi benefic si in cazul unor dinti cu probleme parodontale (Boyd,1989) daca se asigura un tratament parodontal eficient
Consideratii biomecanice
Tipul aparatului ortodontic folosit depinde numarul de dinti care trebuie miscati
efectul miscarilor ortodontice este dependent de calitatea osului
Consideratii biomecanice - continuare
LPD echilibreaza presiunile intre exteriorul si interiorul arcurilor dentare in conditii de normalitate
Raspunsul ligamentului periodontal la deplasarea ortodontica
LPd se remodeleaza, de obicei, deplasandu-se in aceeasi directie si cu aceeasi amplitudine cu dintele
De obicei, intruzia ortodontica nu determina scurtarea coroanei clinice iar extruzia ortodontica, pentru a fi eficienta (cu marirea coroanei clinice), trebuie dublata de sectionarea repetata a insertiei epiteliale (altfel se obtine egresiune)
Consideratii biomecanice - continuare
modificarea echilibrului
deplasarea dentara se bazeaza pe resorbtie si apozitie osoasa
Consideratii biomecanice - continuare
Tipuri de miscari dentare :
- inclinari
- rotatii
- extruzii
- intruzii
- translatii (deplasari corporeale)
Consideratii biomecanice - continuare
Fortele ortodontice - caracteristici:
- intensitate
- durata
- directie de actiune
- sens
Consideratii biomecanice - continuare
Forte ortodontice - principii de deplasare ortodontica:
1) deplasari minime
2) respectarea ritmului resorbtie/apozitie osoasa
3) deplasare apicala cat mai redusa
4) respectarea axelor de exercitare a fortelor ocluzale
Consideratii biomecanice - continuare
Fortele ortodontice - efecte secundare:
- la nivelul pulpei
- la nivelul radacinii
- la nivelul procesului alveolar
- durere si mobilitate
- ocluzal (blocaje)
Situatii clinice
Situatii clinice - continuare
Situatii clinice - continuare
Situatii clinice - continuare - indreptarea unui molar (1)
Situatii clinice - continuare - indreptarea unui molar (2)
Situatii clinice - continuare - indreptarea unui molar (3)
MICRODONTIE - INCISIV LATERAL MAXILAR
ABSENTA INCISIVILOR LATERALI MAXILARI
RESTAURARI LATERALE
CAZUL 1
Agenezie - Incisiv Lateral Maxilar
Optiuni Terapeutice
Restaurarea caninului de forma incisivului lateral
Distalizarea ortodontica a caninului si crearea spatiului protetic mezio-distal pentru restaurarea incisivului lateral
CAZUL 2
Agenezie - Microdontie - Incisivi Laterali Maxilari
Lista problemelor
Deficit de dezvoltare in plan transversal al maxilarelor
Canini inclusi bilateral
Absenta 22
Microdontia 12
Forma usoara de anomalie - clasa a III-a
Inghesuirea grupului frontal mandibular
Plan de Tratament
Alinierea ortodontica 13 si23 dupa expunere chirurgicala
Extractia primilor premolari mandibulari
Tratament ortodontic de "camuflaj"
Restaurarea protetica 12 si 22
CAZUL 3
Uzura severa in zona frontala, maxilar si mandibular
Lista problemelor
Defect muco-gingival 31
Uzura semnificativa si egresiune
Coroane clinice scurte
Plan de tratament
Tratament parodontal al defectului muco-gingival de la 31
Intruzia ortodontica a frontalilor maxilari si mandibulari
Restaurarea protetica a frontalilor maxilari si mandibulari
Raspunsul ligamentului periodontal la deplasarea ortodontica
LPd se remodeleaza, de obicei, deplasandu-se in aceeasi directie si cu aceeasi amplitudine cu dintele
De obicei, intruzia ortodontica nu determina scurtarea coroanei clinice iar extruzia ortodontica, pentru a fi eficienta (cu marirea coroanei clinice), trebuie dublata de sectionarea repetata a insertiei epiteliale (altfel se obtine egresiune)
CAZUL 4
FRACTURA RADICULARA SI EXTRUZIE ORTODONTICA
Sumarul Cazului
Pacient, 14 ani, traumatism la nivelul dintelui 21
Examinarea indica fractura corono-radiculara imediat sub creasta osului alveolar
Optiuni terapeutice:
Extractia, gingivo-alveolotomia, extruzia ortodontica
Concluzii
evaluarea corecta a cerintelor (asteptarilor) pacientului si a posibilitatilor stomatologului
investigatii complexe si riguroase
explicarea corecta a etapelor tratamentului si acceptul informat al pacientului
desi este aparent accesibil unui cabinet de stomatologie generala, este de preferat colaborarea cu ortodontul
Recapitularea etapelor planului de tratament
Sistemic
Urgente
Preparator (preprotetic)
Restaurator
Electiv
Mentinere
Intrebari frecvente referitoare la planul de tratament prin proteze fixe
CUM TRATAM LEZIUNILE CORONARE SEVERE, PRIN OBTURATII SAU COROANE ?
CUM TRATAM BRESELE EDENTATE REDUSE (UNIDENTARE) ?
CUM TRATAM BRESELE EDENTATE INTINSE, PRIN PUNTE SAU PROTEZA MOBLIZABILA ?
CARE ESTE SECVENTA TERAPEUTICA PENTRU PROTEZAREA FIXA ?
Tratamentul restaurator al leziunilor coronare
Obturatii (materiale inserate in stare plastica)
Restaurari unitare:
metalice turnate
intracoronare (inlay)
extracoronare
coroanele mixte metalo-acrilice metal-compozit sau metalo-ceramice
coroane cu agregare intraradiculara (variante ale tipurilor anterioare)
coroane din materiale compozite armate cu fibre de sticla sau polietilena
coroane integral ceramice (coroane, inlay-uri, fatete)
Este necesara solidarizarea restaurarilor unitare?
Sunt necesare pregatiri speciale pentru PPM?
Tratamentul restaurator protetic al breselor edentate
Este necesar?
Ce tip de restaurare va fi folosit?
Punti dentare
Protezele partiale mobilizabile - protezare combinata
Protezele totale
Supraprotezele - protezare combinata
Restaurarile protetice agregate pe implante
Ce tip de schema ocluzala vor asigura restaurarile protetice?
Care este secventa tratamentului protetic complex?
Este necesar consultul medical de specialitate?
Tratamentul prin proteze partiale fixe (punti dentare)
Alegerea dintilor stalpi
Alegerea elementelor de agregare
alegerea tipului generic de proteza unitara pentru fiecare dinte stalp
cea mai simpla si profilactica solutie functionala pentru cazul dat
o solutie accesibila tehnic si dpdv al pregatirii medicului si tehnicianului
alegerea materialului / materialelor utilizate
decizia asupra variatiilor de preparatie in raport cu modelul tipic (de ex. limita cervicala, distructii coronare, elemente suplimentare de mentinere si stabilizare, agregarea radiculara etc.)
decizia asupra variatiilor de geometrie a protezei unitare in raport cu modelul tipic (de ex. extinderea componentei fizionomice, grosimea peretilor, etc.)
Alegerea corpului de punte (tip, raport cu creasta edentata)
Alegerea conectorilor (jonctiunea elemente de agregare - corp de punte)
puntea prin turnare unica (conectorii sunt realizati concomitent cu elementele de agregare si corpul de punte)
punte obtinuta din elemente separate:
conectori ficsi, rigizi (prin sudare si / sau lipire)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi)
Alegera tipului de pregatiri la nivelul protezelor fixe pentru asigurarea MSS protezelor mobilizabile
Factori semnificativi pentru conceperea puntilor dentare - alegerea dintilor stalpi si a elementelor de agregare
Alegerea dintilor stalpi de punte
SUPRAFATA PARODONTALA (LEGEA LUI ANTE)
Gradul de solicitare ocluzala (amplitudine, durata, directie):
Solicitarile parafunctionale trebuie reduse INAINTEA TRATAMENTULUI PROTETIC FINAL
SUPRAFATA PARODONTALA
Evaluarea dintilor stalpi cu pierderea suportului periodontal
Alegerea dintilor stalpi de punte: criterii suplimentare
forma si angulatia radiculara
spatiul protetic (directia, lungimea, latimea, inaltimea bresei edentate)
bresele edentate multiple (de ex. zona incisiva mandibulara)
absenta tuturor incisivilor mandibulari - maxilari
utilizarea incisivilor mandibulari ca dinti stalpi
risc de supraconturare
controlul placii microbiene este dificil
resorbtia severa a crestei edentate in zona incisiva maxilara
Alegerea dintilor stalpi de punte
Principiul general: CEA MAI SIMPLA SOLUTIE FUNCTIONALA
Folosirea nejustificata a mai multor dinti stalpi, a conectorilor non-rigizi, a dintilor stalpi intercalati intre brese edentate complica procedurile tehnice si conduce frecvent la erori.
Alegerea dintilor stalpi de punte
Esentiala evaluarea diagnostica riguroasa:
Parodontal (clinic si radiologic)
Dupa indepartarea in totalitate a dentinei cariate:
Gradul de distructie coronara
Starea pulpei dentare (teste de vitalitate) sau a tratamentului endodontic
Evaluarea riguroasa a dintilor stalpi
Evaluarea riguroasa a dintilor stalpi
Alegerea dintilor stalpi de punte
Atitudinea fata de dintii integri
reprezinta dintii stalpi ideali
utilizarea lor ca dinti stalpi poate determina rezistenta din partea pacientului - SE EVALUEAZA STAREA GENERALA DE SANATATE DENTARA
Atitudinea fata de molarii secunzi basculati (mezial)
preparatii atipice
elemente de agregare atipice
conectori atipici
redresare ortodontica
Consecintele edentatiei neprotezate
Alegerea dintilor stalpi de punte
Atitudinea fata de resorbtia osoasa orizontala
Alegerea dintilor stalpi de punte
Atitudinea fata de resorbtia osoasa orizontala
Alegerea dintilor stalpi de punte
Atitudinea fata de resorbtia osoasa orizontala
CUM TRATAM BRESELE EDENTATE REDUSE (UNIDENTARE) ?
Alegerea dintilor stalpi pentru brese edentate unidentare:
Regula generala: utilizarea celor doi dinti limitanti ai bresei
EXCEPTII:
INTOTDEAUNA: edentatia de canin
UNEORI: edentatia molarilor de sase ani
UNEORI: puntile in extensie:
Extensia meziala pentru IL de pe C;
Extensiile din cazul unor brese multiple intercalate;
Extensiile puntilor agregate pe implante
Extensia meziala pentru PM1 de pe M1PM2;
Extensia distala pentru M1(de dimensiunile unui PM) de pe PM1PM2;
SOLUTII DE TRATAMENT PENTRU EDENTATIILE UNIDENTARE:
Punti simple
Punti complexe
Protezarea mai multor dinti absenti:
Problemele:
Brese edentate intinse sau in zonele de curbura ale arcadelor
Brese edentate numeroase
Rezolvarea solicita evaluare diagnostica riguroasa (eventual modelare diagnostica preliminara)
SOLUTII DE TRATAMENT PENTRU EDENTATII PLURIDENTARE:
Punti simple, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, mai mult de doi dinti absenti
Punti complexe, edentatii intercalate
Alegerea elementelor de agregare pentru punti dentare
Metalice, intracoronare (inlay) - prognostic rezervat, dupa unii autori
Metalice, extracoronare (elemente colate, coroane partiale, coroane ecuatoriale, coroane de invelis total metalice)
Mixte metalo-ceramice
Mixte metalo-acrilice / metal-compozit
Coroane metalice sau mixte cu agregare intraradiculara (substitutie, mixte cu pivot)
Restaurari din materiale compozite armate cu fibre de sticla sau polietilena
Restaurarile integral ceramice (coroane, inlay-uri, fatete)
Alegerea elementelor de agregare pentru punti dentare
In raport cu pregatirea pentru coroane izolate, apar unele diferente:
Conditii mai riguroase privind rezistenta mecanica
Conditii legate de paralelism
Tipul elementelor de agregare alese trebuie sa permita insertia puntii
Slefuirea mai accentuata
Devitalizare mai frecventa a dintilor stalpi
Mijloace suplimentare de mentinere si stabilizare
Mijloace suplimentare de mentinere si stabilizare
Solutii de Tratament prin Punti Dentare:
Punti simple, edentatii unidentare
Punti complexe, edentatii unidentare
Punti simple, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, mai mult de doi dinti absenti
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, PPM
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti Simple, Edentatii Unidentare
Punti complexe, edentatii unidentare
Punti complexe, edentatii unidentare
Punti simple, doi dinti absenti
Punti simple, doi dinti absenti
Punti simple, doi dinti absenti
Punti simple, doi dinti absenti
Punti simple, doi dinti absenti
Punti simple, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, doi dinti absenti
Punti complexe, mai mult de doi dinti absenti
Punti complexe, mai mult de doi dinti absenti
Punti complexe, mai mult de doi dinti absenti
Punti complexe, mai mult de doi dinti absenti
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
Punti complexe, edentatii intercalate
O varianta conservatoare: puntea colata
Alegerea corpului de punte si a conectorilor
Evaluarea bresei edentate este adesea neglijata:
caracteristici geometrice
lungime (M-D)
latime (V-L)
inaltime (C-O)
forma - modificari de contur
caracteristici biologice
mucoasa
grosime, rezilienta
mobilitate
troficitate
osul alveolar
Alegerea corpului de punte si a conectorilor
corpul de punte nu se limiteaza la duplicarea formei dintilor absenti
faciliteaza controlul placii microbiene
contribuie la stabilitatea ocluzala
asigura rezistenta mecanica si longevitatea restaurarilor
Clasificarea corpurilor de punte (forma):
Clasificarea corpurilor de punte (raport cu creasta edentata):
intra-alveolar, intra-mucos (ovat)
sa
semi-sa - cel mai frecvent utilizat
tangent (la versantul vestibular)
tangent, cu prelungire vestibulara
semi-sa - cel mai frecvent utilizat
tangent (la versantul vestibular)
tangent, cu prelungire vestibulara
semi-sa - cel mai frecvent utilizat
tangent (la versantul vestibular)
tangent, cu prelungire vestibulara
punctiform (conic, ovoidal)
suspendat (igienic, igienic modificat)
Consideratii biologice:
Consideratii mecanice:
Arcuirea, indoirea, dezlipirea sau ruperea
Consideratii mecanice:
Consideratii estetice:
Consideratii estetice:
Consideratii estetice:
Consideratii estetice:
Consideratii estetice:
Consideratii estetice:
Conectorii:
Terminologie
Calitatile aliajelor de lipire
Observatii generale cu privire la puntile realizate din elemente separate
Indicatii - contraindicatii
Lipirea clasica
Lipirea clasica
Lipirea clasica
Lipirea clasica
Lipirea clasica
Lipirea clasica
Remodelarea proximala
Alte aplicatii
Am incheiat prezentarea planului de tratament prin proteze fixe
Tratamentul restaurator al leziunilor coronare
Obturatii (materiale inserate in stare plastica)
Restaurari unitare:
metalice turnate
intracoronare (inlay)
extracoronare
coroanele mixte metalo-acrilice metal-compozit sau metalo-ceramice
coroane cu agregare intraradiculara (variante ale tipurilor anterioare)
coroane din materiale compozite armate cu fibre de sticla sau polietilena
coroane integral ceramice (coroane, inlay-uri, fatete)
Este necesara solidarizarea restaurarilor unitare?
Sunt necesare pregatiri speciale pentru PPM?
Tratamentul restaurator protetic al breselor edentate
Este necesar?
Ce tip de restaurare va fi folosit?
Proteze partiale fixe (punti dentare)
Protezele partiale mobilizabile - protezare combinata
Supraprotezele - protezare combinata
Protezele totale
Restaurarile protetice agregate pe implante
Ce tip de schema ocluzala vor asigura restaurarile protetice?
Care este secventa tratamentului protetic complex?
Este necesar consultul medical de specialitate?
Tratamentul prin proteze partiale fixe (punti dentare)
Alegerea dintilor stalpi
Alegerea elementelor de agregare
alegerea tipului generic de proteza unitara pentru fiecare dinte stalp
cea mai simpla si profilactica solutie functionala pentru cazul dat
o solutie accesibila tehnic si dpdv al pregatirii medicului si tehnicianului
alegerea materialului / materialelor utilizate
decizia asupra variatiilor de preparatie in raport cu modelul tipic (de ex. limita cervicala, distructii coronare, elemente suplimentare de mentinere si stabilizare, agregarea radiculara etc.)
decizia asupra variatiilor de geometrie a protezei unitare in raport cu modelul tipic (de ex. extinderea componentei fizionomice, grosimea peretilor, etc.)
Alegerea corpului de punte (tip, raport cu creasta edentata)
Alegerea conectorilor (jonctiunea elemente de agregare - corp de punte)
puntea prin turnare unica (conectorii sunt realizati concomitent cu elementele de agregare si corpul de punte)
punte obtinuta din elemente separate:
conectori ficsi, rigizi (prin sudare si / sau lipire)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi)
Alegera tipului de pregatiri la nivelul protezelor fixe pentru asigurarea MSS protezelor mobilizabile
CUM TRATAM BRESELE EDENTATE REDUSE (UNIDENTARE) ?
Non interventia
Probleme estetice
Migrarea dintilor vecini si dificultati la protezarea tardiva
Probleme parodontale prin bascularea dintilor vecini
Migrarea verticala a dintilor antagonisti cu probleme ocluzale ulterioare
Proteza partiala mobilizabila redusa
"Fluture" "Kemenny" "Flipper"
Rezolvare provizorie sau de tranzitie
Mentinerea indelungata determina leziuni gingivale si parodontale ale dintilor invecinati
Puntea colata
"Maryland"
"aripioare" de metal ale corpului de punte, fixate adeziv la nivelul dintilor limitanti ai edentatiei
in general prezinta retentie redusa
pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi
Proteza partiala fixa (punte) "clasica"
Mentinere buna
Estetica acceptabila
Fixa
Protejeaza dintii stalpi cu restaurari voluminoase
Fiabilitate demonstrata
Pretind preparatii importante
Coroana pe implant
Frecvent sub forma de surub
Sunt necesare adesea 4-6 luni pentru osteointegrare
Dintii limitanti nu sunt afectati
Indicatia este dependenta de factori estetici, de timp, cost, suport osos etc.
CUM TRATAM BRESELE EDENTATE INTINSE, PRIN PUNTE SAU PROTEZA MOBLIZABILA ?
INTINDEREA BRESEI(LOR) EDENTATE
SOLICITARILE OCLUZALE
STATUS-UL DINTILOR RESTANTI
STATUS-UL REGIONAL
STATUS-UL GENERAL MEDICAL, PSIHO-EMOTIONAL, ECONOMIC
Prognosticul restaurarilor protetice fixe
Maryniuk: "Longevity of restorations: Survey results of dentists' estimates and estimates and attitudes. JADA 1986; 112:39356
Walton: "A survey of crown and fixed partial denture failures: Length of service and reasons for replacement". JPD 1986; 56:416-421
Linquist: Success rate and failure for fixed partial dentures: After 20 years- IJP 11:2:98 133-138
Scurria: "Meta-analysis of fixed partial denture survivial: prostheses and abutments". - JPD 1998 79;4;459-64
Libby: "Longevity of fixed partial dentures". JPD:78:2127-131, 1997
Prognosticul restaurarilor protetice fixe
"durata de viata" a protezelor conjuncte: 10 - 21 de ani
"durata de viata" medie 8.3 ani
esec determinat de:
carii 24%
probleme mecanice 65%
fractura ceramicii 5.7 ani 17%
descimentarea 5.8 ani 15%
estetica nesatisfacatoare 11%
punti in extensie cu un dinte stalp - medie 3.7 ani
punti (coroane solidarizate) canin - canin - medie 10.4 ani
elemente de agregare metalo-ceramice 6.3 ani
punti colate 74% succes la 5 ani
Prognosticul restaurarilor protetice fixe
Libby: "Longevity of fixed partial dentures". JPD:78:2127-131, 1997
Radiografii periapicale la nivelul dintilor stalpi
Indepartarea in totalitate a obturatiilor de la nivelul dintilor stalpi
Utilizarea titrurilor mari de aur
Limite cervicale sub forma de prag
Margini juxta- sau supra-gingivale
Margini cervicale metalice
Stopuri ocluzale metalice
Radiografia lucrarii protetice inserate pe preparatii
Cimentare cu FOZ
Dispensarizare pentru profilaxie parodontala
Evaluarea
Se urmaresc:
Satisfactia pacientului
Rezultatele terapeutice
Starea de sanatate orala
Sumar postterapeutic
Motivele principale ale prezentarii
Probleme curente
Tratamente sau teste suplimentare
Instructiunile pentru pacient
Proteze mobilizabile aplicate PESTE dinti restanti; in general, la nivelul dintilor restanti acopriti de supraproteze se realizeaza sisteme de ancorare de tipul coroanelor telescopate, capselor, magnetilor etc.; ocazional insa, pot fi realizate supraproteze peste resturi radiculare fara nici o pregatire speciala sau la nivelul carora s-au aplicat simple obturatii de amalgam sau dispozitive radiculare; in aceste cazuri, mentinerea dintilor SUB proteze mobilizabile are in special rolul de a preveni resorbtia proceselor alveolare;
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4128
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved