RETINA

RETINA

Retina este membrana interna a ochiului si cuprinde elementele fotosensibile, care sint impresionate de undele luminoase. Reprezinta deci formatiunea cea mai importanta din punct de vedere functional, fiindca la nivelul ei excitatia luminoasa este receptionata si transformata in influx nervos, care este condus pe urma in centrii nervosi, unde el devine senzatie optica.

Din punct de vedere macroscopic, retina, ca si celelalte doua membrane, are forma unei sfere goale, prezentind in consecinta o suprafata exterioara si una interioara. Cea exterioara vine in raport cu membrana vasculara (tunica vasculosa bulbi), iar cea interioara cu corpul vitros. Retina nu are un orificiu posterior ca sclera si coroida, fiindca nervul optic care perforeaza acestea din urma provine chiar din retina. in schimb, are un orificiu anterior, care se afla la nivelul orificiului pupilar. La nivelul lui se continua, in cursul primelor faze ale dezvoltarii ochiului, membrana pigmentara cu cea retiniana.

Retina, ca si membrana vasculara pe care se muleaza, se imparte in trei portiuni. Cea mai mare parte a ei, care se intinde inapoia orei serrata, constituie retina propriu-zisa sau partea optica a retinei (pars optica retinae). Fragmentul care acopera zona ciliara se numeste retina ciliara (pars ciliaris retinae), iar cel de pe fata posterioara a irisului, retina iridiana (pars iridica retinae).

Portiunea optica a retinei are un strat extern de celule pigmentare, puternic colorate in brun-inchis. in rest, pe viu, membrana este perfect transparenta si incolora. Doar vasele se vad cu claritate in grosimea ei. La ochii tinuti in intuneric, retina are o coloratie rosietica, datorita unui pigment continut in grosimea ei - purpura retiniana sau rodopsina.

Retina este perfect intinsa, prezentindu-se ca un segment de sfera neteda pe ambele fete. Acest lucru reprezinta o conditie esentiala pentru o vedere normala. Neregularitatile, plicile retinei survenite in diferite stari patologice, tulbura mult vazul, dind nastere la imagini cu contururi deformate.

La nivelul extremitatii posterioare a globului ocular, suprafata interioara a retinei prezinta doua formatiuni importante, al caror aspect difera de restul retinei. Aceste doua formatiuni sint: pata galbena si papila nervului optic.

Papila nervului optic (discus n. optici) * reprezinta zona unde fibrele nervului optic, iau nastere din retina, parasesc globul ocular, pentru ca imbracate cu o teaca de mielina, sa formeze nervul optic. Papila ne apare ca o formatiune rotunda sau usor eliptica, cu marele ax vertical, avind un diametru in medie de 1,7 mm. Are o coloratie alba-galbuie, datorita tecilor de mielina ale nervului optic, care incep de la acest nivel. Peste culoarea fundamentala se adauga o nuanta rosiatica, datorita retelei capilare a nervului. in mijloc, papila este deprimata, prezentind o foseta (excavatio papillae). Foseta rezulta din faptul ca fibrele nervoase, care in retina au un traiect orizontal, la intrarea in nervul optic descriu o serie de anse, iar ansele periferice sint mai puternic curbate decit cele centrale.

Papila se gaseste intr-un punct situat la aproximativ 4 mm medial si 1 mm deasupra polului posterior al globului ocular. in regiunea acestui pol, corespunzind aproape axului optic al ochiului, se afla o alta formatiune importanta a retinei: pata galbena sau macula. Macula are o coloratie galbena, datorita unui pigment de aceeasi culoare, si este de forma ovala, cu diametrul cel mare transversal. Dimensiunile ei sint de 2-3 mm pe 1 -1,5 mm.

Pata galbena este deprimata in centru, unde exista o foseta mica, punctiforma, numita foseta centrala (fovea centralis), locul celei mai perfecte vederi clare. in acest loc se concentreaza razele luminoase venite din zona mediului exterior, asupra careia ne fixam privirea la un moment dat.