SFERA SEXUALITATII: Identitatea sexuala

SFERA SEXUALITATII

Cand vorbim despre sexualitate, ne referim la un concept larg, in sfera caruia intra multiple aspecte pe care majoritatea autorilor le desemneaza sub denumirea de "sistemul sexual' (Freedman, Kaplan, Sadock).

Dupa Lief, sistemul sexual trebuie considerat in acelasi mod in care privim oricare alt sistem de organizare morfo-fiziologica specializata a economiei generale a organismului uman. Pentru autorul mentionat, sistemul sexual se compune din urmatoarele: sexul biologic:, cromozoni, hormoni, caracterele sexuale primare si secundare; identitatea sexuala, in sensul de masculinitate si feminitate, din punct de vedere biologic; indentitatea partenerilor, in sensul de barbat si femeie, din punctul de vedere al rolurilor psihologice in sfera sexuala; comportamentul si rolul sexual, in care intra, pe de o parte, coportamentul sexual (comportamentul motivat prin dorinta de placere sexuala sau orgasm), iar pe de alta parte, comportamentul partenerilor (comportamentul cu conotatii masculine si feminine).

Vom dezvolta aceste aspecte in continuare.

Sexul biologic

Sexul biologic este determinat de structura genetic-cromozomiala a fiecarui individ. Codul genetic al fiecaruia este transmis ereditar de catre parinti.

Conditiile de viata embrionara sunt de prima importanta in procesul de dezvoltare si diferentiere sexuala. Deficienta sau excesul de hormoni materni, infectiile virotice, traumatismele, intoxicatiile, deficientele de nutritie sau stresul matern pot afecta dezvoltarea fatului.

Se considera ca programul de combinatie cromoziala XX sau XY actioneaza in procesul de diferentiere gonadica in directia ovariana sau testiculara.

S-a stabilit faptul ca in cazul unei absente totale a hormonilor gonadali fatul se diferentiaza in directia feminina. Din aceste motive, se considera ca fatul primordial este feminin. Acest aspect contrazice "mitul creatiei', intrucat argumentele biologiei demonstreaza ca "Eva ii precede lui Adam'. Secretia sau absenta testiculara contribuie la programarea viitorului comportament sexual.

Anormalitatile sexului biologic pot fi minore sau majore. Acestea pot duce la probleme de intersexualitate de diferite grade sau la conflicte in ceea ce priveste identitatea partenerilor.

Identitatea sexuala

Identitatea sexuala se bazeaza pe identitatea partenerilor sau a genitorilor. Ea poate fi definita ca . reprezentand o inclinatie fie catre masculinitate, fie catre feminitate.

Impresia de lipsa de masculinitate sau de feminitate este influentata, mai mult sau mai putin, de ambianta, de familie, parinti sau rude.

Un rol important il au hormonii androgeni in organizarea la fat a viitorului comportament masculin (in cazul in care androgenii sunt prezenti) sau a comportamentului feminin (in cazul in care androgenii sunt insuficienti). Acestia determina sexul noului nascut.

Ambiguitatea sexuala este legata de aspectele biologico-endocrine si familiale, acestea reprezentand elemente psihologice si de dezvoltare ulterioara a identitatii.

Identitatea partenerilor

Aceasta, spre deosebire de identitatea sexuala care are in principaj o conotatie biologica, are un cadru mult mai larg, in care sunt incriminati si alti factori, dintre care cei de ordin psihologic primeaza.

Dezvoltarea sexuala in sensul organizarii masculinitatii sau a feminitatii este completa in jurul varstei de 3 ani. Pot aparea insa serioase tulburari de tipul deviantelor sexuale, cum ar fi trayestismul, fetisismul, vqyorismuL si exhibitionismul. Homosexualitatea este si ea considerata tot un caz special de tulburare a identitatii partenerilor.

Referindu-se la identitatea sexuala, J. Bancroft mentioneaza urmatoarele aspecte care caracterizeaza trasaturile sexuale specifice fiecarei persoane in parte, barbat sau femeie: formula cromozomiala; structura gonadelor; natura hormonilor sexuali; organele sexuale interne; organele sexuale externe, care confera individului caracterele sexuale secundare; diferentierea "sexuala' a creierului; sexul recunoscut si acceptat la nastere; constiinta propriei identitati sexuale.

Vom dezvolta in continuare aceste aspecte dupa J. Bancroft.

in ceea ce priveste formula cromozomiala, femeia are doi cromozomi X in formula cromozomiala, pe cand barbatul are un cromozom X si un cromozom Y. Cromozomul care determina caracterul masculin este cromozomul Y.

Din punct de vedere structural, gonada primitiva, inca nedeferentiata sexual, la embrionul uman are o zona medulara si una corticala. Sub actiunea factorilor masculinizanti, respectiv a cromozomului Y, zona medulara evolueaza catre formarea testiculului, pe cand zona corticala involueaza. La femeie procesul se desfasoara in sens invers.

in ceea ce priveste natura hormonilor sexuali, acestia sunt reprezentati in cazul barbatului prin androgeni, respectiv testosteronul, iar in cazul femeii prinjistrogeni, respectiv foliculina.

Organele sexuale interne ale foetusului se diferentiaza in doua directii. Canalul wolfian va da nastere canalelor deferente, veziculelor seminale si canalelor ejaculatorii la barbat; pe cand canalul mullerian va da nastere la uter, trompele uterine si- vagin.

Organele genitale externe sunt reprezentate la barbat prin penis si testicule, iar la femeie prin vulva si mamele.

Diferentele sexuale dintre indivizi pot fi puse in evidenta si in cazul organizarii creierului. La animalele inferioare aceasta diferenta este absolut neta, mai ales in cazul conformatiei hipotalamusului.

Aceasta diferenta este cu atat mai evidenta in cazul femelelor, la care complexul hipotalamo-hipofizar este in mod evident mai dezvoltat in comparatie cu masculii aceleiasi specii, in cazul primatelor si al omului aceste diferente nu mai pot fi la fel de pregnant puse in evidenta.

in ceea ce priveste sexul recunoscut si acceptat la nasterea individului, acesta este legat de prezenta organelor genitale externe.

Constiinta propriei identitati sexuale apare cu pregnanta la varsta adolescentei: pentru baieti, o data cu primele erectii, iar cazul fetelor, o data cu primele menstre.

Comportamentul si rolul sexual

Exista o relatie directa intre comportament si rol in cazul sexualitatii, in aceasta privinta trebuie avute in vedere doua aspecte, si anume: comportamentul sexual, care se bazeaza pe dorinta de a obtine placerea sexuala si, in final, orgasmul; comportamentul partenerilor care este dominat de conotatiile afirmarii masculinitatii sau ale feminitatii fiecaruia dintre parteneri. Acest de al doilea aspect are o neta dominanta psihologica, dar in acelasi timp este normat de traditii, de valorile morale si socio-culturale.

in cadrul sferei sexualitatii se analizeaza stadiile dezvoltarii sexuale a individului.

Sexualitatea este un tip de comportament care se dezvolta in timp, parcurgand mai multe stadii, obligatorii atat din punct de vedere biologic cat si psihologic si psiho-social. Le vom analiza in continuare pe fiecare.

Sugarul reprezinta etapa care se intinde pe primele L8.Juni de viata si consta din experiente autoerotice de atingere si explorare orala, similare atat la baieti cat si la fete.

Copilul mic reprezinta etapa care se intinde de la varsta de 18 luni pana la 5 ani. in aceasta perioada asistam la dezvoltarea limbajului si a activitatii motorii autonome, in timpul toaletei, copiii iau cunostinta de genitalitatea lor. S. Freud numeste aceasta perioada "faza anala', intrucat concentrarea atentiei se face asupra ariei anale.

Copilaria tarzie se intinde de la 5 la 11 ani, in cursul acestei etape se trece la constituirea "cmplexului Oedip, dupa S.Freud, Sexualitatea incepe sa se manifeste ca joc intre baieti si fete. Baietii au o curiozitate permanenta pentru sex, pe cand la fete ea are un caracter episodic.

Adolescenta timpurie este cuprinsa intre 12 si 15-ani. in cursul acestei etape a adolescentei sunt puse in discutie doua aspecte principale, si anume: dezvoltarea_biologica; influenta modelului socio-cultural.In aceasta etapa, pubertatea fixeaza caracterele, sexuale secundare. La baieti apar erectia si capacitatea de a ejacula, pe cand. la fete apar primele menstre.

Adolescenta tarzie se intinde pe o perioada cuprinsa intre 16 si 18 ani. Ea se caracterizeaza prin aparitia, autonomiei fata de controlul adultilor, incepe sa se manifeste dorinta de independenta, si, o data cu aceasta, incep si primele experiente sexuale.

Tineretea este etapa cuprinsa intre 18 si 23 de ani si ea se caracterizeaza prin trecerea la varsta adultului si pregatirea in vederea casatoriei.

Adultul tanar este etapa caracterizata prin incheierea casatoriei, avand ca obiectiv constituirea cuplului, marital, a familiei, in aceasta etapa viata sexuala capata.un caracter de legitimitate si devine regulata. Dispar anxietatile si sentimentul de .vinovatie si o data cu aceasta asistam si la o schimbare a personalitatii. Aceasta etapa se intinde pe o perioada cuprinsa intre 23 si 30 de ani.

Adultul mediu reprezinta varsta cuprinsa intre 31de ani pana la 46 de ani. in cursul acestei etape, atentia indivizilor se deplaseaza catre preocuparile profesionale si cele de ordin social, in planul comportamentului sexual remarcam un usor inceput de declin al ratei frecventei raporturilor sexuale.

Adultul tarziu reprezinta etapa cuprinsa intre varsta de 46 la 60 de ani. in cursul acestei etape nevoile biologice descresc in intensitate si se raresc ca frecventa. Apar perioade de lunga abstinenta sexuala, interesul pentru activitatea sexuala reducandu-se considerabil.

Batranetea este etapa care se considera ca incepe dupa varsta de 60 de. ani. Ea este caracterizata prin inceputul declinului general.al individului pe toate planurile: biologic, psihologic si sexual. In plus, un factor psiho-social care grabeste acest proces este reprezentat prin iesirea.individului din cadrul circuitului socio-profesional, ceea ce accentueaza starea de izolare a acestuia.

Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca sfera sexualitatii este marcata in primul rand de problema identitatii sexuale a indivizilor. Aceasta are atat o dimensiune biologica, cat si una psihologica si sociala, in plus, comportamentul sexual al indivizilor este dictat in principal de caracteristicile identitatii sexuale a acestora. Orice varietate a identitatii sexuale, atat in sfera "normalitatii' cat si in cea a "patologicului', se va reflecta direct in comportamentul sexual al individului, dar si in viata sociala a acestuia, in familie etc. Avand in vedere aceste aspecte vom insista in mod deosebit asupra identitatii sexuale.

Este unanim admis faptul ca identitatea sexuala priveste cele doua mari aspecte, si anume: masculinitatea si feminitatea. Ele sunt produsul urmatoarelor trei grupe de forte: biologicul; sfera psihica; raspunsurile intrapsihice la mediu si ambianta, in special efectele produse de parinti asupra copiilor cat si de atitudinile sociale care se exercita asupra tineretului din afara sferei familiale.

Identitatea sexuala a indivizilor se manifesta, asa cum vom vedea mai departe, prin configurarea unor tipuri "bio-psiho-neuro-endocrine' specifice.

in sensul acesta, marile "diferente' de identitate sexuala, pentru barbat si femeie, sunt raportate la caracterele sexuale secundare, cu aspect exterior.

Rezulta in mod firesc ca fiecare individ se va comporta din punct de vedere psiho-sexual in concordanta cu identitatea sa sexuala. Sunt insa si situatii in care tulburarile de comportament psiho-sexual sunt afectate in forme si grade diferite, in raport direct cu structura identitatii sexuale a indivizilor.

Un prim aspect care este luat in discutie este reprezentat de confuzia sexuala. Aceasta este datorata unei incomplete forme de maturizare sexuala, ceea ce are consecinte asupra formarii complete a identitatii sexuale. Dincolo de aspectele biologice pe care le implica formarea sexuala a indivizilor, de o importanta majora sunt aspectele de ordin psihologic (homosexualitatea si travestismul), precum si cele de ordin pur social (modul de comportament, interese, alegerea profesiunii, costumul, cosmetica, tipul de relatii interpersonale, atractia pentru un anumit gen de parteneri etc).

intelegerea tulburarilor de comportament psiho-sexual este legata de patologia identitatii sexuale. Desi acestea vor constitui o tema de analiza detaliata in partea a doua a lucrarii noastre, vom face totusi o succinta prezentare a problemei in continuare.

Pentru majoritatea autorilor, tipurile de tulburari ale identitatii sexuale pot fi impartite in doua grupe, si anume:

1. Deviantele sexuale, care reprezinta aberatii ale masculinitatii sau ale feminitatii, dar nelegate in mod obligatoriu de un conflict intrapsihic.

Perversiunile sexuale, sau "nevrozele sexuale', care sunt rezultatul unui conflictjntrapsihic al indivizilor.

Se considera ca ambele grupe de tulburari au la baza lor factori genetici, de ordin constitutional sau micsti.

Din punct de vedere clinic, tulburarile psiho-sexuale au un pronuntat caracter comportamental si ele sunt de forme variate si multiple, dupa cum urmeaza:

1. Transsexualismul este forma, cea mai extrema de tulburare a identitatii sexuale a individului, constand din impresia si dorinta acestuia, imperios exprimata, de a apartine sexului opus. El consta din dorinta individului de a-si schimba sexul pe care il poseda, dar cu care nu se identifica cu sexul opus. in aceasta privinta, distingem doua aspecte: a) transsexualismul masculin; b) transsexualismul feminin.

Fetisismul sau travestismul este atasamentul unui individ de obiectele sexului opus, sau chiar adoptarea de catre acesta a obiectelor si vestimentatiei sexului opus (haine, podoabe, cosmetica etc).

Homosexualitatea consta in atractia individului catre parteneri de aceleasi sex. Ea este de doua feluri, si anume: a) homosexualitatea masculina sau pederastia; b) homosexualitatea feminina sau lesbianismul.

Psihozele si starile-limita (borderline states) au un caracter patologic net, si din punct de vedere psihiatric ele sunt tulburari de tipul psihozelor paranoide.

Intersexualitatea este legata de defectele genetice cromozomiale responsabile de marcarea sexului individual, si anume, in cazul femeii cromozomii XX, iar in cazul barbatului cromozomii XY. Tulburarile care apar in cazul acesta sunt urmatoarele:

a) sindromul Tumer, in care formula cromozomiala este de XO, individul avand un aspect feminin si un caracter infantil;

b) sindromul Klinefelter, in care formula cromozomiala este XXY, individul avand un aspect masculin dar femininizat, cu ginecomastie, penisuLmic etc. ^;

c) sindromul andrenogenital este caracterizat prin masculinizare a feminitatii, prezenta pilozitatii, clitorisul foarte dezvoltat.

Din cele discutate pana acum rezulta clar faptul ca sfera sexualitatii cuprinde ca element axial identitatea sexuala, iar ca forma de manifestare a acesteia, comportamentul psihosexual.

Am aratat deja ca aspectele legate de normalitate, cat si cele legate de devianta sau patologie pura sunt fie datorate unor factori bio-genetici, fie unor factori psiho-biologici sau psiho-sopiali. Daca asupra factorilor bio-genetici, posibilitatile noastre actuale de interventie sunt inca extrem de reduse sau numai in stare de experiment, in ceea ce priveste aspectele psiho-biologice si cele de oridin psiho-social, lucrurile stau complet altfel.

Un rol esential in procesul formarii identitatii sexuale_..revine familiei 'de'origjne_.a,.individului, atmosferei grupului familial, modelelor sexuale din familie, tipului de comunicare si relatii dintre 30

membrii familiei respective. Formarea identitatii sexuale este si rezultatul unui proces specializaLde-^ducatie si formare a individului, caracter zat prin absenta unor modele deviante, a unor frustrari sau carente afective in copilarie,'adaptare familiala pozitiva care sa pregateasca viitoarea integrare-adaptare sociala a individului.

Realizarea procesului de identificare sexuala este conditia esentiala a unui comportament psiho-social adecvat, normal. Aceasta realizare este legata de procesul de maturizare-formare a individului. 'Este vorba nu numai de maturizarea biologica propriu-zisa a sferei sexuale, anatomo-fiziologica, ci si de o maturizare a personalitatii globale, o maturizare ernotional-afectivaji^a imaginii de sine capabila de a crea in sfera constiintei proprii o imagine specifica apartenentei individului la sexul sau. Este de fapt vorba despre "intrari in rolul sexual' specific fiecarui individ. Or, tocmai aceasta constiinta de sine este legata de rolul sexual al individului si de acesta vor depinde alegerea partenerului si formarea ulterioara a cuplului marital.

Toate aceste aspecte sunt legate de un anumit sistem de valori morale, religioase si socio-culturale specifice, care trebuie sa contribuie la formarea personalitatii globale a individului. Ceea ce caracterizeaza insa societatea moderna este slabirea rolului normator, de tip "represiv modelator', al valorilor mentionate ale modelului socio-cultural, fapt care duce la slabirea maturizarii indivizilor, favorizand astfel tulbmiinlejiej si implicit deviantele-,

sau formele de manifestare_patologica propriu-zisa ale conduitelor sociale ale indivizilor in societate.

Toate aceste aspecte afecteaza direct pe fiecare individ in parte, dar si institutiile sociale si in primul rand familia, formarea cuplurilor sexuale si stabilitatea acestora, cresterea si educarea copiilor si a tinerilor in special la varsta adolescentei, comunicarea interpersonala, conduitele sociale etc.