SISTEMUL CARDIOVASCULAR

SISTEMUL CARDIOVASCULAR

Sistemul cardiovascular este constituit din cord si vase.

Cordul prezinta trei tunici care, de la interior spre exterior, sunt: endocard, miocard si epicard.

Endocardul vine in contact cu sangele din interiorul cordului. Este constituit din trei straturi:

a)      un strat intern, care contine: epiteliu simplu pavimentos (numit endoteliu) si tesut conjunctiv lax

b)      un strat mijlociu, care contine: tesutul nodal, rare celule musculare netede, capilare sangvine si tesut conjunctiv lax. Tesutul nodal este organizat in: nodulul sino-atrial, nodulul atrio-ventricular, fasciculul His si reteaua Purkinje.

c)      un strat extern, care contine: capilare sangvine si tesut conjunctiv lax.

Miocardul este alcatuit din tesut muscular cardiac, tesut conjunctiv lax si vase sangvine. Tesutul muscular cardiac contine celule musculare striate cardiace lucratoare, sectionate longitudinal si transversal, si celule nodale. In grosimea miocardului se gasesc numai celule nodale de tip Purkinje, care formeaza reteaua Purkinje. Impulsul de contractie este generat de catre celulele P din nodulul sino-atrial si transmis prin celulele T si Purkinje la celulele musculare striate cardiace lucratoare din miocard.

Celula musculara striata cardiaca lucratoare are forma cilindrica, si este mai scurta decat celula musculara striata scheletica. Pe sectiune longitudinala are forma de dreptunghi. Prezinta un singur nucleu, ovalar, situat central. La capetele nucleului se pot observa aglomerari triunghiulare de granulatii galben-maronii. Aceste granulatii contin lipofuscina, o substanta rezultata din distrugerea organitelor celulei cardiace. (Celula cardiaca nu se divide si nu se regenereaza. Celula cardiaca se contracta si se relaxeaza pe tot parcursul vietii, se uzeaza treptat si se distruge.) Este o celula musculara striata, deci prezinta atat striatii longitudinale, cat si striatii transversale.

Pe sectiune transversala celula apare relativ rotunda. Sectiunea transversala poate trece prin nucleu, caz in care nucleul apare central, rotund. Sectiunea transversala poate trece la distanta de nucleu, caz in care nu se mai observa nucleul.

Celula musculara striata cardiaca lucratoare are capetele bifurcate, pentru a transmite impulsul de contractie la doua celule vecine, in loc de una, ceea ce mareste viteza de transmitere a impulsului de contractie la intreg cordul si permite contractia simultana a atriilor, respectiv ventriculilor. Aceste capete, la locul de unire cu celulele vecine, prezinta o zona in forma de scara, denumita stria scalariforma. Portiunile orizontale ale scarii permit unirea stransa a celulelor lucratoare vecine. Portiunile verticale ale scarii permit trecerea impulsului de contractie de la o celula la alta.

Celulele musculare striate cardiace nodale formeaza sistemul nodal, care contine: nodulul sino-atrial, nodulul atrio-ventricular, fasciculul His si reteaua Purkinje. In interiorul celulelor nodale au loc modificari biochimice ritmice, care au ca rezultat generarea impulsului de contractie pentru celulele cardiace. Celulele nodale sunt de trei tipuri: celule P, celule T si celule Purkinje.

Celulele P sunt cele mai mici, de forma rotunda, cu nucleu central rotund. Prezinta foarte putine miofibrile, dispuse la periferie. Celulele P prezinta glicogen, dispus in jurul nucleului, glicogen care se dizolva in timpul colorarii preparatelor prin metoda H.E., si zona din jurul nucleului ramane alba, necolorata. Celulele P se gasesc in centrul nodulilor sino-atrial si atrio-ventricular.

Celulele T sunt putin mai mari decat celulele P. Au forma rotunda si nucleu central rotund. Zona perinucleara (din jurul nucleului) contine glicogen, care se dizolva la colorare prin metoda H.E., astfel incat citoplasma celulei apare alba, necolorata, cu foarte putine miofibrile dispuse la periferia celulei. Celulele T se gasesc la periferia nodulilor sino-atrial si atrio-ventricular.

Celulele Purkinje sunt cele mai mari celule nodale. Au forma de cilindru. Sunt mult mai scurte decat celulele lucratoare, dar au diametru mai mare decat acestea. Prezinta cateva miofibrile dispuse la periferie. Nucleul este central, rotund, dar pot exista chiar doi nuclei. Glicogenul dispus perinuclear se dizolva la colorarea prin metoda H.E., iar citoplasma apare alba, necolorata. Celulele Purkinje se gasesc in fasciculul His si reteaua Purkinje .

Ritmul contractiilor cardiace este imprimat de catre celulele P din nodulul sino-atrial, si este, in mod normal, de circa 70-80/minut. Cand aceste celule sunt distruse, rolul de centru de comanda este preluat de celulele P din nodulul atrio-ventricular, si frecventa contractiilor cardiace va fi de circa 60/minut. Daca si nodulul atrio-ventricular este distrus, frecventa contractiilor cardiace va deveni de circa 50/minut, deoarece impulsul de contractie va fi generat de catre celulele Purkinje ale fasciculului His si retelei Purkinje. Acest ritm de 50 contractii cardiace/minut nu este suficient pentru functionarea normala a organismului.

Epicardul apartine pericardului. Este constituit din tesut conjunctiv lax acoperit de epiteliu simplu pavimentos. Pericardul prezinta doua foite: viscerala si parietala, cu structura asemanatoare. Foita viscerala se mai numeste epicard, si este dispusa pe suprafata cordului. Foita parietala este dispusa pe fata interna a cutiei toracice. Intre cele doua foite se gaseste lichid pericardic, in cantitate mica, care reduce frecarea cordului de stern sau plamani in timpul sistolei si diastolei (adica in timpul contractiei si relaxarii cordului).

Vasele se clasifica in: artere, vene, capilare si vase limfatice.

Arterele transporta sange oxigenat de la cord spre tesuturi. Arterele sunt de trei tipuri: artera mare, artera medie si arteriola.

Artera mare prezinta trei tunici: intima, medie si adventice.

Intima contine epiteliu simplu pavimentos (denumit endoteliu) si strat subendotelial. Stratul subendotelial contine tesut conjunctiv lax si rare celule musculare netede. Tunica intima reprezinta circa 10% din grosimea peretelui arterei mari.

Intre intima si medie se gaseste limitanta elastica interna, care reprezinta o aglomerare de fibre si lamele elastice.

Media contine fibre si lamele elastice, printre care se gasesc celule musculare netede, fibre de reticulina si fibroblaste. Deoarece in tunica medie predomina fibrele si lamelele elastice, artera se numeste de tip elastic. Artera de tip elastic este artera aorta. Fibrele elastice au rolul de a transforma sangele, pompat cu intermitenta de cord in artera, in flux continuu. Tunica medie reprezinta circa 80% din grosimea peretelui arterei mari.

Intre medie si adventice se gaseste limitanta elastica externa, care reprezinta o aglomerare de fibre si lamele elastice.

Adventicea prezinta tesut conjunctiv lax, adipocite albe precum si vase capilare care hranesc peretele arterial. Tunica adventice reprezinta circa 10% din grosimea peretelui arterei mari.

Pentru a evidentia numai fibrele elastice se poate face coloratie cu orceina, care le coloreaza maro. Astfel, fibrele elastice din intima, medie si adventice apar colorate maro deschis, deoarece sunt fine si delicate. Limitantele elastice interna si externa apar maro inchis, deoarece sunt aglomerari de fibre si lamele elastice. In coloratia cu orceina nu se observa nici celule, nici nuclei, ci numai fibre elastice, de aceea se numeste coloratie specifica pentru fibre elastice.

Artera medie are structura asemanatoare arterei mari, si este formata tot din trei tunici: intima, medie si adventice.

Intima contine endoteliu si strat subendotelial. Stratul subendotelial contine doar cateva fibre de reticulina si rare fibroblaste. Intima reprezinta circa 10% din grosimea peretelui arterei.

Intre intima si medie se gaseste limitanta elastica interna. Limitanta elastica interna contine o aglomerare de fibre si lamele elastice. Este mai subtire decat in artera mare, dar mai bine delimitata, deoarece se invecineaza cu celule musculare netede din tunica medie.

Media contine celule musculare netede, fibre elastice, fibre de reticulina si fibroblaste. Deoarece in tunica medie predomina celulele musculare netede, artera se numeste de tip muscular. Artere de tip muscular sunt arterele subclaviculare, femurale, renale etc. Tunica medie reprezinta circa 50% din grosimea peretelui arterei medii.

Intre medie si adventice se gaseste limitanta elastica externa, ce reprezinta o aglomerare de fibre si lamele elastice. Este mai vizibila decat limitanta elastica externa din artera mare.

Adventicea contine tesut conjunctiv lax, adipocite albe si vase sangvine mici care hranesc peretele arterial. Tunica adventice reprezinta circa 40% din grosimea peretelui arterial.

Arteriola prezinta aceleasi trei tunici: intima, medie si adventice.

Intima este subtire si contine doar endoteliu dispus pe limitanta elastica interna. Lumenul arteriolei este stelat, si nu rotund, datorita fibrelor elastice din limitanta elastica.

Media este formata din celule musculare netede dispuse circular, separate prin fibre elastice, fibre de reticulina si fibroblaste.

Limitanta elastica externa este foarte subtire si nu se observa.

Adventicea este formata din tesut conjunctiv lax.

Venele transporta sange cu dioxid de carbon de la tesuturi spre cord. Au structura asemanatoare arterelor, cu urmatoarele deosebiri:

in grosimea peretelui predomina adventicea, si nu media

peretele venelor este mai subtire decat al arterelor

lumenul venelor este mai mare decat al arterelor

limitantele elastice sunt subtiri, slab reprezentate, invizibile.

Sunt de patru tipuri: venula, vena mica, vena medie, vena mare.

Venula este formata din endoteliu, inconjurat de tesut conjunctiv lax cu rare celule musculare netede.

Vena mica prezinta endoteliu, inconjurat de tesut conjunctiv lax cu celule musculare netede dispuse circular, intr-un strat continuu.

Vena medie este formata din endoteliu, tesut conjunctiv lax, cateva randuri de celule musculare netede dispuse circular, tesut conjunctiv lax.

Vena mare este organizata in intima, medie si adventice. Intima contine endoteliu si strat subendotelial subtire. Intima reprezinta circa 5% din grosimea peretelui venos. Media contine cateva randuri de celule musculare netede dispuse circular, separate de fibre elastice si de reticulina. Media reprezinta 15% din grosimea venei. Adventicea reprezinta 80% din grosimea peretelui venos. Adventicea contine tesut conjunctiv lax si celule musculare netede dispuse longitudinal.

Capilarele sunt cele mai mici vase. Peretele capilar este format din endoteliu (epiteliu simplu pavimentos), dispus pe o membrana bazala. In jurul membranei bazale se pot gasi celule stelate, cu nucleu ovalar, denumite pericite, cu rol inca incomplet explicat.

Vasele limfatice au structura asemanatoare venelor. Au perete foarte subtire, format din endoteliu, tesut conjunctiv lax subtire si cateva celule musculare netede. Spre deosebire de vasele sangvine, care contin sange, vasele limfatice contin limfa, ce apare roz omogen pe preparatele colorate H.E.