Sindromul frontal

Date anatomo-functionale

Aria motorie propriu-zisa: circumvolutia frontala ascendenta, aria Brodman 4 si o parte din aria 6

Grupul ariilor premotorii (prefrontale) restul ariei Brodman 6, ariile 8, 9, 10, 11, 12, 13, 44, 45.

Leziunile pot interesa intreg lobul frontal sau pot fi parcelare, caz in care intereseaza mai ales aria motorie propriu-zisa, dar si izolat ariile premotorii

Manifestari clinice, functie de sediul lezional

Sdr. de arie motorie propriu-zisa

I)           Crize convulsive ->rezultatul lezarii sau iritarii populatiei neuronale a unei zone motorii propriu-zise

A)    crize focale rolandice sau crize de epilepsie jacksoniene: localizate pe un teritoriu muscular, cu posibilitatea generalizarii

B)     crize generalizate

II)         Deficit motor (pareze paralizii)

-daca leziunea intereseaza exclusiv aria 4->hemiplegie corticala flasca

-interesarea ariei 6->contractura piramidala

-frecvent simptomele de iritatie si de deficit apar simultan->pe un fond paretic se declanseaza crize convulsive jacksoniene

III)      Tulburari psihice: mult mai putin evidente decat in sdr.de arie premotorie

Sdr. de arie premotorie (sdr.prefrontal)

Tulburari de reflexe apar reflexele patologice frontale.

-reflexul de apucare ("grasping reflex")

-reflexul de apucare fortata

-reflexul de apucare al piciorului

-reflexul de urmarire al mainii ("groping reflex")

-reflexul de urmarire al piciorului

-reflexul de apucare orala

-reflexul de urmarire al capului,gurii,buzelor si limbii

Tulburari de coordonare apar tulburari de echilibru, ca urmare a coordonarii deficitare a miscarilor trunchiului, dar fara dismetrie (care caracterizeaza tulburarile de coordonare segmentara). Dezechilibrarea consta mai ales in lateropulsiune de partea leziunii si retropulsiune ce apar la statiune si in timpul mersului

Crizele adversive oculocefalogire miscari conjugate ale capului si globilor oculari orientate spre partea opusa  emisferului lezat. Denota in mod specific lezarea ariei 8.

Tulburari psihice sunt foarte complexe, caracteristice, realizand moria un complex in care predomina tulburarile de afectivitate si comportament bolnavul moriatic este euforic, hipomaniacal, tinde sa faca glume proaste, este lipsit de simt autocritic, dezinhibat, toate acestea fiind intr-un contrast evident cu starea grava a fizicului (deficit motor) alte tulburari constau in:

-apatie->lipsa de initiativa si spontaneitate

-tulburari de memorie si atentie

-manifestari confuzive

A)    Tulburari afazice si apraxice

Tulburari vegetative (vasomotorii, digestive,pilomotorii,sudorale,pupilare,sfincteriene etc.)

Sindromul parietal -

Date anatomo-functionale

Zona postcentrala somatosenzitiva ariile 3, 1, 2, constituie capatul cortical al analizatorului senzitiv. Situata in regiunea parietala ascendenta; la nivelul proiectiei fetei exista si o importanta zona pentru proiectia gustului.

Zonele 40, 39 din emisferul nedominant au importanta in reprezentarea schemei corporale. In emisferul dominant, aceleasi zone au rol in mentinerea praxiei si in functia senzoriala a vorbirii (intelegerea vorbirii).

Manifestari clinice

Tulburari de sensibilitate

au caracter cortical hemihipo(an)estezie heterolaterala, cu predominanta pentru sensibilitatea profunda, cu pierderea simtului atitudinilor, a topognoziei, alterarea discriminarii tactile si inatentie tactila.

Leziunile iritative ale ariilor 3, 1, 2 determina crize epileptice jacksoniene senzitive, localizate la membrele de partea opusa leziunii,corespunzator topografiei ariei interesate (parestezii, senzatii de arsura etc.). Au caracter paroxistic (dureaza de la cateva secunde la cateva minute).

Tulburari de motilitate nu apare pareza paralizie. Mai ales sub forma ataxiei, secundara tulburarilor de sensibilitate profunda, apraxiei sau tulburarilor de perceptie a schemei corporale.

Tulburari trofice atrofii musculare heterolateral + tulburari de sensibilitate + tulburari vegetative

Tulburari ale perceptiei schemei corporale

-asomatognozie->nerecunoasterea unei parti a corpului

-auto-topo-agnozie->imposibilitatea de a indica o anumita parte a corpului

-anosognozie->nerecunoasterea existentei unui deficit

-anosodiaforie->negarea existentei segmentului de corp bolnav

Apraxia: se defineste prin tulburari ale activitatii gestuale in absenta oricaror tulburari paretice, ataxice, extrapiramidale sau psihice (e.g. apraxia mersului, imbracatului, scrisului etc.)

Tulburari de limbaj incluse in afazia senzoriala de tip Wernicke (nu este motorie, de tip Broca, v. capitolul Limbajul

Tulburari oculomotorii apar in leziunile emisferului drept, si constau in limitarea miscarilor voluntare ale globilor oculari spre stanga.

Hemianopsia omonima laterala, stanga sau dreapta, functie de sediul leziunii. Apare prin interesarea fibrelor Gratiolet, care trec pe fata ventrala a lobilor parietali.

- Sindromul temporal -

Date anatomo-functionale

I)           Statia finala a analizatorilor acustic, vestibular, olfactiv si gustativ

II)        Rol in determinarea unor reactii afectiv-emotionale si comportamentale

III)     Rol in edificarea memoriei

IV)     Mecanisme veghe-somn

Manifestari clinice

Tulburari auditive

in general usoare si rare.

scade acuitatea auditiva de partea opusa leziunii rar apare pierderea auzului.

lezarea emisferului dominant determina agnozia auditiva pura, adica imposibilitatea recunoasterii sunetelor auzite, incluzand cuvintele.

Tulburari vestibulare

vertij, fara greata.

senzatie de deplasare in plan vertical sau de rotatie.

uneori tulburarile de echilibru au aspect pseudocerebelos

Tulburari de limbaj: afazie senzoriala tip Wernicke, prin lezarea emisferului dominant in cele 2 3 posterioare ale primelor doua circumvolutiuni temporale.

Tulburari olfactive si gustative apar mai ales in lezarea uncusului hipocampic, ocazie cu care apar crizele uncinate (senzoriale)

Epilepsia temporala , evolueaza cu manifestari paroxistice:

I)           Crize psihosenzoriale halucinatii auditive, vizuale, vestibulare,olfactive

II)        Crize psihomotorii automatisme simple (sugere, masticatie, deglutitie) sau complexe (dezbracare, ras, plans, deplasare pe distante variabile)

III)     Modificari paroxistice ale constientei starea de vis - crize cu durata de secunde, care pot contine halucinatii in timpul carora exista tulburari ale perceptiei prezentului: senzatie de straniu (jamais vu, jamais connu), respectiv de familiaritate (djà vu, djà connu). Constienta este obnubilata, puternic afectata din punct de vedere afectiv. Starea de constienta se poate pierde, dar fara cadere sau coma.

IV)     Crize vegetative ->paloare/roseata,tahicardie

V)        Crize viscero-senzitive->dureri epigastrice,precordiale,modificari ale ritmului respirator, modificari vaso-motorii

VI)     Tulburari paroxistice de vorbire (crize disfazice): poate surveni fenomenul de oprire a vorbirii timp de cateva secunde ("arrest of speech")

Tulburari psihice complexe, pot afecta conduita alimentara, sexuala, memoria.

Tulburari ale reglarii alternantei veghe-somn.

- Sindromul occipital -

Date anatomo-functionale

A)    Aria striata (senzoriovizuala) aria 17 Brodman; primeste impulsurile vizuale pe care le transforma in senzatie vizuala binoculara si tridimensionala.

B)     Aria parastriata ( aria 18) si aria peristriata (aria 19) arii vizognozice si vizopsihice, raspunzatoare de recunoasterea senzatiilor vizuale si de determinarea unor reactii afective la acestea

Manifestari clinice:

Tulburari de camp vizual hemianopsii, datorita leziunilor scoartei (scizurii calcarine) sau fibrelor geniculocalcarine in traiectul lor occipital.

Cecitatea corticala numai daca sunt lezati ambii lobi occipitali. Asociata cu anosognozie (bolnavul nu vede, dar considera ca vede)

Agnozii vizuale reprezinta pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele prin vaz, in absenta tulburarilor senzitivo-senzoriale.

Alexia agnozia pentru cuvantul scris.

Cecitatea psihica: agnozie in ce priveste recunoasterea obiectelor exclusiv prin vaz.

Agnozia spatiala imposibilitatea (dificultatea) localizarii obiectelor in spatiu in raport cu corpul pacientului

Halucinatii vizuale pot fi bi-, tridimensionale, imobile sau animate, colorate sau necolorate.

Metamorfopsii sunt tulburari ale vederii spatiale (vedere micropsihica sau macropsihica-bolnavul vede totul mai mic, respectiv mai mare decat in realitate).

Discromatopsii tulburari ale vederii color.

Epilepsia occipitala aparitia in campul vizual a fosfenelor (imagini intense, luminoase, colorate), scotoamelor, a unor halucinatii complexe. Aceste manifestari pot fi aura unei crize mai complexe sau pot constitui criza propriu-zisa.

Apraxia constructiva Kleist (apraxia optica geometrica) orice realizare constructiva care implica o angajare spatiala este alterata sau imposibila.

Tulburari oculomotorii:

paralizii ale miscarilor oculare conjugate

devieri conjugate ale capului si globilor oculari

tulburari de fixare reflexa a privirii

paralizia psihica a privirii (aderenta privirii la un punct fix)

Tulburari in perceptia duratei si vitezei miscarilor

Tulburari psihice

dezorientare temporo-spatiala

amnezie: predilectie asupra simtului orientarii si memoriei topografice