Solventi - Mod de actiune a solventilor cu efect narcotic

Solventi

Istoric:
In anii 50, inhalarea de cleiuri a fost larg raspandita in randul adolescentilor americani si suedezi. Adezivii care contin toluol si solventi volatili erau picurati pe batiste (care apoi au fost tinute in fata gurii si nazului), sau turnati in pungi, pentru inhalarea vaporilor acestora.

Alte substante:
Substantele care se preteaza la inhalare (adulmecare) sunt solventii chimici din industrie, bricolaj si domeniul casnic, precum: cleiuri, diluanti pentru adezivi, vopsele si lacuri, benzina, acetona, butilacetatul, diclormetanul, hexanul, xilolul, tetraclorura de carbon ('Tetra') si hidrocarburile fluorurate alifatice.
Diluantul utilizat de pictori pentru culorile lor contine, de exemplu, toluol.
Cloroformul, sau triclormetanul, este un solvent cu proprietati narcotizante care produce vapori neinflamabili.

Forma de consum:
Inhalarea (adulmecarea, germ. schnffeln)
Periculoasa este mai ales varianta ce utilizeaza pungi de plastic, deoarece - trase prea mult peste cap - pot duce la moarte, in cazul instalarii rapide a efectului stupefiant si a intoxicatiei necontrolabile de catre consumator.

Mod de actiune a solventilor cu efect narcotic:
Cele patru stadii ale narcozei (pentru intelegerea mdical-farmacologica):

1. Analgezia: Este inhibata perceperea durerii, dar si capacitatea de autocritica si orientarea temporo-spatiala.
2. Excitatia: Prin inhibarea aproape totala a impulsurilor 'frenatoare' superioare, de la nivel cortical, se produce dezinhibarea centrilor motori inferiori. In cazul abolirii sau tulburarii starii de constienta se observa o hiperreactivitate motorica. Acest stadiu de excitattie nervoasa se combate, in anesteziologia moderna, prin medicamente miorelaxante.
3. Toleranta: Pe langa scoarta cerebrala, sunt inhibate si diencefalul si maduva spinarii. Tonusul muscular se reduce, starea de constienta este abolita, dar inima mai bate si respiratia inca functioneaza.
4. Paralizie: In acest stadiu sunt afectati si centrii vegetativi ai trunchiului cerebral, respiratia si circulatia fiind tulburate.

Cand narcoticele sunt utilizate ca droguri stupefiante, consumatorul incearca sa atinga doar primele doua stadii. Tinde sa atinga acea stare de buimaceala cu tenta euforica, cu o usoara tulburare a constientei, in care nu mai percepe problemele personale ce-l chinuie atunci cand e treaz si in care tensiunile emotionale si spirituale sunt aplanate. In aceasta stare, autosugestiile pot deveni 'realitate' prin lipsa constientei ancorate in realitatea obiectiva, astfel incat aurolacul adolescent se transforma in Tarzan sau puternicul Superman al benzilor sale desenate.

Se deosebesc patru stadii ale actiunii substantelor inhalate (adulmecate):
In primul dintre acestea apar: greata, dureri la nivelul gambelor, sau senzatia de creier sub presiune. In cel de-al doilea se descrie receptivitatea crescuta la stimuli externi, asociata cu o stare de bine si sentimentul imponderabilitatii, similar cu starea de ebrietate alcoolica. Al treilea stadiu este comparabil cu un somn superficial, in care aurolacii cu experienta isi 'croiesc' anumite vise in timpul zilei. Al patrulea stadiu este starea de inconstienta.

Sechele si riscuri:
Aproape toti solventii au efect toxic in cazul abuzului regulat. Cloroformul produce leziuni hepatice si poate determina - in doze prea mari - paralizia respiratiei, sau cel putin tulburari central nervoase grave, datorate hipoxiei cerebrale.
Abuzul de tricloretilena produce inflamatii ale nervilor, nevralgii ale fetei si suferinte cardiace, de asemenea conditionate nervos (prin tulburarea conducerii impulsurilor). La adolescentii care au inhalat in mod regulat, timp de mai multi ani, vapori de toluol, au fost observate delirii (vezi delirium tremens, la cap. Alcoolul) de mai multe zile.
Pe langa stopul respirator, colapsul cardio-circulator reprezinta o importanta cauza de deces.
Pot aparea stari confuzionale, cu reactii de hiperexcitatie, anxietate si panica. In plus, se pot produce arsuri si combustii (arsuri chimice) ale cailor respiratorii.

Cerc de persoane afectate:
Se remarca mai ales adolescentii tineri (10 - 15 ani) din paturile sociale inferioare. Consumatorii solitari sunt putini, dar cu atat mai periclitati, deoarece nu actioneaza intr-un anumit context, isi pastreaza acest obicei multa vreme si au suferit, de regula, un traumatism psihic anterior consumului.

Sechele de lunga durata:
Leziuni hepatice, renale, nervoase si cerebrale.