TAUMATISMELE INCHISE

TAUMATISMELE INCHISE

Se mai numesc si contuzii. Ele pot interesa pielea, tesutul celular lax, muschii, vasele, nervii si tendoanele. Contuziile sunt traumatisme care nu creeaza solutii de continuitate in tegumente si mucoase. Mecanismul lor de producere poate fi direct sau indirect (organismul in miscare, se loveste).

Contuziile superficiale

Contuziile pielii sunt de mai multe feluri:

Excoriatia superficiala reprezinta o pierdere a epidermului in care se produce sangerarea. Popular se numeste ''julitura'' sau ''zdrelitura''.

. Excoriatia profunda depaseste stratul cornos al epidermului si se insoteste de sangerare difuza, minima, ca ''roua''.

Impregnarile sunt escoriatii in care au patruns in epiderm deversi corpi straini, ca: nisip, zgura, pulberi metalice sau de lemn.

Flictena traumatica consta in decolarea dermoepidermica cu continut seros sau serohematic ca urmare a stazei venoase si limfatice produse de traumatism. Exemplu tipic este 'rosatura' produsa de incaltaminte.

Necroza cutanata se produce prin intreruperea circulatiei in tegument. Exemplu tipic este escara sau necroza de decubit la bolnavii imobilizati la pat sau in atele gipsate.

Echimoza sau 'vanataia' reprezinta o revarsare subdermica de sange. Apare sub forma unei pete rosie- violacee care se modifica in timp, devenind albastra- vanata si apoi galben- verzuie, pe masura absorbirii si degradarii revarsatului sangvin. Ele pot aparea precoce (imediat) cand se produc prin leziunile vaselor mici intradermice. Aparitia tardiva, dupa 8- 24 de ore de la traumatism, semnifica leziuni vasculare profunde si de mai mare amploare. Echimozele pot sa se produca la distanta de locul traumatismului, prin fuzarea sangelui pe teci si fascii.

Hematomul sau 'cucuiul' reprezinta o acumulare de sange in tesuturi prin traumatisme mai puternice care au lezat vase mai importante. Se manifesta, initial, prin echimoza care creste rapid in suprafata si volum. Spre deosebire de echimoza, se caracterizeaza prin deformarea regiunnii, tumefactie mai mult sau mai putin delimitabila, cu o zona moale, fluctuenta, in centru. Hematomul poate fi circumscris (delimitat, localizat) sau difuz (infiltrant). Hematomul circumscris este bine localizat, ca o tumefactie moale, fluctuenta in care se pot simti crepitatii centrale ale cheagurilor. Exemplu tipic este bosa sangvina sau 'cucuiul' pielli capului. Hematomul difuz este intins, difuz, extins prin teci si fascii.

Hematomul Morel- Lavallee sau seromul traumatic se acumuleaza intre fata profunda a hipodermului si fascie si se produce ca urmare a actiunii tangentiale a agentului vulnerant care a decolat tegumentul de pe fascie. Se localizeaza, mai frecvent, pe coapse, fese, lombe si flancuri; are o intindere mare si evolueaza foarte lent.

Tratamentul contuziilor pielli consta in spalarea cu apa si sapun, pentru indepartarea murdariei sau corpilor straini antrenati de agentul vulnerant, dezinfectia cu solutii antiseptice pentru a preveni patrunderea microbilor prin tegumentul lezat. Echimozele mai pot beneficia, in plus, de comprese reci sau pungi cu gheata pentru diminuarea sangerarii si localizarea revarsatului. Ungerile cu lasonil ajuta la grabirea resorbtiei. Hematoamele au indicatie chirurgicala atunci cand au caracter progresiv, cand se pune problema hemostazei chirurgicale, prin descoperirea vasului si ligatura lui. In hematoamele compresive se face incizia si drenajul in scop decompresiv. In cazul hematoamelor stabilizate sau cu tendinta la suprainfectare se recomanda drenajul prin incizie si evacuare si eventual antibiotice. Este si cazul hematoamelor Morel- Lavallee care au tendinta de cronicizare si suprainfectare. Acesta este de fapt un hematom asociat cu un revarsat limfatic rezultat din efractiunea vaselor limfatice, odata cu cele sangvine. Clinic, nu se constata bombarea caracteristica a hematoamelor ci deplasarea lichidului, la palparea cu doua maini, care se 'plimba' sub tegument. Aceste particularitati il pot aseza in categoria seroamelor.

9. Seromul apare, ca urmare a disocierii tegumentului, intre hipoderm si fascia sau aponevroza de desubt, unde apare o lacuna plina cu lichid sero- citrin provenit din vasele limfatice traumatizate. Unii autori includ in aceasta categorie si hematomul Morel- Lavallee.

Seromul postoperator este iatrogen, produs de interventia chirurgicala traumatizanta si apare, mai ales, dupa operatiile in care s- au produs decolari mari ale tesutului subcutanat de pe planurile aponevrotice sau de pe fascii. El este steril dar ofera condotii favorizante pentru infectare. Prevenirea sa se face prin pansamente compresive, saci de nisip pentru compresia plagii sau prin drenajul parietal care nu lasa sa se acumuleze seromul.

Contuziile hipodermului produc tulburari vasomotorii. Tegumentul si hipodermul au o vascularizatie comuna. Acesta le confera o solidaritate functionala. Grasimea subcutanata are o vascularizatie mai saraca, exceptand palma.

Contuziile usoare produc o congestie prin vasodilatatie si crestere a permeabilitatii capilare.

Contuziile puternice produc si leziuni ale vaselor, urmate de revarsate sangvine manifestate prin echimoze si hematoame, in functie de calibrul vasului lezat si cantitatea de sange revarsata. Intreruperea retelei vasculare are drept consecinta aparitia ischemiei si necrozei.

Tratamentul in contuziile usoare ale hipodermului: comprese umede reci, eventual pungi cu gheata, in primele faze, pentru a reduce cantitatea de revarsat. Mai tarziu, aplicatiile umede consta in prisnite reci cu apa la temperatura camerei, in scopul accelerarii resorbtiei. Ungerile cu lasonil grabesc procesul de resorbtiei si protejeaza pielea.

Necroza dermo- hipodermica sau escara se previne prin evitarea imobilizarii prelungite, a cutelor lenjeriei de pat, igiena locala, badijonarii cu alcool, masaje blande, evitarea compresiunii directe pe tegument a aparatelor gipsate. Odata constituite, se va evita suprainfectia si extinderea necrozei. Tratamentul chirurgical consta in excizia necrozei dermohipodermice urmata de grefa cutanata.

Liposcleroza posttraumatica se caracterizeaza prin noduli duri aderenti la tegumente. Se datoresc fibrosclerozei cicatriceale care apare la nivelul aglomerarilor de grasimi neutre saponificate de catre fermentii rezultati din leucocitele si celulele distruse.

Edemul dur posttraumatica apare mai frecvent dupa traumatismele membrelor. Clinic, se manifesta prin extemitati edematiate, de consistenta dur - elastica, cu tegumentele supraiacente cu tenta cianotica si calde, insotite de redarea articulatiilor vecine (pumn, genunchi).