TEHNICA MASAJULUI LA CENTURA SCAPULARA

TEHNICA MASAJULUI LA CENTURA SCAPULARA

Centura scapulara este formata din oasele omoplat (scapula), clavicula si humerus, formand articulatiile:

scapulo-humerala care este cea mai importanta articulatie mobila, permitand miscari in toate sensurile. Aceasta este formata din cavitatea glenoida a scapulei, care se articuleaza cu capul numeral printr-un tendon puternic.

acromio-claviculara, formata din acromion, care este o apofiza a scapulei, ce se articuleaza cu partea superioara a claviculei

sterno-claviculara, formata din partea inferioara a claviculei si stern; este importanta prin faptul ca leaga centura scapulara de partea anterioara a toracelui.

Ultimele doua articulatii sunt semimobile o acromio-claviculara sterno-claviculara

Centura scapulara se leaga de partea posterioara a toracelui printr-o fascie puternica, care permite miscarea de urcare si de coborare a omoplatului si chiar ajuta articulatia scapulo-humerala sa faca rotatia.

Musculatura care inveleste centura scapulara este reprezentata pe trei zone: l. Muschii regiunii scapulare

trapezul superior

supra si sub spinos

micul si marele rotund

ridicatorul si coboratorul scapulei (subscapular).

Zona deltoidiana - este formata din muschiul deltoid, care are forma unei pere cu varful in jos, ce se insera la partea superioara pe acromion, iar la partea inferioara pe treimea superioara a humerusului, despartindu-1 de muschii bratului prin santul Veul deltoidian. Deltoidul este format din trei fascicole:

- anterior

- median

- posterior

Framantarea cu o manatrebuie sa avem grija sa tinem contrapriza cu mana stanga pe partea interna a bratului, iar cu treapta incepem framantarile pornind de la varful omolpatului pe doua-trei directii catre coloana vertebrala, pana la partea superioara a omoplatului. Apoi, cu aceeasi mana, sa executam framantarea pe fascicolul posterior al deltoidului, dupa care trecem pe zona pectorala pe doua -trei directii catre acronium, continuand cu forma pe fascicolul antetior al deltoidului si median al acestuia, tinand o mana priza sub brat.

La framantarea - geluire directiile sunt aceleasij cu deosebirea ca la partea superioara a omoplatului departau   degetele unde executam geluirea cu spina omoplatului intn acestea pana la acromion. Cu aceeasi mana se mai execut geluirea pe Veul deltoidian posterior si santul dintre fascicol posterior si median pana la acromion. Schimbam man; contrapriza si cu cealalta mana executam geluirea pe doua trei directii pe muschii pectorali si subclaviculari pana l Acromion. Apoi pe Veul deltoidian anterior si santul dintr^ fascicolul anterior si median al deltoidului. j O alta forma de framantare, ceva mai puternica, este rulatul sau mangaluirea, care se executa pozitionand o man| subaxilar si una pe deltoid, ruland apoi de sus in jos si de jos in sus catre acromion.

Aceasta forma se executa numai pe deltoidul flasc! (moale). Tot aici se poate executa ciupitul, pensatul tranversalj pe fibrele musculare, intre police si cele 4 degete.

Aceasta manevra mareste si mai mult contractibilitateal musculara; se face numai pe deltoidul flasc, iar cand nu estel flasc nu mai facem, ciupit, pensat, rulat etc.) |

A doua directie a frictiunii este in articulatia propriu* zisa scapulo-humerala, care se face dupa ce ij prealabil am facut netezirea articulatiei propriu-zisi cu partea cubitala a degetelor (mainilor), plecand di la acromion pana la nivelul axilei, fie cu ambele main odata, fie cu o singura mana. Cand se face netezirea cu o singura mana, cealalti obligatoriu trebuie sa faca priza pe brat. Netezirea s< executa de 2 - 3 ori, ca si cum am decupa umarul dupa care continuam cu frictiunea tinand o mani contrapriza sub brat, iar cu cealalta deget peste deget pornim de la acromion cu miscari circulare, continuand apoi pe santul posterior al articulatiei p; la nivelul axilei, avand grija ca sub aceasta sa ir traumatizam pachetul vascular si nervos. Schimbam mana contrapriza si executam frictiunei pe partea anterioara a articulatiei umarului de 2 ori.

Vibratia se efectueaza cu palma intreaga pe toata? suprafata musculara a celor trei zone: scapulara, deltoidiana si pectorala, cu directia catre acromion.'Masajul acestei regiuni se termina cu netezirea de

incheiere dupa care urmeaza kinetoterapia,

(mobilizarea articulatiilor).

Miscarile care au loc in articulatia scapulo-humerala

sunt:

- pasive

- active

- active cu rezistenta.

Miscari pasive

Antepulsie - se tine o mana priza pe umar, iar cu cealalta, aflata sub articulatia cotului, ducem bratul inainte pana la gradul de potenta a pacientului, trecand peste aceasta cu o usoara vibratie (nu trecem peste pragul dureros).

Retropulsie - se tine o mana priza pe umar, iar cu cealalta, aflata sub articulatia cotului, executam miscarea bratului in spate cu vibratie pana la gradul de potenta a pacientului, depasindu-1 putin (nu trecem peste pragul dureros), cu vibratie.

Abductie - prin abductie se face departarea bratului de corp, tinand o mana priza pe umar, iar cu cealalta pe partea interna a articulatiei cotului se ridica bratul pana la gradul de potenta al pacientului, depasindu-1 putin cu o usoara vibratie (nu trecem peste pragul dureros).

. Adductia - consta in apropierea bratului de corp, tinand o mana priza pe umar, iar cu cealalta pe partea externa a articulatiei cotului se apropie bratul pana la gradul de potenta a pacientului, depasindu-1 putin cu o usoara vibratie (nu trecem peste pragul dureros).

. Rotatia interna a bratului pacientul sa duca mana la spate, tinand o mana priza Pe umar, iar cu cealalta pe articulatia corului ii impingem antebratul cu o usoara vibratie pana la pragul dureros si o sa observam cum capul humeral intra in cavitatea glenoida.

Circumductia se executa tinand o mana priza pe umar, iar cu cealalta sub articulatia cotului, trecem bratul pacientului prin cele patru puncte:

-antepulsie

- abductie

- retropulsie

-adductie

Elongatia (pasiva) - tinem o mana priza pe umar, iar cu cealalta facem cateva scuturari ale bratului si antebratului, de 2-3 ori.

Miscari active

Dupa miscarile pasive urmeaza miscarile active, unde punem pacientul sa faca miscarile dictate de noi (de maseur). Aceleasi miscari pe care maseurul le-a facut la pasive.

Miscarile active cu rezistenta

La miscarile active cu rezistenta, pacientul face miscarea si maseurul opune rezistenta.

Pentru antepulsie, tinem o mana priza pe umar, iar cu cealalta contrarezistenta pe partea antero-laterala a bratului ii spunem pacientului sa impinga bratul in mana noastra.

Pentru retropulsie, punem mana contrarezistenta in partea postero-laterala a bratului.

Pentru abductie, punem contrarezistenta pe partea externa a bratului, spunandu-i pacientului sa faca miscarea spre exterior pana la gradul de impotenta.

.-.___ __ -_!-|. T---- -.T--- l

pentru adductie, punem contrarezistenta pe partea interna a bratului, spunand pacientului, de aceasta data, sa execute miscarea spre interior pana la gradul de potenta.

Atunci cand aceasta articulatie este blocata, mobilizarea se mai poate face mecanic prin scripeti sau prin incarcare cu greutati si alte miscari de gimnastica medicala.

BOLI PENTRU CARE MASAJUL ESTE INDICAT LA CENTURA SCAPULARA

-artrozele de umar

-luxatii de umar

-periartrita scapulo-humerala

-nevralgii cervico-brahiale

-nevralgii brahiale

spondilita anchilozanta cu localizare la:

-centura pelviana

- articulatia umarului posttraumatic in fracturi de

- clavicula

- humerus

- acromion

-scapula  si posttraumatic dupa instalarea sechelei respective.