TIPURI DE SCHIZOFRENIE: PARANOID, DEZORGANIZAT, CATATONIC

TIPURI DE SCHIZOFRENIE

1.PARANOID: preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive, debut mai tardiv, prognostic mai bun decat celelalte tipuri de schizofrenie, nu exista simptome ca dezorganizarea limbajului, dezorganizarea comportamentului, afect plat sau inadecvat.

2.DEZORGANIZAT (hebofrenic)- predomina limbajul dezorganizat, comportamentul dezorganizat, afect plat sau inadecvat, debut precoce, evolutie deteriorativa cu afecatrea importanta a functionarii sociale, profesionale, familiale.

3.CATATONIC:a) Stupor catatonic= scaderea reactivitatii la stimul;ii din jur; b) imobilitate motorie evidentiata prin catalespie= flexibilitate ceroasa;c) rigiditate musculara; d)activitate motorie excesiva lipsita de sens si neinfluentata de stimuli externi; e) negativism= rezistenta la instructiuni ( alimentar, intern, verbal), negativism activ ( comanda pe invers) sau pasiv ( rezistenta la efectuarea unei comenzi); f) atitudini catatonice= asumarea unor posturi bizare, inadecvate, miscari stereotipe, neadecvate, manierisme; g) ecolalie, ecopraxie. 4.REZIDUAL: absenta de idei delirante , halucinatii, limbaj dezorganizat, comportament dezorganizat notabile, simptome negative proeminente, simptome pozitive in forma atenuata, este o forma de evolutie a altor tipuri de schizofrenie; e) Schizofrenie simpla= deteriorare marcata socioprofesionala, nu are elemente psihotice notabile.

ETIOLOGIA SCHIZOFRENIEI: multipla, nenelucidata complet, heterogenitate simptomatica si prognostica. Model diateza-stress- presupune existenta unei vulnerabilitati biologice pe care intervine stressul, acesta putand fi genetic, biologic, psihologic sau social. Teorii genetice: poligenice, incidenta crescuta a bolii in familiile de schzofrenici, incidenta mai mare la monozigoti fata de dizigoti; studii de adoptie- riscul este corespunzator cu parintele biologic, nu cu cel adoptiv. Ipoteza biologica: dopaminergica: hiperdopaminergism limbic- simptome pozitive, hipodopaminergism frontal- simptome negative. Ipoteza psihosociala- atitudini intruzive, ostile, critice, de control ar favoriza dezvoltarea bolii. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: cronica, rata de recadere e de 40% in 2 ani cu tratament si 80% in 2 ani fara tratament; faza prodromala paote dura luni, ani, evolutie spre deteriorare cu exacerbari acute, tendinta la "cadere". Factori de prognostic BUN: debut tardiv, acut, factori precipitanti, functionare sociala, profesionala, familiala buna, istoric familial de tulburari afective, suport social, simptome pozitive, sex feminin. Factori de prognostic NEGATIV: debut precoce, insidios, lipsa factorilor precipitanti, functionare proasta, istoric familial de schizofrenie, lipsa suportului social, simptome negative, sex masculin.

TRATAMENTUL SCHIZOFRENIEI: Neuroleptice- medicatie antipsihotica ( antidelirant, antihalucinator), actioneaza pe agitatia psiho-motorie, sedative centrale, produc efecte extrapiramidale. Pot fi

A)Clasice: incisive ( Haloperidol, Triflouperazin) sau sedative ( clordelazin, tioridazina, Levopromazin); dau efecte extrapiramidale prin blocarea neuronilor dopaminergici: * parkinsonism medicamentos cu tremor, bradikinezie, rigiditate ( semnul rotiii dintate)- se trateaza cu anticolinergice (Romparkin) sau benzodiazepine ( Diazepam); * acatisie si tahichinezie ( mers de colo-colo, imposibilitatea de a sta); * distonii acute- contractura spontana a muschilor; * diskinezie tardiva- miscari involuntare in sfera oro-faciala- protruzia limbii, msicari de succiune, e ireversibila;

B)Atipice cu actiune duala: dopaminergic- serotoninergica. Actioneaza si pe simptome pozitive si pe cele negative, au o toleranta mai buna, efecte secundare mai putine ; Risperidona ( Rispolept), Olanzepina( Zyprexa), Clozapina ( Leponex- are efect advers riscul de deprimare a seriei albe cu agranulocitoza)

TULBURARI DE PERSONALITATE: ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive, dispozitionale si relationale, ilustrate prin pattern-uri comportamentale, persistente si raspunsuri inflexibile intr-o arie ampla de situatii interpersonale, sociale, familiale, profesionale; s ecristalizeaza in adolescenta si insotesc persoana de-a lungul existentei.

CLUSTER A: *tulburare de personalitate de tip paranoid: suspiciozitate exagerata, neincredere, interpretativitate, controlul fidelitatii, autenticitatii faptelor, tendinta de putere, de succes, valorizare, dificultati de relationare, autovalorizare

combativitate; *tulburare de tip schizoid: introversie, detasare de realitate, rezonanta afectiva scazuta, preferinta pentru activitati solitare, conduita bizara, indiferenta la lauda sau critica; * tulburare de personalitate de tip schizotipala: idei de referinta, gandire magica sau credinte stranii ( superstitii, clarviziune, telepatie), experiente perceptuale deosebite ( iluzii corporale), limbaj bizar, afect inadecvat, dificultati relationale.

CLUSTER B - tulburare de personalitate disociala ( antisociala), incalcarea regulilor, normelor, obligatiilor, conduita iresponsabila dispretuitoare, lipsa de regret, remuscare, impulsivitate, iritabilitate, incapacitatea de a invata din experiente negative, dispret pentru munca; Tulburari de tip border-line (emotional instabila)= eforturi de a evita abandonul real sau imaginar, relatii interpersonale insatbile, oscileaza intre devalorizare si  idealizare, imagine de sine instabila, impulsivitate, comportament sau amenintari de suicid repetate, comportament automutilant, sentiment cronic de vid; Tulburare de personalitate histrionica= dorinat de a se afla in centrul atentiei, comportament seducator, provocator inadecvat, expresie superficiala si schimbare rapida a emotiilor, teatralism, autodramatizare, emotivitate exagerata, sugestibiliatte crescuta.

CLUSTER C: *tulburare de personalitate anancasta ( obsesiv-compulsiva): valorizarea inalta a regulilor, normelor, ordinelor, perfectionism, exigent fata de sine si ceilalti, constiinciozitate, inflexibilitate, scrupuozitate, intoleranta fata de compromis, indecizie, dificultati in a lua hotarari; *Tulburare de persoanlitate anxios-evitanta: teama de a fi criticat, ridiculizat, umilit sau respins, evitatarea activitatilor care implica relatii interpersonale, subestimarea calitatilor personale, nevoie de securizare, reasigurare; * Tulburare de tip dependent: stima de sine redusa, nevoia de suport, aprobare, acceptare, incapacitatea de a lua decizii fara ajutor, sprijin, relatii sociale limitate numai cu cei care e dependent, acceptarea unor situatii nefavorabile de teama de a nu pierde sprijinul.

TOXICOMANIILE

Dependenta= consum compulsiv de drog; afectarea functionarii sociale, profesioanale, familiale; toleranta ( necesitatea unei cantitati progresiv crecsute pentru a obtine acelasi

clinic- dispozitie disforica, anxioasa sau infricosatoare, greata, senzatie

efect); sevraj ( sindrom psihocomportamental si somatic la intreruperea/ diminuarea drogului; repetarea consumului in ciuda consecintelor nefavorabile fizice si psihologice; incercari repetate de a renunta; ABUZ= consumarea unor cantitati crescute; consumarea in situatii cu potential de consecinte negative; continuarea consumului in ciuda consecintelor neplacute; nu arre toleranta si sevraj;

TULBURARI PSIHICE DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL: intoxicatie; sevraj; delirium din intoxicatie si sevraj; tulburarea amnestica; dementa:

INTOXICATIA (betia vulgaris): Clinic- extraversie, labilitate dispozitionala pana la agresivitate, tangentialitate in exprimare, incoerenta ideoverbala, dizartrie, incoordonare motorie ( mers ebrios), nistagmus, afectarea starii de constienta de la obnubilare pana la coma;

SEVRAJ: neliniste psihomotorie, anxietate, tremor al extremitatilor, insomnii, greata, tahicardie, paloare sau congestie cerebrala, transpiratii, se poate complica cu :* tulburari de perceptie de tip iluzii/halucinatii vizuale micopsice, zoopsice cu caracter terifiant; * crize de grand mal ( fara a fi epileptic). Delirium tremens= e forma cea mai grava din sevraj. Delirium= afectarea starii de constienta. Sevrajul e urgenta psihiatrica si fara tratament mortalitatea e f. mare. TRATAMENT: Benzodiazepine - Diazepam inj 10-20 mg la 4 h spre 6-8h; Lorezapam 6-8 mg/zi; Vitamine grup B ( B1 si B6); Hidratare cu solutii glucozate;

TRATAMENTUL ALCOOLOSMULUI: tratamentul sevrajului, tratamentul deficitului nutritional (vit. B1), tartamentul conditiilor asociate- ciroza, neuropatii, gastrita; interventii psihoterapeutice.

TULBURARI PSIHICE DATORATE CONSUMULUI DE OPIOIDE(MORFINA, HEROINA):

1.INTOXICATIA- tulburare psihopatologica aparuta in timpul consmului sau la scurt timp; Clinic- stare confuzionala cu dezorientare, halucinatii calopsice ( vede frumos) si ideatie deliranta, expansivitate ( veselie) spre disforie ( iritabilitate, nemultumire) cu evolutie spre indiferentism si apatie ( mioza), agitatie sau bradikinezie, somnolenta care evolueza cu coma, incoerenta ideoverbala; 2.SEVRAJ- apare la 10-20 h de la ultima administrare si dureaza 6-7 zile, e f. zgomotos dar nu are risc vital;

de voma, mialgii abdominale, sindrom pseudogripal( rinoree, hipesecretie, alcrimare, transpiratie, senzatie de frison si piloerectie, febra), diaree, midriaza, febra, insomnie.

CANABIS, HASIS< MARIJUANA: NU dau dependenta fizica, nu dau sevraj dupa intrerupere- INTOXICATIA= stare de expansivitate pe fundal de anxietate, incoorodnare motorie, incoerenta ideoverbala, tulburare in aprecierea duratei timpului, hiperemie conjunctivala, uscaciune agurii, tahicardie. In intoxicatiile severe: confuzie, halucinatii f. proeminete, idei delirante.

COCAINA=Intoxicatia- clinic=comunicare interpersonala crescuta spre izbucniri,a gresivitate, expansivitate, incoerenta ideoverbala, ideatie deliranta, halucinatii, confuzie progresiva pana la coma; manifestari neurovegetative- tahicardie, transpiratii, oscilatii tensionale, greata. Sevrajul- la cateva ore/ zile de la intreruperea consumului, dispozitie disforica, iritabilitate, insomnie, astenie, agitatie si activitate onirica ampla. TRATAMENT: Benzodiazepine si barbiturice, amfetamine (pastile de diata- asemanatoare cocainei)