Tratamentul in boala Hodgkin

Tratamentul in boala Hodgkin

Prognosticul pacientilor cu boala Hodgkin s-a imbunatatit considerabil in ultimele trei decenii datorita perfectionarii stadializarii si cunoasterii relatiei tip histologic-prognostic, a dezvoltarii radioterapiei supervoltate si a folosirii programelor chimioterapeutice eficiente.

Radioterapia

Succesul radioterapiei depinde de:

doza de radiatie pe camp;

suprafata campului;

energia radianta;

precizia iradierii.

Doza tumoricidica de 3600-4400 cGy elimina leziunile din cadrul bolii Hodgkin.

Iradierea ca unica terapie este folosita ca tratament initial la pacientii cu stadiile I si II de boala. Iradierea in manta si paraaortic este de ales la pacientii cu boala in stadiul IA si IIA, cu vindecare intre 80% si 85%.

Iradierea in manta acopera ganglionii limfatici de deasupra diafragmului, inclusiv ganglionii submandibulari, cervicali, supraclaviculari, intraclaviculari, axilari, mediastinali si hilari.

Iradierea paraaortica acopera ganglionii limfatici de la diafragm pana la bifurcatia aortei, precum si splina sau pediculul splenic (dupa splenectomie).

Pacientii cu stadii IA si IIA tipul histologic SN sau PL cu localizare supradiafragmatica, fara afectare mediastinala, pot fi tratati doar cu radioterapie.

Pacientii cu stadii IB si IIB pot fi tratati cu radioterapie cu vindecare 70%-75% din cazuri. Exista controverse asupra asocierii radioterapiei cu chimioterapia la pacientii in stadiile I si II ce prezinta mase largi mediastinale (bulky disease) sau afectare ganglionara limitata in vecinatatea leziunii (tip E in clasificarea Ann-Arbor) sau manifestari sistemice.

Chimioterapia

Se folosesc combinatii chimioterapice MOPP (VINCRISTINi, PROCARBAZINi, PREDNISON).

asigura remisiune completa in 70%-80% din cazurile cu stadii avansate de boala;

intre 50%-66% din cazurile cu remisiune nu au dezvoltat recurente in 10-20 ani de observatie;

in 50% din pacientii cu stadii IIIB si IV s-au vindecat doar cu chimioterapie. Administrarea se face in cure repetate la 4 saptamani de cel putin 6 ori. Se mai repeta doua cure dupa remisiunea clinica completa.

Se mai foloseste si combinatia ABVD (adriamicina, bleomicina, vinblastina, dacarbazina).

Alte scheme:

MOPP alternand liniar cu ABVD;

MOPP/ABVD intr-un singur ciclu de initiere.

Stadializarea post tratament

In unele centre, pe unele serii selectate de pacienti, laparatomia pentru stadializare se face dupa tratament, in scopul de a vedea daca exista inca semne de boala activa ce necesita continuarea tratamentului.

In splina si ganglionii biopsiati ariile tratate eficient se vad ca focare sau arii masive, astructurale, de material hialin, cu rare limfocite , macrofage, uneori prezentand depozite de hemosiderina.

Uneori, in jurul acestor arii se mai pot observa arii de boala activa, cu celule R-S si mitoze, ceea ce inseamna ca boala nu a fost eradicata.

Prezenta granuloamelor in absenta celulelor R-S nu este suficienta pentru a considera ca boala este inca activa.