Ulcerul gastro-duodenal

Este o boala destul de raspandita in zilele noastre, care atinge o incidenta mai ridicata in randul persoanelor de sex masculin (la un raport barbati femei de 2-3 / 1). Ulcerul reprezinta existenta unei rani la nivelul stomacului, mai mare sau mai mica, in general nedepasind dimensiunea de cativa milimetri, rare fiind cazurile de ulcere care sa ajunga la dimensiuni de 2-5 cm in diametru.

In structura peretelui gastric intalnim 4 straturi : mucoasa, submucoasa, regiunea musculo-vasculo-nervoasa si adventicea. Cand rana intereseaza primul strat (mucoasa), vorbim in general de o gastrita, penetrarea si a celui de-al II-lea strat ne situeaza in fata ulcerului propriu-zis, al III-lea strat daca este interesat adesea se produc hemoragii uneori masive, cu risc vital, pentru ca daca este depasit si cel de-al IV-lea strat, ulcerul va perfora sau va penetra intr-un organ vecin. Afectarea si a ultimului strat al peretelui gastric, ne face sa ne gasim intr-o veritabila urgenta medico-chirurgicala, situatie care trebuie recunoscuta si tratata cu maximum de rapiditate si de responsabilitate de catre medicul chirurg.

Stomacul are o forma de sac, comunicand cu esofagul prin sfincterul cardial si cu prima portiune a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul sfincterului piloric. La nivelul stomacului are loc prima faza a digestiei (mai mult mecanica, dar si chimica) alimentare, care se realizeaza cu ajutorul contractiilor gastrice, dar si datorita acidului si pepsinei.

In interiorul stomacului, in perioadele digestive (deci, in timpul meselor), fiecare dintre noi avem o aciditate crescuta, cu un pH ce variaza intre 0,7 - 1,5, datorita secretiei de acid clorhidric si pepsina (o enzima proteolitica secretata de mucoasa gastrica). Pentru a-si proteja peretii in fata agresiunii clorhidropeptice, stomacul produce un mucus protector, cu care se '"inveleste" si se apara de o eventuala autodigestie. Acest mucus formeaza prin polimerizare un film glicoproteic, formand o bariera in calea unei potentiale agresiuni acide asupra peretelui gastric.

In functie de echilibrul dintre factorul agresiv (clorhidro-peptic) si aparare (mucus) se mentine starea de sanatate si functionalitate optima a stomacului. Orice factor care va determina cresterea aciditatii sau / si scaderea apararii va fi capabil sa genereze un ulcer. In ultimii ani s-a descoperit si un microb care este implicat direct in aparitia ulcerului : Helicobacter pylori.

Numim "ulcer gastric" orice rana aparuta la nivelul stomacului, cat si-n imediata vecinatate a sfincterului piloric, iar "ulcer duodenal", orice rana aparuta in primii 3-5 cm (90% din cazuri) a duodenului.

Desi multi gastro-enterologi considera ca in lipsa aciditatii (prea mari) nu putem vorbi de o susceptibilitate crescuta pentru un potential ulcer, totusi nu trebuie neglijata ponderea factorului de aparare - mucusul glico-proteic. Nu as dori sa se inteleaga faptul ca acidul gastric ar reprezenta doar un factor agresiv, de care trebuie in mod obligatoriu sa ne temem, deoarece el indeplineste o serie de functii foarte importante : sterilizeaza alimentele care ajung in stomac, coaguleaza proteinele, oligozaharidele si trigliceridele, ajutand la fragmentarea lor (hidroliza acida), favorizeaza absorbtia Fierului si trecerea sa (in prezenta vitaminei C) din forma Fe³⁺ neabsorbabil in Fe²⁺ propriu absorbtiei duodenale etc.

In scop orientativ, am putea face o paralela intre cele 2 tipuri de ulcer mentionate :

Ulcerul gastric Ulcerul duodenal

- apare prin reducerea apararii peretelui gastric ;  - apare prin cresterea agresiunii acide ;

- durerile apar mai ales dupa mese, constrangand - durerile apar mai frecvent inainte de masa

pacientul sa nu se prea alimenteze ;  (foame dureroasa), cedeaza la ingestia de

alimente, lactate si alcaline, determinand

pacientul sa se supraalimenteze ;

- deseori pacientul este slab ;  - adesea pacientul este supraponderal ;

- acest tip de ulcer are potential malign (cancerigen). - nu se malignizeaza niciodata, dar poate

perfora, penetra, sangera, sau produce ste-

noza pilorica.

durerile nu au vreo legatura cu anotimpul, ci - dureri mai frecvente legate de anotimp

mai degraba cu periodicitatea alimentara  (primavara si toamna)

Cauzele aparitiei ulcerului gastro-duodenal (UGD)

Ereditatea. Se recunoaste existenta unei agregari familiare a ulcerului, cat si aparitia bolii cu o incidenta crescuta in descendentii unor familii. Acest fapt este consecutiv unor obiceiuri alimentare, cat si in primul rand, prezentei intr-un numar mai mare a celulelor clorhidropeptice (cam dublu fata de restul populatiei) la aceste persoane ;

Consumul obisnuit al bauturilor carbo-gazoase. Prin continutul de CO₂, aceste bauturi provoaca o distensie a stomacului, factor reflex care stimuleaza secretia acida. In acelasi timp, combinarea CO₂ -lui cu apa din stomac, produce acidul carbonic, un alt factor iritant pentru peretele gastric prin scaderea suplimentara si inutila a pH-ului ;

Consumul bauturilor alcoolice reprezinta un factor vrednic de luat in seama pentru ulcerogeneza. Dupa parerea unor cercetatori, vinul si berea sunt cei mai puternici declansatori ai secretiei gastrice acide. Alcoolul, fiind cel mai bun solvent cunoscut, "spala" si dizolva efectiv mucusul protector de pe peretii gastrici, lasand acidul sa actioneze pe o mucoasa neprotejata. De aici si pana la aparitia UGD nu mai este decat un pas. Un efect, aparent paradoxal, se constata la unii alcoolici cronici, la care alcoolul functioneaza la nivelul stomacului ca un anestezic local. Avand UGD, sau dureri de stomac, ei constata cu bucurie ca o ingestie de alcool le calmeaza durerile, si astfel vor consuma cantitati sporite, si daca se poate "tarie". Tot alcoolul prezinta si capacitatea de a "sapa" el insusi in peretele gastric, determinand aparitia prin efect direct a UGD ;

Fumatul produce o diminuare a vascularizatiei peretilor gastrici si astfel o reducere a cantitatii de mucus protector. Tot fumatul stimuleaza evacuarea rapida a continutului gastric acid in duoden, dar simultan, se reduce secretia pancreatica de ion HCO₃^-. Iata ca acest viciu este si pe lista generatorilor UGD ;

Cafeaua (dar si cacaoa) stimuleaza secretia gastrica acida si slab pe cea de mucus, conducand astfel la aparitia unui dezechilibru intre factorii de aparare si cei de agresiune ;

Toate alimentele iritante (si doresc sa ma refer aici in primul rand la condimente), in timp, cu cat consumul lor devine o obisnuinta, sunt implicati in ulcerogeneza ;

Sarea in exces si muraturile (prin otetul, sarea si histamina pe care le contin), provoaca cresterea inutila a aciditatii gastrice ;

Consumul otetului de orice fel (chiar si cel de mere) si / sau al sarii de lamaie. Sarea de lamaie (acidul citric, sau "E" 330), este o substanta profund iritanta pentru sfera oro-faringiana, fiind simultan si pro-cancerigena. Evitati toate alimentele ce contin atat acidul citric, cat si citratii (330-333) utilizati inca in unele tari drept conservanti, sau ca reglatori de aciditate !!! ;

Dantura neingrijita generatoare de carii dentare, datorita infectiilor repetate si a microbilor care sunt sistematic inghititi produce daune stomacului ;

Fructele si legumele nespalate contin un numar mare de microbi, printre care si Helicobacter pylori, generator de baza al UGD ;

Alimentele prea fierbinti produc arsuri, inflamatii si raniri ale mucoasei gastrice, in timp ce alimentele prea reci (de la frigider, inghetata etc.), determina aparitia de necroze ale peretelui gastric, ii reduc vascularizatia si opresc stomacul, pana cand el va reusi (cu un consum energetic important) sa le reincalzeaca la 36,5^oC, pentru a-si desfasura activitatea. In perioada de inactivitate, stomacul va functiona ca un simplu sac alimentar inert, productia de mucus se va reduce semnificativ, iar alimentele care "baltesc" in el devin agresive pentru peretii sai ;

Medicamentele din clasa Antiinflamatoarelor Nesteroidiene - AINS - si Steroidiene - AIS - scad drastic secretia si sinteza mucusului si a prostaglandinelor protectoare si sunt in administrare indelungata si / sau doze mari, potentiali generatori ai UGD. Chiar si administrarea acestor medicamente mentionate nu neaparat pe cale orala (supozitoare, fiole, flacoane), pe cale sangvina tot va produce daune la nivelul stomacului ;

Stresul determina cresterea secretiei gastrice acide printr-un mecanism direct, pe calea nervului vag, dar si indirect, pe cale hormonala, prin descarcarea moleculelor de stres catecolaminice, a cortizolului si ulterior printr-o secretie reactiva a insulinei pancreatice ;

Alimentele de origine animala provoaca o reactie acida, comparativ cu reactia bazica a celor de origine vegetala. De aceea frecventa ulcerului este mai redusa la vegetarieni decat la omnivori ;

Dulciurile concentrate consumate zilnic si repetat

Alimentatia formata preponderent din grasimi saturate. Stomacul este capabil sa digere gratie singurei sale enzime proteolitice (pepsina), doar proteinele alimentare. Dupa un pranz lipidic bogat, stomacul va raspunde (ineficient de-altfel) printr-o secretie acida si de pepsina, cu risc coroziv crescut pentru mucoasa care-i tapeteaza peretii. Comparativ cu o digestie normala, in care alimentele stau circa 4 ore in stomac, un pranz bogat lipidic prelungeste digestia si evacuarea gastrica pana spre 8-12 ore ;

Mesele copioase (care daca sunt servite seara, reprezinta un dezastru pentru intreg organismul si nu doar pentru stomac) vor destinde stomacul excesiv si vor produce o puternica stimulare reflexa (prin "prea plin") a secretiei clorhidro-peptice. Daca se consuma si lichide dupa masa (obicei extrem de des intalnit, dar foarte nociv pentru stomac), el se va opri, va tenta absorbtia prin imbibitie a lichidelor, si doar apoi se va apuca de treaba (digestia propriu-zisa). Un aport lichidian adus la mai putin de 90'-120' dupa o masa va dilua sucul gastric, digestia se va opri din nou, iar se vor absorbi lichidele, timpul va trece, iar alimentele care "asteapta" sa fie digerate, dar nu sunt, la 37^OC, intr-un mediu umed si intunecos, vor ajunge sa fermenteze. Astfel apar substante toxice si agresive pentru peretii stomacului ;

Obiceiul de a manca intre mese sau tot timpul (ba un covrig, peste un sfert de ora o bomboana, apoi un mar etc.) prelungeste la nesfarsit munca stomacului, care va raspunde printr-o secretie acida, tocmai pentru a-si mari eficienta, dar va sfarsi printr-o oboseala cronica. Din pacate, oboseala cronica a stomacului se traduce clinic prin senzatia de foame, care este prompt perceputa de pacient si va fi imediat sanctionata printr-o noua ingestie alimentara. Insa stomacul in scurt timp nu va mai face fata "tirului" alimentar repetat, va digera cu o eficienta redusa, alimentele fermentate vor patrunde in intestin, fapt care se va repercuta asupra intregului organism printr-o stare de nervozitate sau neliniste. Starea descrisa este des intalnita in special la copiii sugari, care daca cumva isi permit "luxul' de a plange, dintr-un anumit motiv, aproape instantaneu se vor trezi cu sanul matern in gura si ori doresc ori nu, vor fi nevoiti sa suga. Nerespectarea intervalului dintre mese (de cel putin 3 ore pe parcursul zilei si de 6 ore pe timpul noptii), va duce la cedarea stomacului sugarilor, iar acestia vor deveni nervosi si agitati, dormind prost sau deloc noaptea. Am intalnit o mama care-si alapta copilul de 20 de ori pe zi !!! Va puteti imagina asa ceva ? Ganditi-va si dvs. ce dezastru reprezenta acest obicei pentru stomacelul noului nascut, copilul fiind extrem de agitat, iar mama disperata se intreba mereu "- Ce-are copilul ?". Sfatul meu de a rari frecventa meselor s-a lovit, din nefericire, de un refuz categoric din partea mamei, iar copilul a ramas si pe mai departe agitat ;

O vezica biliara lenesa si plina de lichid, la un anumit moment dat, daca ea se contracta, evacuarea sa in loc sa aiba loc spre intestin (in jos), se va face spre stomac (in sus). In aceste conditii, mucusul protector va fi spalat, iar acidul va fi lasat sa actioneze in voie pe o mucoasa gastrica neprotejata ;

Persoanele alergice si cele care consuma alimente ce contin Histamina (vezi capitolul respectiv), sunt predispuse la a contacta si un UGD, deoarece Histamina este un puternic stimulator al secretiei gastrice acide. Asa se explica "marea periodicitate" din UGD, cand durerile devin mai puternice si mai frecvente, tocmai in perioadele in care cantitatea de polen si alergeni din aer este maxima ;

Numarul redus de ore de somn pe zi se insoteste intotdeauna cu o frecventa in crestere a UGD ;

Unele boli rare (sindromul Zollinger-Elison, boala Cushing, tumorile hipofizare etc.) ;

Mentinerea unei irigatii optime a mucoasei gastrice, reprezinta factorul esential de protectie a stomacului impotriva aparitiei leziunii ulceroase. ATS (ateroscleroza) insa diminua (si) vascularizatia gastrica !

Simptomatologia UGD

Clasic, se descrie marea periodicitate, amintita deja (durerile de primavara si toamna), specifice ulcerului duodenal, si mica periodicitate de dupa mese (ulcerul gastric) sau foamea dureroasa (ulcerul duodenal). Alte semne : regurgitari acide, arsuri retrosternale, eructatii, durere in punct fix in cosul pieptului, sau pe marginea din dreapta a rebordului costal, balonari, constipatie, sau alternante constipatie / diaree, crampe abdominale usoare. 1-5% dintre UGD debuteaza acut, fie printr-o hemoragie (care poate pune in pericol prin severitatea sa viata pacientului), fie direct printr-o perforatie. Desi vindecarea unui ulcer se realizeaza intr-o proportie de 99%, sunt situatii in care acesta nu se vindeca, nu da simptome zeci de ani, pentru ca apoi el sa se "trezeasca".

Complicatiile UGD

Hemoragia complica un UGD, in momentul in care rana a ajuns la stratul al III-lea al stomacului. Ea se exteriorizeaza fie printr-o varsatura de sange negru digerat "in zat de cafea" (hematemeza), sau / si printr-un scaun de culoare neagra lucioasa "ca pacura"(melena). Retineti aceste forme enumerate intre ghilimele, deoarece ele sunt formele tipice pentru exteriorizarea sangelui dintr-o hemoragie gastrica, orice alta nuanta de negru, in special pentru scaun, aproape sigur prezinta o alta cauza si nu cea a unei sangerari gastrice (consum de afine, pastile care contin Fier, carbune medicinal etc.). Foarte rare, dar grave sunt si situatiile in care o hemoragie gastrica importanta emite un scaun cu sange rosu, nedigerat. Acest aspect este o exceptie si nu o regula. Daca o hemoragie mica (50 ml) rar da simptome (nici chiar scaun melenic), una medie (intre 500-1500 ml sange), poate sa nu dea simptome daca pacientul este intins in pat (clinostatism). In picioare (ortostatism) insa, este prezenta senzatia de ameteala, durerea de cap, oboseala si sfarseala. Indiferent de pozitia corpului, pulsul creste la valori de peste 90 de batai / minut, tensiunea arteriala scade (sau se normalizeaza la un hipertensiv, lucru care ne induce in eroare), apar palpitatiile, paloarea cutaneo-mucoasa, iar setea este un important semn diagnostic. La peste 1500 ml de sange pierdut, paloarea se accentueaza, apare senzatia de lesin, pulsul devine foarte frecvent si greu perceptibil, iar tensiunea arteriala se prabuseste. Trebuie intervenit de urgenta pentru ca altfel persoana in cauza isi va pierde viata ! ;

Perforatia se produce atunci cand rana depaseste si cel de-al IV-lea strat al peretelui gastric. Un ulcer perforeaza adesea spre marea cavitate abdominala (mai rar posterior). Durerile abdominale resimtite de pacient sunt atroce, pulsul creste, tensiunea arteriala scade, bolnavul fiind transpirat, palid, tinandu-se cu mainile de abdomen, intr-o pozitie aplecata spre anterior. Orice miscare pe care el ar efectua-o, ar conduce la exacerbarea imediata a durerii, de-aceea prefera sa ramana imobil, arcuit (chircit), chiar pe podea ;

Penetratia este o varietate de perforatie acoperita si se produce intr-un organ invecinat, punand de multe ori serioase probleme in calea unui diagnostic pozitiv. Incidenta cea mai ridicata o au penetratiile in pancreas (deci inferior, iar durerile sunt 'in bara", continue, in tot abdomenul superior), dar se intalnesc si penetratii in ficat, cai biliare, intestinul gros si extrem de rar in sus, prin diafragm, in torace (simptomatologia avand componente legate de organul afectat) ;

Stenoza pilorica apare ca o consecinta a unor ulcere duodenale repetate, care s-au tot vindecat - redeschis - vindecat etc., dar in urma unui proces de fibroza cicatriciala, are loc ingustarea accentuata a evacuarii stomacului. Intr-o prima faza, musculatura gastrica se dezvolta compensator, pentru a reusi sa invinga obstacolul piloric si sa evacueze totusi continutul stomacului. Dupa o perioada de timp insa, pe masura ce "gura" de evacuare gastrica devine tot mai stransa, contractiile musculare vor fi ineficiente, musculatura cedeaza, iar stomacul se transforma intr-un sac inert in care sunt depozitate alimentele. Astfel digestia gastrica nu se mai realizeaza, iar pacientul va ajunge sa vomite aproape tot ce mananca si sa scada in greutate, deoarece de stomac nu mai trece nimic, insa suplimentar, prin varsaturile repetate se pierd si electroliti importanti pentru economia intregului organism. Interventia chirurgicala in acest caz este inevitabila ;

Malignizarea (transformarea in cancer a ulcerului) este apanajul doar a ulcerului gastric si niciodata a ulcerului duodenal (nu se stie exact motivul). O schimbare in periodicitatea durerilor, o schimbare a caracterului lor, o scadere in greutate (simptome complet nespecifice), ne-ar putea da de gandit ca am fi in fata unei transformari a unui ulcer gastric intr-un cancer gastric. Din nefericire, deseori cancerul gastric evolueaza fara nici un simptom, iar atunci cand este descoperit, aceasta este o constatare intamplatoare, evidentierea sa facandu-se intr-un stadiu avansat sau depasit chirurgical. Initierea unui tratament medicamentos in ulcer trebuie sa se faca obligatoriu dupa ce s-a exclus posibilitatea existentei unui cancer gastric.

Tratamentul UGD.

Un UGD trebuie tratat, vindecat.si nu "aburit" ! Tratamentul bolii se extinde pe o perioada de cel putin 4-6 saptamani, multi clinicieni recomandand (si pe buna dreptate) un tratament de 8-12 saptamani. Din categoria masurilor terapeutice fac parte mijloacele nemedicamentoase (de care ma voi ocupa in cele ce urmeaza si care presupun schimbarea modului de viata) si cele medicamentoase, vizand reducerea aciditatii, cresterea protectiei mucoasei gastrice sau / si eradicarea microbului (Helicobacter pylori). Masurile igieno-dietetice in profilaxia si tratamentul UGD constau in :

evitarea unor medicamente (AINS, AIS, anticoagulante, hipoglicemiante, digoxin, unele diuretice si antibiotice), sau in cazuri perfect justificate, acestea sa fie luate cu medicamente citoprotectoare si dupa mesele principale ;

frecventa meselor are o importanta deosebita. Se vor calcula macar 4 ore de lucru pentru stomac si inca cel putin o ora de repaus gastric. Asadar, o noua masa nu va surveni la mai putin de 5 ore de precedenta, pentru ca stomacul sa aiba timp sa se odihneasca ;

lichidele se vor consuma cu 15'-30' inainte de mese si cu 90'-120' dupa mese, dar nu in timpul meselor ;

in momentul consumului, alimentele si lichidele nu vor fi prea reci sau prea calde ;

fructele si legumele care se preteaza consumului crud vor fi bine spalate intr-un jet de apa rece. Sa nu pierdem niciodata din vedere igiena mainilor inainte de masa, in special la cei mici, dar nici adultii nu trebuie sa faca exceptie ;

cariile dentare vor fi prompt tratate, iar igiena bucala dupa fiecare masa este absolut necesara ;

nu se va consuma nimic intre mese, nici macar un fruct ;

se vor evita : condimentele, bauturile carbo-gazoase, cafeaua, ceaiul negru si cel rusesc, -cola, cacaoa, ciocolata, dulciurile concentrate, muraturile, otetul, alcoolul, fumatul, prajelile, afumaturile, carnea grasa, grasimile animale, untul, margarina, alimentele alterate sau prea sarate, branza grasa, usturoiul, ceapa, prazul, ardeiul iute, rosiile si pasta de rosii, varza cruda, painea graham si cea neagra, fructele acre sau cu coaja, guma de mestecat (care desi nu este un aliment, am inserat-o tot aici in categoria lucrurilor evitabile, pentru ca ea stimuleaza reflex secretia gastrica acida) si orice aliment la care pacientul nu are o buna toleranta gastrica ;

uleiul de masline este cel mai bun pansament gastric ! Va fi administrata cate 1-2 lingurite inaintea fiecarei mese principale. El formeaza un film polimeric la suprafata ranii, grabind vindecarea UGD. Aceleasi virtuti le prezinta si uleiul de in (3 x 1-2 lingurite / zi), cat si cel de catina (3 x 1-2 ml / zi) ;

sucul proaspat de varza este un excelent cicatrizant pentru UGD. Se va consuma in cantitate de 200-300 ml / o data, repetat de 3-4 ori / zi, inainte de masa. Deoarece exista persoane care nu-i tolereaza prea bine gustul, acesta i se poate "drege" adaugandu-i si putin suc de morcov ;

sucul proaspat de cartof, la randu-i are proprietati cicatrizante gastrice. Doza recomandata este de 150-200 ml / o data, repetat de 3-4 ori / zi, inainte de masa. Intampina, in ceea ce priveste gustul, probleme si mai mari decat sucul de varza, de aceea poate fi consumat folosind drept corector sucul de morcovi, sau sucul de sfecla rosie ;

mustul proaspat stors de struguri este recunoscut ca remediu exceptional si impotriva durerilor ulceroase inca din antichitate, fiind citat si-n Biblie. Contine o mare cantitate de bioflavonoide si de vitamina C. Se indica pentru consum in terapia naturala a UGD doar sucul extras din struguri inchisi la culoare, dulci si proaspat (si nu fermentat !!!) ;

gelul de aloe vera in cantitate de 75-100 ml zilnic, in 3-4 prize inainte de masa, face minuni in ulcer, dand un procent redutabil de vindecari, diminuand semnificativ riscul aparitiei complicatiilor. Da, este cam scump, dar majoritatea celor care l-au folosit au scapat de "cutit". Aveti grija sa nu contina emulgatori, stabilizatori sau benzoat de sodiu ! ;

bananele constituie un anti-acid natural extrem de eficient ;

masa de seara va fi servita cu cel putin 4 ore inainte de culcare ;

"cuplajul" cafeluta + tigara, dimineata la prima ora pe stomacul gol este un obicei ruinator pentru stomac, de aceea el va trebui combatut ;

mesele nu vor fi prea copioase, nu se vor lua "pe fuga". Alimentele vor fi mestecate bine inainte de a fi inghitite si ar fi bine sa se numere la inceput 40-50 de masticatii inainte de o deglutitie (inghitire) ;

la aceeasi masa nu se vor consuma si legume si fructe. Sau, sau. Impreuna produc fermentatie cu iritarea consecutiva a stomacului. Tot fermentatie provoaca si cuplajul lapte + zahar (sau miere), de aceea se recomanda evitarea lui ;

masa se va lua la.masa si nu in fata televizorului, intr-o atmosfera lipsita de zgomote de impact (ciocanituri, pocnete, tobe etc.), certuri, consum psihic. Daca in timpul mesei urmaresc un program TV, sau atentia imi este atrasa de aparatul radio sau de un ziar, eficienta digestiei gastrice scade cu 30%. Climatul familial va fi calm, linistit ;

alimente permise : painea alba, maslinele (nesarate), uleiul de masline, de floarea soarelui (nu insa untura de porc, sau seul de oaie), carnea slaba (de pui, vita, salau, caras etc.), supele de zarzavaturi, de pui, piureurile de legume si de fructe, orice aliment fiert si tolerat gastric (nu insa prajit), bananele si fructele neacre si fara coaja, branza slaba de vaci, albusul de ou, apa potabila, apele minerale alcaline si necarbo-gazoase, laptele (la cei carora nu le produce balonari).

Exista indicatii majore ale tratamentului chirurgical in cazul UGD : perforatia, hemoragia, stenoza pilorica stransa, penetratia si malignizarea. Cu toate acestea si-n cazul ulcerelor rebele la tratament, ar fi indicat sa nu se dea prea usor indicatia chirurgicala (aceasta sa constituie o ultima alternativa, dupa ce s-au incercat fara rezultat toate celelalte metode conservatoare), ci sa se tenteze un tratament corect medical si o schimbare a modului de viata.

In urma unei interventii chirurgicale pentru UGD, intre 2/3 si din stomac este rezecat (taiat si eliminat), ramanand un "saculet" care cu greu ar aduce aminte de stomacul de dinainte de operatie. Problema care se ridica este tocmai aceea ca o operatie de UGD odata realizata, nu va exclude posibilitatea aparitiei ulterioare a unor noi ulcere, chiar pe bontul chirurgical restant sau la nivelul gurii de anastomoza (locul unde este suturat restul de stomac si duodenul).

Trebuie sa cunoastem si faptul ca stomacul nostru produce o substanta numita factor intrinsec, care are rolul de a cupla vitamina B₁₂ (factorul extrinsec), pentru ca aceasta din urma sa se absoarba in intestinul subtire. In lipsa factorului intrinsec, sau la o secretie redusa a acestuia (de pilda, dupa o operatie in urma careia s-a rezecat cea mai mare parte a stomacului), absorbtia vitaminei B₁₂ va avea de suferit, generand anemie si tulburari nervoase consecutive. Astfel, pacientul va trebui sa ramana dependent pe viata de administrarea periodica a preparatelor injectabile cu vitamina B₁₂, pentru a preintampina aparitia simptomelor legate de carenta acestei vitamine indispensabile organismului nostru.