VASCULARIZATIA CREIERULUI

VASCULARIZATIA CREIERULUI

Vascularizatia creierului este asigurata de arterele carotide si arterele vertebrale, ultimele contopindu-se pe linia mediana si formand trunchiul bazilar, care apoi se divide in ramuri terminale.

Cele patru ramuri ale arterelor carotide sunt: artera cerebrala anterioara, artera cerebrala mijlocie, artera coroidiana anterioara si artera cerebrala posterioara care se uneste cu artera comunicanta posterioara, creand anastomoza intre sistemul carotidian si cel vertebral. Arterele cerebrale anterioare inainte de scizura interemisferica sunt unite prin artera comunicanta anterioara. Acest sistem de anastomoze formeaza un circuit inchis numit poligonul Willis. Anomaliile arterelor cerebrale sunt mai frecvente la nivelul unirii arterei comunicante posterioare cu artera cerebrala posterioara, putand exista si malformatii (anevrismul si angiomatoza) ca si agenezii ale arterei carotide cu ramolismente cerebrale secundare . Aportul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de cele patru artere: artera cerebrala mijlocie, artera cerebrala anterioara, artera coroidian anterioara si artera cerebrala posterioara.

Artera cerebrala anterioara ia nastere din coroida interna, se situeaza in scizura interemisferica, apoi urca pe fata superioara a corpului calos. Merge ascendent pe fata interna a emisferului cerebral, sfarsind prin doua ramuri la lobul paracentral si patrulater cu urmatoarele ramificatii: artera orbitala, artera prefrontala, artera caloso-marginala, ramuri pentru corpul calos si artera pericaloasa. Arterele cerebrale anterioare vascularizeaza un teritoriu superficial de pe fata interna si externa inferioara a emisferelor; circumvolutia frontala interna, gyrusul cinguli, lobul paracentral si patrulater (intern), apoi circumvolutia F1, superioara, lobul orbitar, fata inferioara si un teritoriu profund cu portiunea anterioara a capului nucleului caudat si corpul calos.

Artera cerebrala medie(Sylviana) este cea mai voluminoasa artera cerebrala si continua artera carotida interna de la chiasma, in afara, apoi prin vena sylviana strabate scizura sylviana. Aceasta artera vascularizeaza un teritoriu prin arterele perforante, care se divid in doua grupe: artera putamenocaudala si arterele palidale externe. Teritoriul superficial cortico-subcortical este vascularizat de ramuri ale arterei temporale si de trunchiul comun al ramurilor ascendente ale arterei sylviene cu ramurile ei: artera orbito-frontala; artera prerolandica care iriga portiunea anterioara a frontalei ascendente si piciorul lui F2 - F3; artera rolandica care vascularizeaza partea posterioara a frontalei ascendente si anterior P.A fara treimea superioara a acestor doua circumvolutii ce tin de artera cerebrala anterioara; artera parietala anterioara; artera parietala posterioara care vascularizeaza portiunea posterioara P1 si P2 si artera policei curbe, care vascularizeaza portiunea posterioara a circumvolutiei parietale inferioare, temporale superiore si radiatiile optice.

Artera coroidiana anterioara, de calibru mic, merge la corpul geniculat lateral, in fanta Bichat si plexul coroid din ventriculii laterali si se ramifica in: artera pediculului carligului hipocampului, artera portiunii retrolenticulare a capsulei, nucleul palid intern si in parte C.G.L. accesoriul aceasta artera iriga portiunea laterala a nucleului subtalamic, locus niger si nucleul anterior talamic si pulvinar. Artera cerebrala posterioara, pornita din bifurcatia trunchiului basilar, vascularizeaza piciorul peduculului, fata exterioara si inferioara a lobului frontal, dand urmatoarele filete: ramuri profunde, care duc la pediculul retromamilar, artera cvadrigeminala si artera coroidiana posterioara a pediculului talamogeniculat; ramuri cu distributie emisferica; artera corn Ammon, artera temporo-occipitala anterioara la portiunea anterioara a lobului temporal inferior; artera temporo-occipitala posterioara si artera calcarina care iriga cuneusul.