Scrigroup - Documente si articole

     

 
HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
 
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

VITAMINELE HIDROSOLUBILE

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



VITAMINELE HIDROSOLUBILE

VITAMINA B3 - NIACINA, VITAMINA PP SAU NICOTINAMIDA



absenta niacinei provoaca boala numita pelagra; PP - pelagro-preventiva

VITAMINA B6 - PIRIDOXINA, PIRIDOXAL, PIRIDOXAMINA

VITAMINA B9 - ACID FOLIC, ACID PTEROILGLUTAMIC

ROLUL IN ORGANISM

NECESARUL

ZILNIC

SURSE

ALIM

ENTARE

in calitate de

Coenzima A

participa la biosinteza

acizilor nucleici

ajuta la formarea

hrmoglobinei

intervine si in anemia

pernicioasa

alaturi de

vitamina B

m

icroflora

intestinala

sintetizeaza acid

folic in cantitati

mari

mg acid

folic

larga raspandire in

plantele cu frunze

de culoare verde

inchis (spanac),

germeni de

grau

ficat, leguminoase

VITAMINA B12 - CIANCOBALAMINA

ROLUL IN ORGANISM

NECESARUL

ZILNIC

SURSE

ALIMENTARE

implicata in

formarea

globulelor rosii si a

materialului genetic

ajuta la functionarea

sistemului nervos

l

ipsa vitaminei B

induce

anemia pernicioasa

corelata cu carenta de

acid folic

necesarul de

vitamina B

este

asigurat de

microflora

intestinala, care o

sintetizeaza

si prin

consum de produse

de origine animala

m

g

ficat, stridii,

carne de crab,

peste

vita

iaurt

ACIDUL PANTOTENIC - VITAMINA B5

ROLUL IN

ORGANISM

NECESARUL

ZILNIC

SURSE ALIMENTARE

parte a coenzimei

A,

implicata in

metabolismul

lipidic, proteic,

glucidic

stimuleaza

cresterea

e

ste sintetizat

de

microflora

intestinala

15 mg sau 4

-6

mg p

entru

kcal

raspandire larga

surse bune: seminte

oleaginoase

leguminoase, ficat,

peste

carne de vita,

telina

germeni de grau,

piine integrala

VITAMINA C - ACIDUL ASCORBIC

ROLUL IN ORGANISM

NECESARUL

ZILNIC

SURSE

ALIMENTARE

ANTIOXIDANT BIOLOGIC

Faciliteaza absorbtia fi

erului

si formarea acidului folic

Participa la sinteza

colagenului

Mareste rezistenta la infectii

Carenta induce boala numita

SCORBUT

80 mg

surse bune:

macesele

coacazele, kiwi,

citricele, ardeii,

legumele cu frunze

verzi

MINERALELE

Sunt componente alimentare absolut necesare vietii.

Din cei 45 de nutrienti considerati absolut necesari sanatatii organismului uman, 17 sunt minerale.

Din cele 92 elemente chimice prezente, in mod natural, pe Pamant, 50 se regasesc si in organismul uman.

CLASIFICAREA MINERALELOR

Substantele minerale necesare organismului sunt:

MACROELEMENTE  se gasesc in organism in cantitati apreciabile.

MICROELEMENTE sau OLIGOELEMENTE se gasesc in cantitati foarte mici sau extrem de mici.

MACROELEMENTE: Ca, P, Mg, Na, K, Cl, S

OLIGOELEMENTE: Fe, Cu, Zn, F, I, Mn, Se, Co, Mo, Cr

ATENTIE!

Avand rol esential, sarurile minerale trebuie introduse in organism odata cu hrana.

CALCIUL

Biodisponibilitatea Ca depinde de raportul Ca/P care trebuie sa fie >1 si de prezenta compusilor care leaga Ca  de ex. acidul oxalic.

Lactoza din lapte, unii aminoacizi si vit. D maresc absorbtia Ca

ATENTIE!! Consumul de alimente sarate necesita un aport suplimentar de apa!

Consumul exagerat de Na mareste riscul de HTA, in special pentru persoanele salt sensitive

Dietele hiposodate sunt indicate exclusiv persoanelor suferind de HTA, boli renale si cardiovasculare.

ATENTIE!! Pentru prevenirea HTA, raportul Na/K

Dietele bogate in K au efect diuretic dar pot fi extrem de periculoase!!!

Cartoful este principala sursa de K 500 g cartofi 2 g K

FIERUL

ROLUL IN ORGANISM

NECESARUL

ZILNIC

SURSE

ALIMENTARE

component al hemoglobinei,

mioglobinei si a

l

citocromilor

cofactor al multor enzime din

lantul respirator.

Ø

40% din Fe furnizat de alimentele

de origine animala este Fe heminic,

restul de 60% si tot Fe din produsele

vegetale este neheminic.

Ø

Fe heminic este mai usor absorbit

de organism.

C

opii

mg

Adolescenti: 18 mg

Adolescente: 28 mg

Barbati:

14 mg

Femei:

24 mg

C

arnea

macra

P

estele

F

ructele

de

mare

Germeni

i

de

grau

Cerealele

integrale

S

emintele

si

nucile

L

eguminoasele

14 mg

APA

-are rol vital, fiind mediul in care se desfasoara toate reactiile biologice.

-organismul uman adult contine 60-65% apa; corpul copiilor contine mai multa apa, care se diminueaza drastic cu varsta.

-corpul femeilor, avand mai mult tesut adipos, contine mai putina apa fata de cel al barbatilor.

Este furnizata organismului prin bauturi si alimente:

Ceai, cafea: 99% apa

Coca-cola, bere: 90-92% apa

Lapte integral: 86-87% apa

Vin: 76-77% apa

Alimente cu continut ridicat de apa: fructe, legume, iaurt

Alimente cu continut mediu de apa: carnea, painea

Alimente cu continut scazut de apa: cereale, leguminoase uscate, oleaginoase (nuci, alune etc.)

Alimente lipsite de apa: uleiurile rafinate

BILANTUL APEI

In afara de apa introdusa in organism cu hrana, o cantitate de apa se formeaza prin arderea G, L si P apa de combustie sau apa metabolica.

Astfel: 100 g L 107 g apa

100 g G 60 g apa

100 g P 41 g apa

Surplusul de apa se elimina prin piele (transpiratie), plamani (respiratie), rinichi (urina) si intestine (fecale).

Intre aportul si eliminarea de apa, in conditii normale, exista un echilibru numit BILANT HIDRIC ECHILIBRAT.

Bilantul apei pentru

un

adult (70kg)

Aport

g

Eliminare

g

Lichide

(apa, ceai,

lapte, supe

etc

Urina

Fecale

A

pa

continuta

in alimente

Piele

Apa

metabolica

Plamani

Total

Total

NECESARUL DE APA

Pentru un adult de 70 kg, care traieste intr-un mediu agreabil si practica o profesie predominant sedentara, necesarul de apa este de 1 g/1 kcal sau 30-35 g/kcorp.

Prin intensificarea metabolismului energetic (de ex. activitate musculara, febra) creste necesarul de apa datorita pierderilor prin transpiratie si respiratie.

Mentinerea bilantului hidric este vitala, DESHIDRATAREA fiind foarte periculoasa:

Pierderea a 10% din apa corpului disturba serios functiile fiziologice;

Pierderea a 20% din apa corpului este mortala.

Categorii susceptibile la deshidratare: copiii, sportivii de performanta, batranii.

ALCOOLUL si COFEINA sunt diuretice puternice.

SUBSTANTE ANTINUTRITIVE NATURALE

Se formeaza in alimentele naturale prin metabolismul normal al speciei.

Substantele antinutritive sunt:

  • substante care reduc utilizarea proteinelor numite si antiproteinogenetice;
  • substante care reduc utilizarea vitaminelor  numite si antivitamine;
  • substante care reduc utilizarea sarurilor minerale sau antimineralizante.

Antiproteinogeneticele

-actioneaza asupra enzimelor proteolitice din tubul digestiv, reduc utilizarea materialului azotat sau cresc necesarul organismului pentru anumiti aminoacizi.

INHIBITORII ENZIMATICI

inhiba actiunea enzimelor proteolitice

prezenti in leguminoase, cereale, cartofi, lapte, colostru, oua etc.

sunt termorezistenti

Ex. Tripsininhibitorul din leguminoasele crude, o globulina ce formeaza cu tripsina un complex inactiv enzimatic.

Maresc pierderile de N, cresc nevoia de tioaminoacizi dar reduc si absorbtia L si G.

Sunt inactivati prin tratament termic CALDURA UMEDA

HEMAGLUTININELE

Ø      impiedica coagularea sangelui si provoaca aglutinarea hematiilor, produc intoxicatii

Ø      prezente in leguminoasele crude: de ex. SOINA din soia si FAZINA din fasole

Ø      sunt inactivate prin fierbere

SAPONINELE

Ø      prezente mai ales in leguminoase, spumeaza in apa

Ø      provoaca liza hematiilor si induc o incetinire a cresterii

Ø      sunt inactivate la fierbere si prin hidroliza acida

GOSIPOLUL - pigment polifenolic, inhiba sinteza proteinelor, prezent in semintele de bumbac

ANTIVITAMINE

compusi organici naturali care perturba utilizarea vitaminelor pe diferite cai:

-descompun unele vitamine

-se combina cu vitaminele transformandu-le in complecsi neabsorbabili

-blocheaza utilizarea digestiva sau metabolica a vitaminelor

EX.: ASCORBINOXIDAZA, TIAMINAZA, AVIDINA

ASCORBINOXIDAZA

enzima ce oxideaza acidul ascorbic

prezenta in LEGUME si FRUCTE

devine activa in contact cu O2, prin operatii de decojire, taiere, presare

inactivata prin fierbere, tratament cu SO2 sau acidulare

TIAMINAZA

enzima ce induce carente in vit. B1

prezenta in corpul unor organisme acvatice (peste crud sau sarat, icre, scoici etc.) si unele plante

inactivata prin prelucrare termica

AVIDINA

glicoproteida prezenta in albusul crud

formeaza cu BIOTINA un complex inactiv

se inactiveaza prin fierbere

-substante care complexeaza mineralele sau interfera cu mecanismul lor de actiune

EX. ACIDUL OXALIC, ACIDUL FITIC si TIOGLUCOZIDELE (sau factorii gusogeni)

ACIDUL OXALIC

Ø      formeaza oxalati, in special cu Ca si Mg, reducand absorbtia mineralelor

Ø      acidul oxalic si oxalatii sunt substante toxice

Ø      contin, natural, acid oxalic: SPANACUL, stevia, loboda, frunzele de sfecla si sfecla rosie, macrisul, pulberea de cacao

Ø      in prezenta vitaminei D si a unui aport crescut de Ca, efectul nociv al acidului oxalic este mult diminuat, chiar anulat

ACIDUL FITIC

Ø      formeaza cu mineralele, in special Ca, Fe, Mg si Zn, compusi insolubili ce reduc biodisponibilitatea acestor elemente

Ø      prezent in cantitati apreciabile in invelisurile si embrionul cerealelor dar si in leguminoase, nuci, seminte oleaginoase

Reducerea efectului negativ al acidului fitic:

  • reducerea aportului cu hrana
  • favorizarea unei microbiote utile in colon (produce fitaza care elibereaza mineralele blocate in fitati)
  • marirea aportului de Ca

FIZIOLOGIA ALIMENTATIEI

Digestia se realizeaza cu ajutorul aparatului digestiv care este alcatuit din:  TUB DIGESTIV

GLANDE ANEXE

TUBUL DIGESTIV :canalul cuprins intre 2 orificii care fac legatura cu exteriorul: ORIFICIUL BUCAL si cel ANAL. CAVITATEA BUCALA

alcatuit din mai multe segmente: FARINGE

ESOFAG

STOMAC

INTESTIN SUBTIRE

INTESTIN GROS

Segmentele direct implicate in digestie au o alcatuire similara a peretilor lor si se deosebesc prin FORMA, DIMENSIUNI, ROL.

APARATUL DIGESTIV

FARINGELE si ESOFAGUL - organe de trecere

trecerea alimentelor e facilitata de muschii longitudinali (exterior) si circulari (interior)

STOMACUL - capacitate medie 1300 cmc

Peretele stomacului are importanta majora in digestie.

este alcatuit din 4 tunici (straturi):

(dinspre exterior spre interior)

- tunica seroasa

- tunica musculara

- tunica submucoasa

. tunica mucoasa (mucoasa gastrica)

GLANDELE ANEXE

Ø      glandele salivare

Ø      ficatul

Ø      pancreasul

FICATUL - cea mai mare glanda din organism

-localizat in cavitatea abdominala, in partea superioara dreapta, sub diafragma

-indeplineste o varietate de functii, care pot fi grupate in:

-functia biliara;

-functiile metabolice;

- alte functii ale ficatului.

FUNCTIA BILIARA - consta in secretia bilei

BILA este alcatuita din: apa, saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol, lecitina, mucina si substante minerale.

Sarurile biliare sunt cel mai important constituent al bilei. Sunt sarurile de sodiu ale acizilor biliari (acid glicocolic si taurocolic).

indeplinesc urmatoarele functii:

-emulsioneaza grasimile si faciliteaza activitatea lipazei pancreatice;

-formeaza cu grasimile complecsi coleinici solubili in apa, permitand absorbtia grasimilor si a vitaminelor liposolubile;

-au rol laxativ;

-mentin echilibrul microflorei colonului, avand rol antiputrid;

-stimuleaza formarea bilei.

Functiile metabolice ale ficatului

Functia glicogenica - biosinteza glicogenului pe seama glucozei din alimente

(glicogenogeneza)  glucid de rezerva

procesul de glicogenogeneza se produce si din grasimi si protide (glicogenoneogeneza)

Functia adipogenetica - conversia enzimatica a lipidelor neutre in fosfatide, care sunt mai usor metabolizabile.

*   Cand sinteza enzimelor implicate este dereglata, apare infiltratia grasa a ficatului CIROZA

Ficatul poate transforma glucidele in exces in lipide si invers, lipidele in glucide.

Functia proteinogenetica - biosinteza unor proteine, enzime, conversia amoniacului rezultat din reactiile de dezaminare in uree.

Alte functii: regleaza metabolismul unor ioni (Na+, K+, Cl-), regleaza metabolismul apei, functie anti-toxica, functie hematopoetica etc.

TABLOUL GENERAL AL DIGESTIEI

Transformarile digestive nu se realizeaza cu randament de 100%, o parte din componentele alimentare se elimina odata cu deseurile.

Coeficientul de utilizare digestiva a hranei (CUD):

CUD este dependent de natura alimentelor, fiind mai mare (aprox. 94%) pentru produsele animale si mai mic (85-87%) pentru produsele vegetale  contin fibre alimentare, ce afecteaza randamentul digestiei.

CENTRUL ALIMENTAR

Activitatea aparatului digestiv se desfasoara ca un tot unitar, fiind coordonata de sistemul nervos central (SNC).

In scoarta si subscoarta cerebrala exista o zona care raspunde de functionarea si reglarea aparatului digestiv, zona numita CENTRU ALIMENTAR.

Functionarea aparatului digestiv incepe din momentul primirii alimentelor si se incheie in momentul terminarii digestiei, absorbtiei si eliminarii substantelor neabsorbabile.

In functionarea aparatului digestiv exista o succesiune a functionarii segmentelor sale si o periodicitate a activitatii sale, in ansamblu.

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR reprezinta totalitatea reactiilor psiho - somato - motoare datorate transformarilor metabolice interne si unor stimuli generati de calitatile senzoriale ale alimentelor.

Transformarile metabolice interne sunt cauza a 2 forme de baza ale comportamentului alimentar: FOAMEA si SATIETATEA.

Stimulii generati de calitatile senzoriale ale alimentelor sunt cauza a altor 2 forme ale comportamentului alimentar: APETITUL si REPULSIA.

FOAMEA  reflex mostenit care face ca individul, fara o initiere prealabila sau experienta proprie, sa deosebeasca alimentele de alte obiecte si sa le ingereze.

Ø      La inceput, foamea este resimtita ca o senzatie agreabila, legata de masa ce va urma. Apoi, cand devine intensa, foamea devine dezagreabila (vid stomacal, zgomote caracteristice, "sindromul omului flamand").

Ø      Cauza principala a foamei o constituie modificarile biochimice ce au loc in organism (cea mai importanta este scaderea glicemiei, celula nervoasa fiind foarte sensibila la scaderea glicemiei).

Ø      alte modificari biochimice care pot contribui la aparitia foamei: micsorarea concentratiei unor aminoacizi, a unor acizi grasi etc.

SATIETATEA: opusul foamei.

-reflex conditionat natural, datorat unor stimuli bucali si gastrici care vin in contact cu hrana ingerata.

Momentul cand se instaleaza senzatia de satietate se datoreaza unor:

FACTORI OBIECTIVI (dilatarea stomacului, cresterea concentratiei nutrientilor din sange)

FACTORI SUBIECTIVI (impresia creata de hrana, placerea de a manca, obisnuinta).

Ø      Calitatile senzoriale ale alimentelor sunt predominante in aparitia APETITULUI si REPULSIEI  reflexe dobandite.

Ø      Asocierea dintre proprietatile senzoriale ale alimentului si efectul lui asupra organismului genereaza senzatii care conduc fie la apetit, fie la repulsie fata de alimentul respectiv.

Ø      Senzatiile au caracter subiectiv, sunt specifice fiecarui individ si sunt determinate de:

*   traditii culinare

*   cultura

*   religie

*   posibilitati materiale

APETITUL este legat mai ales de aspect, miros, gust si consistenta.

REPULSIA se datoreaza deseori refuzului impus unor alimente de religie sau traditii  MUSULMANII SI CARNEA DE PORC

Apetitul si repulsia au un rol decisiv in atitudinea consumatorului fata de un produs alimentar.

Aroma si aspectul maresc atractia pentru un produs alimentar: daca aceste caracteristici dispar, desi se pastreaza valoarea nutritiva, atractia pentru produsul respectiv scade sau dispare complet valabil si invers

CARACTERISTICILE NUTRITIONALE ALE GRUPELOR DE ALIMENTE

CARACTERISTICI

GRUPA DE ALIMENTE

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

I. LAPTE

SI DERIVATE

S

urse

bune de proteine cu VB ridicata si

calciu

asimilabil

aport de

vit

B2

A

si D

(functie de hrana animalului)

Proteinele sunt usor digerabile.

Sarace in Fe si vit. C

Produsele cu continut ridicat de

lipide sunt b

ogate in colesterol

Proteinele laptelui (3,2-3,5%) - reprezentate de CAZEINA, PROTEINELE ZERULUI (LACTOALBUMINA si LACTOGLOBULINA), proteinele din membrana globulelor de grasime.

Calitatea proteinelor laptelui descreste in ordinea: proteine din zer, proteine din lapte (global), cazeina.

Proteinele din zer precipita la tratament termic, se regasesc in urda.

Proteinele laptelui, desi contin toti aminoacizii esentiali, au un mic deficit in METIONINA. Proteinele din zer sunt mai bogate in aminoacizi cu sulf, au o VB mai mare, apropiata de a proteinelor oului.

Lipidele laptelui (5-6%) sunt in stare emulsionata, contin acizi grasi saturati cu catena scurta. Se concentreaza in smantana si unt.

Glucidele laptelui (4-5%) sunt reprezentate de LACTOZA, usor hidrolizabila si cu rol pozitiv in absorbtia Ca.

CARACTERISTICI

GRUPA DE ALIMENTE

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

I

I. CARNE

SI DERIVATE

PESTE

OUA

Proteine cu VB ridicata, vitamine din gr.

B, Fe

FICATUL

sursa

excelenta de vitamine

A,

B2, B6 si niacina)

si minerale (Fe, P,

Ca).

200 g ficat de porc asigura

ne

cesarul de

vit

A pentru 10 zile si necesarul de Fe pe

3 zile.

Proteine cu VB ridicata, usor digerabile,

AGPN, iod, vit.

D.

C

ockte

il

de nutrienti valorosi:

proteine

lecitine

vitamine

(A,

D,

E, B1, B2, B6)

minerale

(Fe, P, Ca)

A

port

de c

olesterol

nitriti

nitrozamine, purine

lipsite de

vit

C

glucide, acidifiante ale

sangelui

RECOMANDARI PRIVIND ALIMENTATIA RATIONALA

NEVOILE NUTRITIONALE IN TIMPUL SARCINII

Ø      NECESARUL ENERGETIC: FAO/OMS recomanda femeilor insarcinate un aport suplimentar mediu de 300 kcal/zi, 150 kcal/zi in trimestrul I de sarcina si 350 kcal/zi in trimestrele II si III de sarcina.

Ø      NECESARUL DE PROTEINE: aport suplimentar de 30 g proteine/zi, preferabil 1 portie carne si 2 portii lapte si produse lactate.

Ø      NECESARUL DE VITAMINE: suplimentar, zilnic

vitamina A: mg RE

vitamina D: mg (200 U.I.)

vitamina E: 8 mg

vitamina C: 20 mg

acid folic: mg

niacina: 2 mg

vit. B1: 0,3 mg

vit. B2: 0,4 mg

vit. B6: 0,6 mg

vit. B12: mg

NECESARUL DE MINERALE: suplimentar, zilnic

Ca: 400 mg

P: 400 mg

Fe: 30-60 mg

I: mg

Mg: 150 mg

Zn: 5 mg

O deficienta comuna in timpul sarcinii, cu implicatii serioase, este aportul insuficient de acid folic,

vitamina implicata in calitate de cofactor enzimatic in procesul diviziunii celulare.

greturi matinale, avort spontan, greutate redusa a nou-nascutului.

Surse bune de acid folic, recomandate gravidelor: cereale integrale, leguminoase, legume cu frunze verzi, portocale, banane, pepene galben.

O alimentatie diversificata furnizeaza vitaminele si mineralele absolut necesare. Din dieta zilnica nu trebuie sa lipseasca produsele lactate, cerealele integrale, fructele si legumele proaspete.

Nevoia cea mai mare de minerale apare in ultimul trimestru de sarcina.

Corpul nou-nascutului contine 30 g Ca, cea mai mare parte fiind asimilat in ultimul trimestru, 300 mg/zi. Viitoarele mame trebuie sa-si asigure, pe timpul sarcinii, nevoile crescute de calciu, pentru perioada lactatiei.

Suplimentarea cu Fe este justificata de cresterea cu aprox. 33% a cantitatii de sange din corp si pentru dezvoltarea normala a placentei. In ultimul trimestru de sarcina se produce un transfer masiv de Fe de la mama la fat. Acesta asigura necesarul de Fe al sugarului, deoarece laptele este o sursa saraca de Fe.

NEVOILE NUTRITIONALE ALE COPILULUI MIC

NECESARUL DE ENERGIE:

  • in primele 6 luni: 90 - 110 kcal/kilocorp si zi;
  • intre 6 - 12 luni: 80 - 90 kcal/kilocorp si zi;
  • de la 1 la 3 ani: 1300 kcal/zi.

Hrana copilului trebuie sa contina toate substantele nutritive care intra in structura organismului sau: proteine, lipide, glucide, saruri minerale, vitamina, apa. Toate componentele ratiei copilului trebuie sa fie valoroase, in proportii suficiente si bine determinate. Excesul sau aportul insuficient al uneia dintre acestea pot conduce la dereglari in cresterea si dezvoltarea copilului.

NECESARUL DE PROTEINE (P)

Cand aportul de P din alimentatia copilului este insuficient, cresterea si dezvoltarea sunt incetinite iar imunitatea este scazuta.

Cu cat copilul este mai mic, cu atat este mai mare cantitatea de P/kgcorp. Astfel, proteinele trebuie sa asigure aprox. 15% din E totala.

Necesarul de P este de 2,2 g/kgcorp pentru primele 6 luni de viata si de 2,0 g/kgcorp pentru ultimele 6 luni ale primului an de viata.

Proteinele pot fi furnizate de materii prime ca: lapte, oua, carne de pasare, carne de manzat, ficat, cereale. Leguminoasele pot fi introduse in formulele de alimente pentru copiii mai mari de 2 ani, dar in cantitati mici pentru a nu produce tulburari digestive.

NECESARUL DE LIPIDE (L)

L sunt importante pentru asigurarea imunitatii organismului, pentru vehicularea vitaminelor liposolubile si formarea structurilor celulare. Insuficienta L in ratia copilului mic are o influenta nefavorabila asupra intregii sale dezvoltari.

Necesarul zilnic:

0 - 1 ani, 6 g/kgcorp si zi

1 - 3 ani, 4-5 g/kgcorp si zi.

NECESARUL DE GLUCIDE (G)

G reprezinta sursa principala de energie din alimentatia copiilor. Lactoza este importanta in dezvoltarea creierului (galactoza intra in structura cerebrozidelor).

Aportul recomandat: 10 - 15 g G/kilocorp si zi.

INTRODUCEREA ALIMENTELOR SOLIDE IN ALIMENTATIA SUGARULUI

1 - 6 luni: lapte matern sau formule lactate adaptate;

6 - 12 luni: lapte matern sau formule lactate adaptate plus alimente solide.

Alimentele solide pot fi introduse in dieta sugarului incepand cu luna a 4-a de viata, dar este preferabil sa se introduca abia din luna a 6-a. O introducere prematura a alimentelor solide poate genera alergii, obezitate, suprasolicitarea rinichilor.

La 6 luni: se introduc cereale, mai intai orezul, 3 - 5 linguri/2 ori pe zi; copilul deschide gura pentru a primi alimentele cu lingurita.

La 7 luni: pe langa cereale, se introduc si fructele pasate, 2 - 5 linguri, de 2 - 3 ori/zi; incep sa apara dintii.

La 8 luni: cereale (5 - 9 linguri), fructe si legume pasate (9 - 18 linguri), in functie de nevoile alimentare ale copilului; copilul incepe sa-si foloseasca mainile cand mananca, se manifesta preferintele alimentare si senzatia de satietate.

Produsele pentru copii trebuie sa tina cont de fiziologia specifica varstei:

echipamentul enzimatic al tractului digestiv este redus, de aceea compusii macromoleculari trebuie introdusi sub forma prehidrolizata;

cantitatea de HCl secretata de stomac este mica, pH-ul in stomac este mult mai ridicat (aprox. 4,5) decat la adulti, de aceea digestia stomacala este mai dificila;

capacitatea stomacului este mica si administrarea produselor trebuie sa se faca in portii mici si dese, cu o granulozitate potrivita varstei si un continut caloric care sa asigure necesarul energetic;

motilitatea intestinelor este redusa;

-prezenta sau absenta dintilor.

Tipuri de produse alimentare industrializate destinate copiilor:

A. Produse pe baza de lapte;

B. Produse pentru alimentatia diversificata a sugarilor mai mari de  4-6 luni si a copiilor de varsta mica.

A. Produse pe baza de lapte:

1. produse de inceput

2. produse de continuare.

1. Produsele de inceput, a caror compozitie dupa reconstituire este cat mai apropiata de cea a laptelui matern, se definesc prin "produse adaptate". Sunt destinate sugarilor pana la 4-6 luni. Se obtin din lapte de vaca, sub forma de pulberi, care, dupa reconstituire, au caracteristici nutritionale foarte apropiate de laptele matern. Pe langa lapte de vaca, mai contin uleiuri vegetale, diversi indulcitori (lactoza, glucoza, maltodextrine), minerale (din zer) si vitamine.

2. Produsele de continuare

-sunt realizate din lapte de vaca sau zer, sub forma de pulbere, care dupa reconstituire se folosesc pentru diversificarea alimentatiei sugarilor dupa varsta de 4 - 6 luni, pentru acomodarea organismului sugarului la regimul alimentar variat al copilului de varsta mica.

-suplimentar fata de produsele lactate adaptate, contin amidon, orez, concentrate proteice, hidrolizate proteice, aminoacizi, praf de fructe etc.

Produsele pe baza de fructe si legume sunt:

-creme si piureuri de tipul " BABY FOOD" cu particule mici, cu dimensiuni uniforme, care nu necesita o masticatie inainte de inghitire, destinate alimentatiei diversificate a sugarilor de peste 4-6 luni;

-soteuri si alte produse de tipul "JUNIOR FOOD" cu particule mai mari, pentru a stimula masticatia la sugari si copiii de varsta mica.

Se prepara din legume, fructe, carne, peste, lapte, ca atare sau in amestec.

Produsele pe baza de cereale, se clasifica in:

Ø      crupe uscate, care se disperseaza sau se fierb in apa sau lapte, destinate in special sugarilor de 6-12 luni;

Ø      fainuri din cereale

Ø      paste fainoase, preparate din fainuri de cereale simple sau in amestec cu lapte, carne oua, fainuri, concentrate proteice etc.

Ø      piscoturi, biscuiti, covrigi. 

SUPLIMENTAREA CU NUTRIENTI

Fortifierea

Ø      adaugarea de nutrienti in produsele sarace sau lipsite de substante biologic active.

In cazul adaugarii de vitamine se foloseste termenul de vitaminizare.

Ex. fortifierea cu iod a sarii de bucatarie sau cu Fe a painii si laptelui praf

Ameliorare a valorii nutritive trebuie sa tina seama de unele considerente:

-stabilirea stiintifica a oportunitatii operatiei (ex. o anemie feripriva cu arie larga, carenta in iod in anumite regiuni etc.)

-alegerea celor mai potrivite alimente (alimente vectoare) care trebuie suplimentate pentru ca eficienta operatiei sa fie maxima;

-folosirea unor surse eficiente si stabile de compusi biologic activi;

-doza componentului nutritiv trebuie sa fie eficace si, in acelasi timp, sa nu fie nociva;

-controlul operatiei de suplimentare;

-sa nu se influenteze mult pretul produselor;

-sa nu se produca modificari ale caracteristicilor senzoriale ale alimentelor vector.

FORTIFIEREA CU PROTEINE

-realizarea unor mixturi proteice, bine alese, permite obtinerea unor produse mai hranitoare, care prezinta atat o importanta sociala, prevenind malnutritia, cat si economica, datorita unei mai rationale utilizari a hranei.

-la imbogatirea alimentelor cu proteine, rolul principal il are alimentul de baza, aliment vector, care in majoritatea cazurilor il reprezinta cerealele, ce contin proteine cu valoare biologica redusa.

FERMENTATIA LACTICA

Fermentatia lactica a produselor lactate permite:

-diversificarea productiei

-marirea stabilitatii

-realizarea unor calitati senzoriale noi, mai placute

-Imbunatatirea valoarii nutritive si obtinerea unor alimente probiotice.

Valoarea biologica a proteinelor din lapte creste prin fermentare.

Majoritatea culturilor de bacterii lactice au capacitatea de a sintetiza vitaminele din grupa B: acidul folic, niacina, biotina, acidul pantotenic, vitaminele B6 si B12. Acumularea vitaminelor este in functie de tipul de cultura, mediul de cultura, temperatura si alti factori.

Fermentatia lactica a produselor lactate

Produsele lactate acide au efect terapeutic datorita inhibarii microorganismelor de putrefactie din tractul digestiv.

Produsele lactate fermentate lactic (iaurt, sana, lapte batut, kefir) se caracterizeaza printr-o digestibilitate mai mare a proteinelor, o cantitate mai mare de aminoacizi liberi, un continut ridicat de fosfolipide, un continut mai mic de lactoza (vezi intoleranta la lactoza), un continut mai mare de acid lactic, continut sporit de vitamine din grupul B, o biodisponibilitate mai buna a vitaminelor si mineralelor continute.

GERMINAREA

Este un proces prin care se realizeaza o crestere importanta a continutului de vitamine (mai ales B1, B2, B6) si a biodisponibilitatii nutrientilor, ceea ce determina obtinerea unor produse cu valoare nutritiva ridicata.

Se sintetizeaza vitamina C, care nu este prezenta in boabele de cereale si leguminoase.

Germinarea realizeaza o partiala hidroliza a amidonului si a proteinelor care devin mai usor digerabile.

Substantele antinutritive care exista in seminte (inhibitori proteici, hemaglutinine, antivitamine) se reduc si chiar dispar prin germinare.

Sarurile minerale care sub prezente in bob sub forma de fitati sunt disponibilizate prin germinare deoarece se activeaza fitaza (astfel, se elibereaza cantitati importante de calciu, magneziu, zinc, fier, fosfor)


Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1836
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved