ALIMENTATIA OMULUI MODERN

ALIMENTATIA OMULUI MODERN

Progresele stiintei si tehnicii din ultimele decenii se vad pretutindeni. Modul de viata al generatiei actuale se deosebeste foarte mult de cel al generatiilor anterioare, si lucrul acesta poate fi vazut chiar si numai comparand, felul in care se hraneau bunicii sau parintii nostri, cu alimentatia noastra. Hrana pe care o consumam astazi este prelucrata, rafinata, concentrata, indulcita, sarata si procesata chimic in fel si chip, pentru a produce senzatii gustative, pentru a fi bogata in calorii, dar din pacate, astfel ea saraceste in substante nutritive. Vitele de astazi pot fi vazute tot mai rar pe pasuni, in schimb, din ce in ce mai multe sunt stranse laolalta in ferme zootehnice si ingrasate fortat, tratate cu antibiotice si stimulenti ai cresterii, in conditii de inactivitate aproape completa. Rezultatul? vite mai mari, care dau o carne mai suculenta, bogata in produsi straini de continutul natural, cu un continut de grasime aproape dublu fata de cel al vitelor ce se hranesc singure pe pasune, iar pretul pe care-l platim pentru aceste "progrese" este enorm: desi mancam ca sa traim, ceea ce mancam ne ucide.

Se pune intrebarea daca alimentatia poate fi cauza de imbolnavire? Statisticile sunt destul de convingatoare. In urma cu o suta de ani, cca. 10-15% dintre americani mureau ca urmare a bolii coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale, astazi, cifra s-a ridicat la aproape 40%. Tot atunci, mai putin de 6% mureau din cauza cancerului, in vreme ce astazi cifra se ridica la 25%. In ceea ce ne priveste pe noi, romanii, nu detinem date referitoare la cauzele de deces din urma cu o suta de ani, dar referitor la situatia actuala, putem spune ca, ea este chiar mai ingrijoratoare decat cea a americanilor: in 1993, 12% din decesele de la noi din tara erau produse de cancer, iar 60%(!) de bolile cardiovasculare. Nu este firesc ca lucrurile sa stea astfel. Nu suntem sortiti sa murim in numar asa de mare ca urmare a atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale, diabetului si cancerului de colon si san !

Bolile cardiovasculare au inceput sa faca ravagii in S.U.A. abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand oamenii si-au putut permite sa adopte o alimentatie bogata in produse de origine animala si cand industria alimentara a inceput sa produca alimente nenaturale, inalt-prelucrate, intesate cu calorii, dar golite de nutrienti. Aceste date sunt, oare, simple coincidente? O asemenea posibilitate este foarte putin credibila. Morbiditatea mentionata este o problema specifica Occidentului si tarilor cu obiceiuri alimentare de tip occidental. Locuitorii Chinei, Japoniei si Asiei de sud-est, care nu-si pot permite sa consume alimente de acest fel, sufera foarte rar atacuri de cord, la fel majoritatea locuitorilor din Africa. Dar in America de Nord, Australia, Noua Zeelanda si in multe tari europene (printre care si Romania), unde alimentatia este bogata in grasime, bolile cardiace si diabetul ating proportii epidemice.

Raufacatorii - continutul redus de fibre si crescut de grasime din alimente - isi iau partea lor de vieti omenesti prin lezarea arterelor vitale transportoare de oxigen si prin dezechilibrarea unor importante functii metabolice. Numai in S.U.A., de pilda, 4000 de americani sufera un infarct miocardic in fiecare zi, fiecare al treilea adult are hipertensiune arteriala si mii de persoane sunt invalidate de accidente vasculare cerebrale. Datorita tulburarilor metabolice provocate de un mod de viata dezechilibrat, obezitatea este epidemica, iar la fiecare 50 de secunde este diagnosticat un nou diabetic!

Cum s-au produs aceste schimbari in modul de alimentatie? Pana relativ recent, alimentatia omului obisnuit era formata in principal din alimente obtinute din gradina proprie sau din ogoarele din apropiere, suplimentata cu cateva produse cumparate de la magazinul universal si cu carne de la animalele de pe langa casa si de la vitele ce colindau pasunile. Bunicii nostri nu erau asteptati la piata de miile de produse alimentare frumos ambalate si intens popularizate, care pentru noi au devenit ceva obisnuit, iar restaurantele "Fast food" nu le faceau cu ochiul de la aproape fiecare colt de strada, ca astazi. "Coloana vertebrala" a alimentatiei lor o formau cerealele - graul, orzul, ovazul, secara etc. Pe masa fiecarei familii se gaseau alimente proaspat gatite, servite cu felii groase de paine de casa. Cerealele fierte, pastele fainoase, orezul, porumbul, precum si fasolea, cartofii, zarzavaturile si fructele aveau mare trecere. Aceste alimente hranitoare, bogate in fibre, furnizau pana la 35% din aportul caloric zilnic. Insa timpurile si gusturile s-au schimbat dramatic Cerealele integrale au fost inlocuite cu fulgi preindulciti. Pentru multi, masa de pranz este formata dintr-o salata dreasa din abundenta cu grasime, un hambunger si o bautura racoritoare. In ceea ce priveste cina, aceasta este deseori formata din produse reci, frumos ambalate in pachete din material plastic. Intre mese se servesc, fara oprelisti, bauturi racoritoare, cartofi pai, gogosi, branzoaice etc. In aceste conditii, alimentele hranitoare, bogate in fibre, reprezinta astazi numai 22% din totalul caloriilor unei zile, in vreme ce consumul de grasime aproape s-a dublat, iar cel de zahar a crescut cu 240%!

Este tragic! Ce s-ar putea face? Sperantele cele mai mari sunt legate de educatie. Atunci cand oamenii inteleg ca prin prelucrare chimica si rafinare alimentele pierd mare parte din valoarea nutritiva si din fibre, adaugandu-li-se in schimb o serie de aditivi chimici si crescandu-le densitatea calorica, majoritatea sunt dispusi sa-si schimbe modul de alimentatie. Oamenii incep, de asemenea, sa inteleaga ca produsele lactate si carnea, trebuie folosite cat mai rar. Desi acestea contin substante nutritive, majoritatea sunt prea bogate in grasimi, colesterol si calorii si complet lipsite de fibre alimentare. Atunci cand preocuparile noastre legate de alimentatie se vor deplasa din zona produselor de origine animala si a alimentelor rafinate, prelucrate chimic, catre cresterea consumului de hidrocarbonate (glucide) complexe, continute in produsele alimentare de origine vegetala, bogate in fibre, vom suferi de mai putine boli si ne vom bucura de o sanatate mai buna. De fapt, acest lucru are deja loc in unele tari: din 1970, de pilda, in S.U.A. a inceput sa scada consumul de carne, lapte integral si oua, lucru ce a dus la scaderea numarului de infarcte miocardice si de accidente vasculare cerebrale.

Asadar, dovezile stiintifice exista! Practic, astazi nu mai sunt motive de indoiala. Este limpede ca drumul spre o sanatate mai buna si o viata mai lunga nu trece prin restaurante "Fast food" sau pe langa atragatoarele "Snack-baruri" sau bufeturi cu gustari rapide. Acest drum coteste catre alimentele consumate - asa cum provin ele din gradinile si ogoarele pe care sunt cultivate, catre fructe proaspete, zarzavaturi si legume care mai de care mai aromate si mai gustoase si catre boabele aurii de grau! Soldatii romani ca si spartanii nu consumau carne, plecau la razboi cu buzunarele pline cu grau, cand, din necesitate se sacrificau caii in scop alimentar - se revoltau intrucat considerau carnea un aliment barbar!