Comportamentul alimentar

Comportamentul alimentar

Factorii care influenteaza comportamentul:

"Alimentele sunt mai mult decat ceea ce mancam"

Modul in care se dezvolta obiceiurile noastre alimentare constituie o problema compleza care incepe de la nastere; faptul de a fi nascut intr-o anumita cultura, societate si familie, este un factor esential

Urmeaza apoi modelarea acestor obiceiuri de experienta noastra de viata, cunostintele si informatiile noastre alimente, de grika noastra fata de dieta, de siguranta alimentelor consumate, de ceea ce credem despre alimentatie si sanatate precum si de diversitatea noastra etnica

Formarea obiceiurilor alimentare

1. Stiinta nutritiei si necesarul uman

- alimentele sunt necesare pentru mentinerea vietii si a sanatatii, dar omul mananca si pt alte motive

- satisfacerea nevoilor organismului prinr-o alimentati sanatoasa este doar unul dintre ele

- alimentele au diferite semnificatii si intregul nostru comportament alimentar este legat de intreul nostru mod de viata

Influentele culturale asupra obiceiurilor alimentare

obiceiurile alimentare sunt printre cele mai vechi si mai puternice aspecte ale culturii umane

obiceiurile alimentare se bazeaza pe disponibilitatea alimentelor, factori economici, pe semnificatii, conceptii si atitudini personale cu privire la alimente

relieful geografic, practicile legate de agricultura, istoria si traditia poporului respectiv

procurarea hranei, pregatirea si servirea ei, s-au desfasurat conform unor obiceiuri specifice, fiind legate de amintirea unor evenimente religioase

Influentele socio-economice asupra obiceiurilor alimentare

Structura unei societati se grupeaza dupa diferiti factori cum ar fi:

1. statusul economic, educatia, locuinta, ocupatia si familia

- intr-o societate pot exista o multitudine de factori care se diferentiaza dupa regiune, religie, varsta, sex, clasa sociala, concepii despre sanatate, ocupatie sau apartanenta politica

2. sistemul de valori

- sistemul de valori se dezvolta ca urmare a istoriei si mostenirii societatii respective

- traditional exista 4 premize de baza care influenteaza o cultura democratica: egalitatea, statusul social, succesul si schimbarea

- egalitatea face ca cei ce lucreaza in sanatate sa staileasca anumite standarde de calitate in domeniul ingrijirii sanatatii, valbile pentru toti oamenii desi acest lucru nu se realizeaza intotdeauna

- respectul pentru statutul social duce la aparitia unor presiuni de grup de tip competitiv si a unei atitudini de cautare a unui statut social in interiorul grupului

- idealul succesului ii determina pe oameni sa-si masoare realizarile vietii in superlative competitive, vor sa organizeze cea mai imbelsugata masa pentru familia lor

- schimbarea determina familia si indivizii sa caute o varietate permanenta in dieta lor, sa caute o gatire rapida

Alimentele si factorii sociali

1. Relatiile sociale

- in cadrul lor, alimentele simbolizeaza statutul social, caldura si acceptarea sociala

- oamenii au tendinta sa accepte mi usor alimentele noi din partea unor persoane considerate prietene

- in general, oamenii au tendinta de a manifesta neincredere in alimentele sau in sfaturile alimentare oferite de straini si persoane mai putin cunoscute

2. Relatiile de familie

- in cadrul lor, obiceiurile alimentare au o semnificatie mai mare

- anumite alimente au tendinta de a declansa amintiri din copilarie pe o perioada lunga din viata

- aceste alimente sunt apreciate pe motive care nu nimic de a face cu valoarea lor nutritiva

3. Factorii religiosi

- adeseaza, factorii religiosi puternici asociati cu alimenatia au si ei originea in mediul familial legat de masa

4. Venitul familiei, sursele comunitare de alimente si conditiile de piata, influenteaza obiceiurile alimentae si in final alegerea unor alimente in detrimentul altora. In ultima instanta oamenii mananca alimentele usor procurabile si pe care si le permit din punct de vedere financiar.

Influentele psihologice asupra obiceiurilor alimentare

1. Motivatia

Comportamentele individuale, inclusiv cele legate de alimentatie, rezulta dintr-o interactiune compleza a unor influente psihosociale. La nivel global oamenii sunt diferiti. Persoane din culturi diferite nu au aceleasi necesitati si idealuri. Pana si comportamentele biologice primare, cum ar fi sexul si foamea, snt diferite din punct de vedere al interpretarii, expresiei si implinirii, in functie de influentele persoanel, sociale si culturale variate. Daca pentru o persoana, un tip de aliment este acceptat si apreciat, pentru o oalta persoana care traieste in circumstante diferite, acelasi aliment este respins. Pentru o persoana infometata alimentele constituie o perceptie si o motivatie totala, finala. O asemenea persoana se gandeste la, vorbeste despre si viseaza mancare.

2. Perceptie

Perceptia personala modifica si ea obiceiurile alimentare. Orice fenomen ce apartine lumii exterioare este privit si inteles atat printr-o lentila sociala cat si printr-o lentila personala. In orice experienta a vietii, noi percepem un amestec de 3 factori:

realitatea externa

mesajul stimulului comunict de SN centrilor gandirii

interpretarea pe care o facem privitor la experienta traita

Elementele subiective ca foamea, setea, ura, teama, interesul personal, valorile, temperamentul influenteaza raspunsul nostru.

Activitatea nutritionistilor trebuie sa tina cont de dimensiunea umana personala. Noi nu putem impune celor din jur standardele noastre cu privire la sanitatie, igiena si nutritie. Intractiunile si sfaturile noastre nu vor fi acceptate daca vor fi oferite intr-un mod rece, intelectual. Oamenii trebuie sa invete si din punct de vedere al nutritiei. Acest proces nu poate fi nici schimbat, nici evitat.

Influenta convingerilor personale despre valoarea alimentelor

Dezinformarea in domeniul alimentar versus alimentatie stiintifica

Oamenii au inconjurat obiceiurile lor alimentare cu diferite mituri. Unele credinte nedocumentate stiintific despre anumite alimente pot fi nedaunatoare, dar altele pot avea implicatii mai serioase asupra sanatatii si bunastarii. Pretentiile cu privire la alimente sau suplimente alimentare care nu se bazeaza pe dovezi stiintifice cum ar fi folosirea vitamineor pentru mentinerea sanatatii generale induc adesea in eroare publicul si contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare defectuoase.

Influente culturale etnice

Diversitatea etnica ce poate fi intalnita in tara noastra a prilejuit un schimb intercultural marcat. Evreii, turcii, ucrainienii, sarbii, tatarii, ungurii, sasii, arabii si chinezii au imbogatit patrimoniul cultural din tara noastra.

a) Evreii

- folosesc carne de vita, pasare, oaie, capra, vanat

- nu combina carnea cu laptele

- se consuma doar pestele cae ar solzi si aripioare, nu consuma fructe de mare

- se folosesc numai oua fara pete de sange

b) Musulmanii

- laptele permis oricand se poate consma in combinatie cu carnea

- fructele si legumele sa nu fie fermentate

- painea si cerealele sa nu fie contaminate

- sunt interzise carnea de porc si alcoolul

c) Mexicanii

- consuma foarte multa fasole uscata, ardei iute si porumb

- consuma carne in cantitati mici si oua

- fructe: portocale, mere, banane, papaya, mango

- cafea, untura

d) Afroamericanii

- consuma:

o       Cereale

o       Oua si produse lactate

o       Legume

o       Carne

o       Deserturi

o       Bauturi

e) Chinezii

- folosesc alimente proaspete pe care le prepara la temperatura cat mai inalta intr-un "wok" cu cantitati mici de grasime sau lichide

- leguele astfel gatite sunt frgede si pline de arome

- carnea este folosita in cantitati mici, se folosesc si alimente uscate, afumate, sarat, condimentate sau conservate

- orezul este cereala de baza

- ceaiul verde - neindulcit - este bautura principala

- uleiul de gatit principal este uleiul de alune

f) Italienii

- painea si pastele fainoase sunt alimentele de baza

- branza este alimentul favorit

- carnea rosie si alba

- sosurile italienesti

- legume

- asezonarea se face cu ierbui, diferite mirodenii, usturoi, vin, ulei de masline si pasta de rosii

- fructele proaspete constituie desertul sau gustarea

g) Grecii

- consuma paine, branza, carne de miel si peste

- oua - dar nu la micul dejun

- legumele se utilizeaza ca un aperitiv principal

- orez

- fructe proaspete - ca desert zilnic iar la ocazii - baclavaua

h) Centro si est- europenii

- in tarile fostului Tratat de la Varsovia s- manifestat tendinta cresterii incidentei bolii coronariene

- explicatia ar putea fi gasita in faptul ca intre 1970-1988 consumul de carne, lapte, zahar, grasimi, sare si alcool a crescut foarte mult

- a scazut consumul de cereale

- dupa 1989 a scazut considerabil consumul de legume, fructe si leguminoase

- in mai toate tarile in curs de dezvoltare s-a manifestat un trend ascendent al consumului de alimente de tip "fast-food" inclusiv copiilor

- alimentele obisnuite de tip fast-food au un continut crescut de graimi (in special acizi grasi trans).

- expresia "junk food" desemneaza acele alimente fara valoare nutritiva - "Calorii goale" (junk = resturi, deseuri)

Consumul de "cola"

- a dus la cresterea obezitatii si a diabetului zaharat non-insulino-dependent

- o alta consecinta este "cafeinismul" - copii intre 1-5 ani primesc dintr-un pahar de cola o cantitate de cofeina echivalenta cu 4 cesti de cafea la adult raportat la greutatea corporala

Consumul de dulciuri intre mse

- este la fel de raspandit => cresterea obezitatii

O alimentatie deficitara este insotita si de scaderea activitatii fizice. Un stil de viata vegetarian are un efect pozitiv asupra diferitilor factori de riscc pentru boala coronariana. Acestia includ greutate corporala mai mica, nivele mici de colesterol total si LDL si valori mai mici ale TA. Regimul vegetarian scade riscul de cancer de colon, cancer de san si cancer bronsic. Exista insa risc de deficit de vit B12 la vegani (persoane ce consuma strict vegetale). Persoanele expuse acestui risc sunt copii, femeile gravide si cele care alapteaza.

Influentele religioase asupra comportamentului alimentar

Toate credintele religioase au influentat obiceiurile alimentare ale adeptilor:

a) Iudaismul

- sistemul jertfelor in templul iudaic era strans legat si de un anumit comportament alimentar

- din jertfa se puteau manca cereale, carnea - preotii puteau manca

- legea interzicea consumul tuturor animalelor care nu aveau copita despartita, unghia despicata si nu rumegau (porc, iepure si in general animalele de prada)

- era de asemeni interzis consumul de sange si grasime

b) Ortodoxismul

- pentru a se deosebi de evrei a o exprimare a dezaprobarii lor fata de omorarea lui Iiisus, au preluat postul de 2 ori pe saptamana (evreii posteau o data)

- in aceste zile nu se mananca de dulce, adica nici un aliment de origine animala sau aliment pregatit cu ingrediente animale

c) Adventismul

- este o credinta crestina neoprotestanta care are specific din punct de vedere al comportamentului alimentar, convingerea ca ingrijirea sanatatii si implicit prevenirea bolilor este o datorie specifica a fiecarui om

- asa se explica nu numai adoptarea alimentelor nesocotite "curate" in Biblie (asemanator evreilor si musulmanilor) ci si preocuparea bisericii de a promova institute medicale

- adventistii se obliga sa nu foloseasca substante care ar putea provoca dependenta si ar putea aduce prejudicii starii lor de sanatate: droguri, tutun, alcool si cafea

- ei sunt sfatuiti de medici sa renunte la consumul de carne rosie, sa evite chiar carnea alba, laptele, produsele lactate nedegresate si sa foloseasca o varietate mare de leume, fructe si mai ales cereale integrale

Influenta comportamentului alimentar asupra sperantei de viata

Un anumit comportament alimentar influenteaza starea de sanatate si longevitatea. In 1800 Breslow si Belloc au scos in evidenta imporanta a 7 obiceiuri ale stilului de viata inclusiv cele alimentare care influenteaza speranta de viata. Numarul acestor obiceiuri are un impact puternic asupra longevitatii:

7-8ore somn pe zi

A nu manca nimic intre mese

A lua mic dejun regulat

Mentinerea greutatii ideale

Exercitii fizice regulate

Folosirea moderata sau deloc a alcoolului

A nu fuma

Stilul      de viata si implicit comportamentul alimentar adauga nu doar ani de viata si si o calitate a vietii. Din cei care au tinut toate cele 7 obiceiuri, doar 5,3 - 5,5 % au murit in cei 9 ani de studiu comparativ cu cei care au tinut doar 0-3 obiceiuri si au murit in procent de 12,3 - 20 %.

Un alt mod de a privi impactul stilului de viata asupra longevitatii este asa numita "varsta a sanatatii". UN barbat de 50 de ani care adopta suficiente obiceiuri sanatoase poate avea aceeasi sanatate ca unul de 35 de ani. O persoana poate avea o varsta a sanatatii mai mare sau mai mica decat varsta cronologica, in functie de numarul de obiceiuri sanatose pe care le incorporeaza in stilul sau de viata.

Influenta factorilor neurologici si endocrini asupra comportamentului alimentar

Se cunoaste ca in hipotalamusul ventromedial se afla centrul satietatii (distrugerea lui produce obezitate prin supraalimentar) iar in hipotalamusul lateral se afla centrul foamei (distrugerea lui duce la autoinfometare). In concluzie :

a) semnalele senzoriale

- semnalele pe care hrana le transmite creierului (gustul, mirosul, textura si aspectul exterior) sunt foarte importante in determinismul comportamentului alimentar

- oamenii se nasc cu anumite preferinte ale gustului - care pot fi modificate prin experienta

- proprietatile senzoriale ale alimentului joaca un rol important in determinarea consumului, satietatii, cantitatii si chiar a calitatii unei mese

- daca se creste valoarea senzoriala a unui aliment aportul alimentar poate creste cu 15%, iar daca se serveste o varietate de alimente aportul alimentar poate creste cu 60%

b) semnalele pre si post absorbtia intestinala

- ajung pe calea nervului vag la creier - regleaza aportul energetic si de macronutrienti din punct de vedere cantitativ

Influenta factorilor fiziologici asupra comportamentului alimentar

a) varsta

- copii in crestere si adolescentei au un consum ridicat de calorii fara a exista, in cele mai multe cazuri, pericolul obezitatii

b) sarcina

- cu toate ca in primul trimestru se intalneste disgravidia cu predominanta simptomatica gastrica (greata, varsaturi, inapetenta) in sarcina apetitul este crescut

c) alaptarea

- presupune un necesar superior energetic proteic, hidric si vitaminic

d) efort fizic

- este un factor care modifica obiceiurile alimentare chiar si din punct de vedere calitativ

- se recomanda un aport crescut de glucide - e combustibilul principal pentru furnizarea energiei

Influenta factorilor patologici

Starea biologica este un determinant important al comportamentului alimentar

a) infectia

- in starile febrile apetitul este scazut sau chiar lipseste

- infectiile intestinale determina aport hidric crescut din cauza pierderilor : varsaturi, diaree

b) HDS

- datorita simptomelor de hipovolemie medicul trebuie sa rehidrateze bolnavul prin perfuzii intravenoase

- setea este un simptom de alarma dar solutia nu este un pahar cu apa ci ser fiziologic intravenos

c) intoleranta la gluten (spume celiac ?)

- boala cu determinism genetic ce consta in niste modificari specifice ale mucoasei intestinale datorita unor mecanisme imune declansate de glutenul din cereale, grau, orz, secara (ovazul este bine tolerat in cantitati moderate, porumbul si orezul nu contin proteina numita gliadina din grau)

- sindromul de malabsorbtie produs de aceasta intoleranta modifica obiceiurile alimentare in mod sever

d) boala ulceroasa

- ardei iuti si piperul negru produc leziuni gastrice superficiale acute asemanatoare aspirinei

- mult sustinutele mese mici si dese pot duce la o stimulare indelungata a secretiei acide chiar daca produc o distensie gastrica mai mica

- gustarile inainte de culcare stimuleaza secretia acida nocturna

- laptele este un puternic secretant datorita continutului ridicat de proteine si calciu ; el stimuleaza o secretie acida mai mare decat poate tampona

e) bolile digestive chirurgicale

- intr-o prima faza determina necesitatea alimentarii pe tub gastric

f) bolile psihice

- ruminatia numita si  mericism  se deosebeste de varsatura si consta in regurgitarea alimentelor din stomac in cavitatea bucala, cate o inghititura, mestecarea si apoi reinghitirea lor

h) anorexia nervoasa

- nu este un termen corect deoarece pacientele nu au apetitul suprimat ci doar teama morbida de a nu se ingrasa

i) bulimia ( foame de bou )

- poate induce in eroare deoarece pacientii nu sunt impinsi de o foame de nestapanit, ci manifestand o capacitate uimitoare de planificare a abuzului alimentar precum si a varsaturilor pe care apoi si le provoaca singur

j) geofagia

- ingestia de pamant

- se intalneste ;a adolescenti, in sarcina si in alaptare

k) cancerul

- diminua sau suprima apetitul in faza avansata

Influenta altor factori

a) factorii de mediu

- comerciali : reclamele - pot determina schimbari importante in obiceiurile alimentare

b) factorii economici

- starea materiala : obezitatea se observa la cei saraci din tarile dezvoltate

- in lumea a treia - cei saraci sunt casectici => malnutritie proteica calorica

c) factorii occidentali

- poluarea : ar trebui sa determine modificari ale comportamentului alimentar in scop preventiv

Modificarea obceiurilor alimentare

1. Factorii care determina alegerea alimentelor

a) factorii fizici

- cantitatea de alimente disponibila in tehnologia alimentara

- distributia geografica si agricola

- venitul personal

- igiena, locuinta si facilitatile sanitare

- clima, anotimpul

- facilitatile de depozitare si pregatire a alimentelor

b) factorii sociali

- publicitatea

- cultura

- educatia despre nutritie

- politica economica

- religia si obiceiurile sociale

- rolul claselor sociale

- problemele sociale : saracia si alcoolismul

c) factorii fiziologici

- alergia

- infirmitatea

- starea de sanatate sau bolnav

- acceptabilitatea alimentelor individual

- nevoile de energie si nutrienti

- dieta terapeutica

Exista 2 tendinte care actioneaza in directii opuse asupra fiecaruia dintre noi in ceea ce priveste obiceiurile alimentare :

a) tendinte comportamentale

- acest grup de influente reprezinta o parte importanta din noi fiind reprezentate de obiceiuri etnice, regionale si culturale

- acestea preconditioneaza alegerea alimentelor si exercita o influenta conservatore asupra inclinatiei noastre de a face schimbari in domeniul alimentar

b) tendinte dinamice

- sunt tendintele legate de economie :

- un venit mare ne permite procurarea unui nr mare de alimente intr-

un timp mai scurt ;

- tehnologia avansata, moderna a crescut disponibilitatea produselor

alimentare

- mediul ambiant : lumea moderna a ajuns sa reevalueze relatia cu

mediul inconjurator, fragil, realizand ca nu poate exploata natura la

nesfarsit

- viziunea : mass-media si sistemele de comunicare foarte performante

ne-a determinat sa devenim mai constienti si mai responsabili cu

privire la posibilitatea alegerilor multiple

c) tendinta de schimbare rapid a obiceiurilor alimentare

- se poate datora :

- occidentalizarii tarilor in curs de dezvoltare (1)

- fenomenului de imigratie cu cresterea diversitatii etnice (2)

- modernismul, schimbarile sociale (3)

(1) Occidentalizarea

- dezvoltarea economica a dus la scaderea cultivarii recoltelor pt consumul la calorie si cresterea cultivarii recoltelor pentru a fi vandute

- modificarea stilului de viata a dus la cresterea urbanizarii, scaderea activitatii fizice si in final, inlocuirea bunurilor locale cu bunuri traditionale

- schimbarea obiceiurilor culinare a facut ca alimentele locale sa fie inlocuite cu cele de import : alimentarea copiilor ci biberonul in locul sanului

- urbanizarea a dus la cresterea dependentei omului de bani

- aceste modificari pot afecta nutritia si sanatatea in multe moduri :

- pierderea alimentelor traditionale => dezechilibre nutritionale

- folosirea alimentelor tip snack (gustari)

- noi probleme de sanatate - noua alimentatie adduce si noi probleme

de sanatate pt cei neadaptati => asa a aparut grupa mare a

afectiunilor numite "bolile de civilizatie"

(2) imigratia

- generalizarea diferitelor obiceiuri culinare si  Bucatarii   nationale si regionale

-  globalizarea  obiceiurilor alimentare determina pierderea identitatii etnice la a doua generatie de imigranti

(3) Modernismul

o       caminul : a scazut nr copiilor dintr-un camin, nr membrilor si a crescut varsta seniorilor (>60 ani)

o       forta de munca feminina angajata : a crescut pana la 50% proportia fortei de munca feminine => diminuarea timpului de munca pentru activitati casnice => dezvoltarea retetelor tip fast-food

o       mesele in familie : s-au rarit in special pentru mic dejun si pranz

o       preocuparea pentru propria sanatate : a crescut responsabilitatea pentru siguranta alimentelor si etichetarea lor corecta - publicul este mai interesat de continutul nutritiv al alimentelor ; se manifesta o mai mare responsabilitate pt monitorizarea greutatii corporale => nu toti consumatorii sunt interesati de alimentele sarace in calorii

o       economia : din ce in ce mai multi oameni manifesta tendinta de a face economie - cumpara alimentele la preturi mici si mananca alimente gatite de mai multe zile

o       bucatariile etnice si specialitatiile casei : preparatele cu  identitate  etnica si morideniile exotice care formeaza  specialitatea casei  au luat amploare ; de asemenea se manifesta tendinta de a favoriza meniuri care se prepara usor si rapid ; supermarketurile au inceput sa ofere semipreparate sau preparate traditionale unor grupari etnice

o       fast-foodurile : in tarile occidentale 1/3 din alimente se consuma in fast-fooduri si restaurante cu mancaruri tip fast-food ; fastfoodurile incearca sa raspunda preocuparii pentru alimentele sanatoase inlocuind grasimile animale cu grasimile vegetale , oferint meniuri sarace in grasimi si crescand cantitatea de legume si fructe din salate

Comportamentul alimentar este unul dintre cele mai complexe comportamente desi are ca obiect functia de baza cea mai simpla a organismului uman : alimentatia. Modificarea obiceiurilor alimentare personale este un proces dinamic care poate fi voluntar sau nu si de cele mai multe ori modelat de societatea in care producem si consumam, in care traim si deci.mancam. J