Determinarea continutului de corpuri straine si de seminte cu defecte

DETERMINAREA CONTINUTULUI DE CORPURI STRAINE SI DE SEMINTE CU DEFECTE

Principii teoretice.

A.

1. Ce sunt corpurile straine?
2. In ce faza a procesului tehnologic din morarit le eliminam si de ce?
3. Ce grupe de corpuri straine cunoasteti?
4. Care sunt principiile pe baza carora se separa corpurile straine?
5. Care sunt utilajele invatate la tehnologia moraritului care separa corpurile straine?

B.

Continutul de impuritati sau corpuri straine existente in masa de grau sau de alte cereale, trebuie sa fie cunoscut in amanunt, deoarece acesta prezinta o serie de influente tehnice si economice. Dintre aceste influente, cele mai importante sunt urmatoarele:

• pe baza acestuia se stabileste valoarea reala a lotului de cereale;
• pe baza acestuia se face plata si echivalentele normate catre furnizor.

Clasificarea corpurilor straine (impuritatilor).
Corpurile straine (impuritatile) existente in masa de cereale se clasifica dupa doua criterii si anume:

• dupa influenta pe care o exercita asupra calitatii masei de cereale si a derivatelor acesteia, rezultate in urma macinarii;
• dupa posibilitatile de separare din masa de cereale.

Dupa posibilitatile de separare, corpurile straine se impart in: greu separabile si usor separabile.

Corpurile straine cu influenta asupra calitatii se impart, la randul lor, in doua categorii si anume: corpuri straine negre si corpuri straine albe. Corpurile straine negre sunt in majoritatea cazurilor nedigerabile si cand sunt consumate in cantitati mai mari decat cele stabilite prin normative, devin vatamatoare.

Conform STAS, se considera:

1. corpuri straine negre:
2. tot ce trece la cernere prin ciurul de tabla perforata nr. 1,5 R STAS 1078 - 66;
3. corpurile inerte minerale (pamant, nisip, pietris) si organice (pleava, parti din tulpina, frunze, insecte moarte si insecte vii provenite din camp);
4. boabele de grau si de alte plante de cultura putrezite, mucegaite, incinse, cu endospermul alterat sau complet mancat de insecte;
5. semintele altor plante de cultura in afara de secara, orz si ovaz;
6. corpurile vatamatoare: seminte de neghina, boabe cu taciune, boabe cu malura, scleroti⁽ de cornul caprei, seminte de mustar salbatic si seminte de zazanie.
7. corpuri straine albe:
8. boabele de orz si ovaz intregi si sanatoase, precum si boabele de grau, secara, orz si ovaz arse, strivite, seci, sistave si incoltite;
9. sparturile de grau, secara, orz, ovaz, mai mici decat jumatatea bobului, precum si boabele atacate de insecte, mai mult de jumatate.
10. Principiul metodei. Separarea corpurilor straine si respectiv a semintelor cu defecte in componentele prevazute in STAS si determinarea masei fiecarei componente.

Materiale, aparatura, ustensile, reactivi:

- ciur nr. 1,5 R (sita cu ochiuri rotunde, cu diametrul de 1,5mm), balanta tehnica, trusa de greutati,

Modul de lucru.

1. Determinarea corpurilor straine mari si a corpurilor straine mici.

2. Determinarea celorlalte corpuri straine si a boabelor cu defecte

In tabelul de mai jos sunt date ciururile prevazute de STAS pentru separarea corpurilor straine mari din masele de cereale:

In tabelul de mai jos este prezentata matricea probei pentru analiza, in grame, pentru unele cereale:

3. Determinarea semintelor cu defecte

Stabilirea continutului de boabe malurate existente in masa de grau se face odata cu celelalte impuritati, care se cantaresc si rezultatul se exprima in procente. Boabele malurate fac parte din categoria impuritatilor vatamatoare. In afara boabelor pline de spori cu malura, in masa de grau se gasesc si boabe fulguite si prafuite cu spori.

Determinarea acestora se face macroscopic sau in caz de litigiu, analiza se face astfel:

- din proba de analiza se numara la rand 500 de boabe si se introduc intr-un vas cu apa unde se tin la inmuiat 8 ore, apoi se introduc intr-un amestec de alcool si glicerina 1:1.Dupa cateva minute zonele cu spori de malura devin foarte vizibile avand culoare inchisa, astfel boabele malurate pot fi usor identificate. Boabele fulguite si prafuite se numara si apoi se calculeaza procentul lor. Procentul total se stabileste adunand procentul celor total malurate cu procentul celor prafuite si fulguite.

4. Determinarea continutului de boabe sistave

Boabele de grau sistav se caracterizeaza prin suprafata zbarcita, santul ventral largit si lateralele acestui sant ascutite in loc sa fie rotunde. Compactitatea este redusa, cantitatea de coaja este mai mare decat la bobul normal, continutul de miez este mai mic, masa absoluta si masa hectolitrica sunt scazute.

Pentru determinarea continutului de boabe sistave din grau se procedeaza astfel:

- graul din proba de analiza ramas dupa separarea celorlalte impuritati se cerne timp de 1 minut, cu 60 de oscilatii pe minut, printr-un ciur cu ochiuri dreptunghiulare cu lungimea de 20mm si latimea de 1,75mm. Boabele care trec prin ochiurile sitei se cantaresc la balanta tehnica (cu precizia de 0,01 g), iar rezultatul se raporteaza la proba de analiza.

Formula de calcul.

Masa grupelor de corpuri straine separate se raporteaza la greutatea probei de laborator.

Masa fiecarei componente separate din proba de laborator se raporteaza la masa probei.

La continutul procentual de corpuri straine organice si minerale, determinat anterior, se adauga procentele corespunzatoare de corpuri straine mari organice si minerale ramase pe ciur.

Rezultatele se exprima in procente, cu o zecimala.

Repetabilitate: Ca rezultat final se ia media rezultatelor obtinute pentru doua probe de analiza.

Interpretarea rezultatelor.

Conditiile de calitate privind continutul de corpuri straine din principalele cereale sunt:

• GRAU: corpuri straine max. 3%, compuse din:
• corpuri straine negre max. 1%, din care neghina max. 0,5% si alte corpuri vatamatoare, max. 0,2%
• corpuri straine albe max. 2%, din care boabe incoltite max. 1%.
• secara: corpuri straine max. 3%, din care corpuri straine negre max.2% si corpuri straine albe max. 1%
• porumb: corpuri straine max. 6% din care corpuri straine negre max. 3% si corpuri straine albe max. 3%.

Maximum admis de boabe malurate, prafuite si fulguite la un loc, este stabilit prin STAS 813-68.

Pentru graul de panificatie, STAS-ul prevede un continut de boabe malurate sau taciunate de maximum 5%.

Conform Standardului Profesional SP 1 : 1998 pentru grau de panificatie, se prevad urmatoarele limite pentru continutul de corpuri straine si de boabe cu defecte:

Conform aceluiasi SP 1:1998, schema modului de lucru pentru determinarea continutului de corpuri straine este umatoarea:

Intre primele doua - omogenizare si reducere daca este necesar.

Intre a doua si a treia - Miros si prezenta insectelor vii

Intre a treia si a patra- m₁ Prima reducere

Urmeaza pe aceeasi pozitie A, B, C

m₂ alte cereale

m₃ corpuri straine organice

m₄ corpuri straine anorganice

m₅ seminte daunatoare si / sau toxice si malurate

A DOUA (fractiunea m_y) REDUCERE din care se vor separa:

m₆ Boabe sparte

m₇ Alte cereale

m₈ Corpuri straine organice

m₉ Corpuri straine anorganice

m₁₀ Boabe alterate

m₁₁ Boabe atacate de daunatori

m₁₂ Boabe daunatoare si/sau toxice

A DOUA CERNERE

m₁₃ Boabe sistave

Exprimarea rezultatelor:

Se exprima continutul de impuritati, folosind relatiile de mai jos, in procente, calculat pentru fiecare componenta, raportate la masa initiala a semintelor.

Ca rezultat, se ia media aritmetica a doua determinari efectuate.

Rezultatele se exprima cu o zecimala, cu exceptia semintelor daunatoare si toxice, boabelor malurate si cornul secarei, care vor fi exprimate cu doua zecimale.

Boabe sparte = C x m₆

Boabe sistave = C x m₁₃

Boabe alterate = C x m₁₀

Boabe atacate de daunatori = C x m₁₁

Boabe de alte cereale = m₂ x (100 / m_x) + C x m

Corpuri straine (organice si anorganice) = (m₃ + m₄) x (100 / m_x) + C x (m₈ + m₉)

Corpuri straine anorganice = (m₄ x 100 / m_x) + C x m₉

Cornul secarei = m₁ x 100 / m_w

In care C - este un coeficient comun categoriilor de impuritati obtinute dupa a doua reducere si se calculeaza cu formula C = (100 / m_z) x (m_y / m_x).

Notatiile din formule reprezinta urmatoarele:

• m_w este masa, in grame, a probei de analizat (aproximativ 1000g);
• m_x este masa, in grame, a probei de analizat (aproximativ 250g);
• m_y este masa, in grame, a fractiunii retinute de sita cu ochiuri de 1,00mm;
• m_z este masa, in grame, a fractiunii obtinute dupa a doua reducere (aproximativ 60g);
• m₁ este masa, in grame, a cornului caprei din proba de analiza;
• m₂ este masa, in grame, a altor cereale retinute de sita cu ochiurile de 3,55mm;
• m₃ este masa, in grame, a corpurilor straine organice retinute de sita cu ochiurile de 3,55mm;
• m₄ este masa, in grame, a corpurilor straine anorganice retinute de sita cu ochiurile de 3,55mm;
• m₅ este masa, in grame, a semintelor daunatoare si / sau toxice si a semintelor cu malura retinute de sita cu ochiurile de 3,55mm;
• m₆ este masa, in grame, a boabelor sparte retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₇ este masa, in grame, a altor cereale retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₈ este masa, in grame, a corpurilor straine organice retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₉ este masa, in grame, a corpurilor straine anorganice retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₁₀ este masa, in grame, a boabelor alterate retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₁₁ este masa, in grame, a boabelor atacate de daunatori retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₁₂ este masa, in grame, a semintelor daunatoare si / sau toxice si a boabelor cu malura retinute de sita cu ochiurile de 1,00mm;
• m₁₃ este masa, in grame, a boabelor sistave care trec prin sita cu ochiurile de 1,70mm