ASISTENTA SI PROTECTIA SOCIALA IN ROMANIA

UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS" ARAD

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE

MASTERAT

OCROTIREA FAMILIEI SI ASISTENTA SOCIALA

ASISTENTA SI PROTECTIA SOCIALA IN ROMANIA

Asistenta sociala, componenta a sistemului de protectie sociala reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.

Asistenta sociala are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale, sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala.

Asistenta sociala este in responsabilitatea institutiilor publice specializate ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale si a organizatiilor societatilor civile.

Asistenta sociala cuprinde drepturile acordate prin prestatii in bani sau in natura precum si serviciile sociale.

Sistemul national de asistenta sociala se intemeiaza pe urmatoarele principii generale:

-respectarea demnitatii umane potrivit caruia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii

-universalitatea potrivit caruia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in conditiile prevazute de lege

-solidaritatea sociala, potrivit caruia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale, pentru mentinerea si intarirea coeziunii sociale

-parteneriatul, potrivit caruia institutiile publice si organizatiile societatii civile coopereaza in vederea organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale

-subsidiaritatea, potrivit caruia statul intervine atunci cand initiativa locala nu a satisfacut sau a satisfacut insuficient nevoile persoanelor

Protectia sociala reprezinta ansamblul de politici, masuri, institutii, organisme care asigura un anumit nivel de bunastare si securitate sociala pentru intreaga populatie si in mod special pentru anumite grupuri sociale si persoane care nu pot sa realizeze prin efort propriu conditii normale minime de viata.Obiectivul esential al protectiei sociale il constituie reintegrarea categoriilor defavorizate in viata normala prin stimularea fortelor active, a cresterii capacitatii lor de a face fata problemelor dificile, a scaderii perioadelor de criza prin mobilizarea eforturilor proprii.

Prin reglementari juridice, protectia sociala pune in aplicare programe nationale si regionale in vederea asigurarii unor ajutoare, indemnizatii, alocatii si servicii sociale destinate persoanelor defavorizate. Pentru a asigura o protectie sociala indivizilor in toate situatiile in care ei nu mai dispun de resurse materiale si nu mai sunt capabili sa-si obtina prin eforturi proprii mijloacele necesare unui trai decent, sunt utilizate doua modalitati de sprijin: -sistemul asigurarilor sociale (fondurile se obtin prin contributii

sistematice ale populatiei active, care se intorc apoi la cei care au

contribuit, aflati in nevoie, in functie de contributia lor, sub forma

de pensii, ajutor de somaj, ajutor de boala);

-sistemul asistentei sociale (sistem de ajutoare finantat de la bugetul de stat si bugetele locale si din contributiile voluntare ale persoanelor fizice si juridice).

Servicii de asistenta si protectie sociala pentru copii

Copiii abandonati, orfani, copiii neglijati si maltratati beneficiaza de centre de zi, casute de tip familial, plasamente familiale, hrana si imbracaminte gratuita, precum si alocatie de stat.

Copiii cu handicap senzorial, fizic si psihic pot sa invete in scoli cu clase speciale pentru: - copii inapoiati a caror educatie necesita metode si

procedee speciale

copii debili, bolnavi, cu predispozitie spre TBC

copii cu apucaturi rele, nesociabili sau cu vicii vor fi supusi unor reglementari speciale

orbii si surdo-mutii care primesc educatie speciala

Copiii cu handicap mai beneficiaza de transport in comun gratuit, asistent personal, medicamente, scutire de taxe la abonamentul pentru radio-TV, prioritate la instalarea postului telefonic si scutire de plata a abonamentului telefonic cu 100 de impulsuri; prioritate la inchirierea, construirea si cumpararea locuintelor din fondul de stat, stabilirea chiriei pe suprafete locative de stat sau unitati administrativ-teritoriale la tariful minim prevazut de lege, odihna gratuita in tabere odata pe an, gratuitate la bilete pentru intrarea la spectacole, muzee, manifestari artistice sau sportive.

Cantinele de ajutor soacial

Prin HG nr. 290/1992 a fost reglementata pe baze normative noi organizarea si functionarea cantinelor de ajutor social. Conform actului normativ mentionat, "Cantinele de ajutor social sunt institutii de asistenta sociala de interes local, care se organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legii, an subordinea autoritatilor publice locale".

Ele realizeaza asistenta sociala prin prestarea de servici gratuite sau contracost persoanelor aflate in situati economice, sociale sau medicale deosebite.

Hotararea Guvernului nr. 290/1992 delimiteaza tipul categoriilor de persoane care beneficiata de serviciile cantinelor de ajutor social:

copiii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinerea acelor familii al caror venit mediu lunar pe o persoana in intretinere este de sub 30% din salariul brut pe tara, indexat, din care s-a scazut impozitul aferent

tinerii intre 18-26 ani aflati in continuarea studiilor la cursuri de zi in invatamantul de stat, pe perioadele in care nu beneficiaza de bursa si care nu au sustinatori legali sau care se afla in situatia prevazuta in prima ipoteza;

invalizii si bolnavii cronici a caror incapacitate de munca este determinata cu acte medicale in conditiile legii;

persoanele fara venituri proprii, care au cel putin 55 ani femeile si 60 ani barbatii si nu mai sunt apte de munca datorita varstei;

pensionarii si persoanele care beneficiaza de ajutor social sau alte ajutoare banesti acordate potrivit legii;

orice persoana care se afla temporar fara venituri proprii care sa-i asigure minimum de hrana zilnica.

Servicii de asistenta si protectie sociala la nivelul pietei muncii

"Somajul este ca si cancerul: pernicos, tenace si mortal, iar economistii sunt ca si medicii - nu sunt in stare pentru moment sa vindece maladia".

Combaterea somajului

In ultimele decenii, lupta impotriva somajului a constituit un element de baza in definirea politicilor sociale aplicate in toate tarile membre ale Uniunii Europene. In Romania, se desfasoara in prezent un important proces de reforma care marcheaza toate sferele vietii social-economice si in cadrul caruia problema somajului si problemele somerilor constituie elemente esentiale. Combaterea somajului (complexul de actiuni coerente pentru diminuarea acestui fenomen) reprezinta o prioritate a strategiei de reforma, care poate fi solutionata prin interventia statului si a partenerilor interni si externi.

Legislatia in domeniul protectiei sociale. Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala (ANOFP)

Activitatea de protectie sociala a somerilor este condusa si realizata de catre Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesioanla (ANOFP), infiintata prin Legea nr. 145/9 iulie 1998. ANOFP este institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, avand sediul in municipiul Bucuresti; are in subordonare ahentii cu personalitate juridica, constituite la nivel judetean si al municipiului Bucuresti, care pot infiinta subunitati de furnizare a serviciilor de ocupare si formare profesionala. Obiectivele principale ale ANOFP sunt:

institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale;

aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale;

aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neincadrate in munca.

Pentru realizarea acestor obiective ANOFP are urmatoarele atributii:

angajeaza servicii de ocupare a fortei de munca

furnizeaza si finanteaza, in conditiile legii, servicii de formare profesionala, in concordanta cu politica de ocupare a fortei de munca si cu trebuintele care se manifesta pe piata muncii, in scopul facilitarii incadrarii in munca;

orienteaza persoanele neincadrate in munca si mediaza intre acestea si angajatori, in vederea relizarii echilibrului intre cererea si oferta de forta de munca;

face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al Fondului pentru plata ajutorului de somaj;

administreaza bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj si prezinta Ministerului Muncii si Protectiei Sociale raportul sau de executie bugetara;

propune Ministerului Muncii si Protectiei Sociale proiecte de acte normative in domeniul ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca;

alaboreaza studii si analize in domeniul ocuparii si formarii profesionale, care vor fi folosite de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale la elaborarea strategiilor in acest domeniu;

actioneaza pentru largirea profilului profesional si cresterea mobilitatii pe piata muncii;

asigura gestiunea previzionala a fortei de munca;

sustine relatii de parteneriat si cofinantare in crearea de noi locuri de munca, in special in zonele in care piata muncii este puternic tensionata;

asigura servicii specifice ocuparii si circulatiei fortei de munca pe plan international;

acrediteaza persoanele juridice care au ca obiect de activitate recrutarea si plasarea fortei de munca pe piata muncii interna si externa;

sprijina atat agentii economici, cat si salariatii acestora, in cazul concedierilor colective;

exercita controlul asupra persoanelor juridice si fizice privind calculul si virarea contributiilor la fondul pentru plata ajutorului de somaj, precum si asupra utilizarii sumelor prevazute in acesta, in limitele competentelor acordate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;

realizeaza executarea silita a creantelor bugetare si acorda inlesniri la plata acestora in limitele acordate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in conditiile legii.

Asistenta sociala a varstnicilor

Caminele de batrani in care se incadreaza barbati de peste 55 de ani si femei peste 50 de ani, care sunt lipsiti de familie si sprijin material si deci nu au posibilitatea sa-si asigure intretinerea. Aici nu se pot interna varstnicii cu afectiuni psihice sau afectiuni care ar pune in pericol de contaminare colectivul unitatii, acestia fiind internati separat in camine-spital pentru adulti neuropsihici.

Caminele spital pentru bolnavi cronici nerecuperabili sunt tipuri de unitati organizate separat pentru bolnavi cronici-somatici si separat pentru bolnavi cronici neuropsihici. In acest tip de unitati se asigura tratamentul medical, intretinerea si ingrijirea completa, precum si continuarea vietii socioculturale.

Caminele pentru pensionari primesc spre internare pensionari in varsta de peste 55 de ani barbati si 50 de ani femei. Aici se pot interna sot si sotie cand sunt lipsiti de venituri.

Asistenta la domiciliu - este pentru persoanele pensionare fara venituri sau cu venituri insuficiente care nu au familie. Ei beneficiaza de curatenie la domiciliu, cumparaturi, tratamente injectabile si medicamentoase si transportul hranei la domiciliu de la cantina sociala.

Centre de zi pentru varstnici - toti pensionarii, chiar si pensionarii de boala pot beneficia de tratamente injectabile si medicamentoase gratuite, psihoterapie, consiliere juridica, excursii si transportul hranei la domiciliu.

BIBLIOGRAFIE

1.Legea 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala

2.Coord. Neamtu George, Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, 2003

3.Dr. Rascanu Ruxandra, Psihologie medicala si asistenta sociala, Societatea stiintifica se tehnica, Bucuresti, 1997

ASISTENTA SI PROTECTIA SOCIALA A

PERSOANELOR VARSTNICE

Fiecare stat protejeaza drepturile si libertatile cetatenilor sai varstnici, in functie de realitatile si particularitatile sale economice, sociale, culturale. Intr-o lume tot mai integrata insa, au aparut preocupari majore ale statelor si organismelor internationale pentru protectia juridica a populatiei varstnice, aflata in crestere, precum si demersuri de aderare la un corp comun de norme.

Organizatiile internationale demonstreaza un interes tot mai mare fati de fenomenul imbatranirii populatiei si fata de necesitatea protectiei sociale a persoanelor varstnice iar elaborarea unor proiecte devine indispensabila.

Conform Cartei Sociale Europene, protectia sociala pentru ansamblul populatiei, care priveste, implicit, si persoanele varstnice, vizeaza dreptul la protectia sanatatii, la securitatea sociala si medicala, dreptul de a beneficia de servicii sociale. Protectia speciala a unor categorii de persoane se refera, pe langa copii, adolescenti, mame, familii, persoane handicapate, imigranti, si la persoanele varstnice. Articolul 23 al Cartei, privitor la "Dreptul persoanelor varstnice la protectie sociala" vizeaza masuri care sa permita persoanelor varstnice sa ramana membri deplini ai societatii cat mai mult timp posibil, prin intermediul: a) unor resurse financiare suficiente care sa le permita sa duca o existenta decenta si sa participle activ la viata publica, sociala si culturala: b) difuzarii informatiilor privind serviciile si facilitatile disponibile pentru persoanele varstnice si posibilitatilor de a recurge la acestea.

Masurile trebuie, de asemenea, sa permita persoanelor varstnice sa aleaga liber propriul stil de viata si sa duca o existenta independenta in mediul lor obisnuit, atata timp cat doresc si cat acest lucru este posibil, prin:

a) punerea la dispozitie a unor locuinte corespunzatoare nevoilor acestora si a starii lor de sanatate sau sprijin adecvat in vederea amenajarii locuintei;

b) ingrijirea sanatatii siservicii pe care starea acestora le impune. In fine, masurile trebuie sa garanteze persoanelor varstnice care traiesc in institutii o asistenta corespunzatoare in privinta vietii private si participarea la determinarea conditiilor de viata in institutie.

Comisia Europeana a promovat actiuni la nivel european in favoarea persoanelor varstnice si examineaza modul in care statele membre pot proteja generatiile varstnice impotriva riscurilor de saracie si dependenta, modul in care se poate asigura o asistenta de lunga durata si ingrijiri constante.

Exista rapoarte privind rolul sistemelor de protectie sociala privind batranetea si saracia. Printre actiunile propuse se pot enumera: catalizarea si difuzarea inovatiilor privind potentialul de activitate al pensionarilor, promovarea celor mai bune practicii privind forta de munca varstnica, tranzitia de la activitatea profesionala la pensionare, ameliorarea conditiei femeii varstnice, ingrijirea si accesul la ingrijire al persoanelor varstnice dependente, intarirea solidaritatii intre generatii si integrarea persoanelor varstnice amenintate de izolate etc.

In ultimii ani, ca efect al accentuarii preocuparilor pentru componenta sociala, Uniunea Europeana a lansat un program comun de lupta impotriva saraciei si de promovare a incluziunii sociale, ca instrument central al constructiei sociale comune. Strategiile anti-saracie si promovarea incluziunii sociale vizeaza, prin obiectivele lor globale, si populatia varstnica.

Literatura in domeniu din ultimul deceniu releva starea de criza a serviciilor sociale, schimbari in raportul dintre sistemul informal si cel formal de sprijinire si, in cadrul fiecaruia dintre ele, schimbari in relatiile dintre sistemele publice si cele private de prestare a serviciilor specializate de asistenta sociala, reconsiderarea rolului comunitatii si familiei in satisfacerea nevoilor generale si specifice ale persoanelor varstnice.