CALITATEA VIETII PERSOANELE CONSUMATOARE DE DROGURI, CA GRUP CU RISC MAJOR DE EXCLUZIUNE SOCIALA

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

CALITATEA VIETII

PERSOANELE CONSUMATOARE DE DROGURI, CA GRUP CU RISC MAJOR DE EXCLUZIUNE SOCIALA

Motto:

" Consumul de droguri nu este decat o sinucidere

in mai multe etape: un fel de sinucidere in serial. " ( Raymond Carter

Persoanele consumatoare de droguri, ca grup cu risc major de excluziune sociala si calitatea vietii acestora

Multitudinea de situatii, contextele diferite in care aceasta problematica este analizata fac ca, de multe ori, sensul care este atribuit cuvantului drog sa difere. Semnificatia primara a fost aceea de substanta medicamentoasa, de unde si numele de " drugstore " folosit in engleza americana pentru "farmacie ". Sensul a evoluat, in limbajul comun de astazi cuvantul drog semnificand o substanta de natura a produce modificarea functiilor cognitive sau motrice ale organismului si care, de asemenea, poate crea dependenta. Cea mai mare parte a populatiei considera problema consumului de droguri dintr-o tripla perspectiva: personala, morala si sociala. Aceasta din urma are, in viziunea noastra, rolul central, primordial. Nu intr-o singura imprejurare se poate auzi argumentul conform caruia drogurile constituie o problema strict personala, iar societatea nu are nici un drept sa se amestece in modul in care cineva alege sa-si traiasca viata. Prin multitudinea implicatiilor sale, consumul de droguri nu este si nu poate fi o problema strict personala. Consumul de droguri influenteaza puternic starea de sanatate a unei comunitati. Mai devreme sau mai tarziu persoana consumatoare va trebui vindecata daca nu de maladia consumului de droguri, prin cure de dezintoxicare, atunci de una sau mai multe dintre numeroasele maladii asociate acestuia, in randul carora hepatitele de tip B si C, dar si SIDA reprezinta varful de lance. Iata cum o problema strict individuala - consumul - devine, prin efectele sale, una generala.

Traficul de stupefiante si substante toxice constituie o infractiune larg raspandita, cu implicatii atat pe plan juridic, cat si medical . In lume multe persoane sunt victime ale abuzului de stupefiante si substante toxice. Consecintele nefaste ale consumului acestora ( afectiuni organice si psihice foarte grave, depersonalizarea si degradarea toxicomanilor) , asociate cu savarsirea unor infractiuni cu un ridicat pericol social, fac ca acest flagel sa provoace pierderi umane considerabile

Consecintele nefaste ale traficului si

consumului de stupefiante si toxice

Se poate afirma ca la acest sfarsit de secol si mileniu, nu exista alt flagel mai complex decat cel al drogurilor. In ciuda unor opinii contrare, drogurile pun in pericol milioane de oameni care isi distrug sanatatea si bunastarea, isi pun in pericol sansele pentru o viata sanatoasa.

Realitatea demonstreaza ca absolut toate drogurile ilegale sunt vatamatoare pentru organismul uman si pun in pericol viata celui ce recurge la ele. Pe langa modificarile de ordin fizic si psihologic etc., problema trebuie privita si dintr-un alt punct de vedere.

THC - tetrahidrocannabinolul - actioneaza asupra unei parti a creierului, iar cand acest sistem este activat, se creaza un sentiment de euforie si bunastare. Este afectat intreg ansamblul functiilor cerebrale, dezorganizarea afectand in primul rand auzul. Au efect negativ si asupra plamanilor si functiei sexuale.

Consumul de marijuana are efecte negative - alterarea functiilor inimii, plamanilor si a cailor respiratorii, scaderea perceptiei, a memoriei, afectarea functiilor normale de reproducere.

Consumul de droguri antreneaza si consetinte de ordin economic, concretizate in pierderi de productie, cresterea numarului de accidente, costuri sporite pentru ingrijirea medicala a toxicomanilor.

La randul ei, familia e distrusa, fiind nevoita sa asiste la autodegradarea celui apropiat. Toxicomanul incurajeaza in mod direct traficul ilicit prin banii dati pentru procurarea drogurilor.

Cercetarile din ultimele decenii au scos in evidenta, faptul ca, mai devreme sau mai tarziu, toxicomanii in marea lor majoritate, ingroasa randurile bolnavilor psihic - irecuperabili pentru societate - din randul lor fiind recrutati criminalii cei mai feroci. " Drogul reprezinta pragul delincventei" spunea scriitorul american Thomas Plate, fiind de fapt o "anticamera a criminalitatii". Cuvintele lui isi au acoperire in faptele comise de toxicomani : asasinate, distrugeri prin incendii sau explozii, furturi, talharii, extorcari de bani, s.a.

Efectul nociv al consumului de droguri asupra organismului uman se reflecta si asupra transmiterii celei mai cumplite boli a secolului XX, sindromul imunodeficitar dobandit - SIDA , impotriva caruia nu exista remediu.

SIDA paralizeaza mecanismele de aparare ale corpului, facandu-le incapabile sa actioneze la reactia unor microorganisme. SIDA este o manifestare intarziata grava a infectiei cu virusul HIV, ce distruge importanti componenti ai sistemului imunitar.

Transmiterea HIV se realizeaza in momentul in care particulele de virus ori de celule infectate patrund direct in sange, ceea ce face ca adminstrarea drogurilor pe cale intravenoasa sa se constituie in una din principalele cai ale aparitiei SIDA prin contaminare cu HIV.

Principalele moduri de transmitere a acestei boli prin administrarea drogurilor pe cale intravenoasa sunt:

cei care isi administreaza drogurile tin in comun seringile si alte articole utilizate prin drogare;

femeile consumatoare de droguri pe cale intravenoasa pot transmite virusul perioadei prenatale;

consumatorii de droguri prin injectare intravenoasa transmit virusul prin contact sexual.

In afara de SIDA, prin administrarea drogurilor pe cale intravenoasa se pot transmite si alte boli ca hepatita si altele asemenea.

Aceste consecinte nefaste asupra organismului le au si substantele sau produsele toxice.

Hidrogenul sulfurat se foloseste ca reactiv in industrie, laboratoare, iar sulfurile, la partile depilatoare. Intoxicatiile cu acesta substanta se datoreaza unor neglijente sau accidente. Odata patruns in organism, se elimina in cantitati reduse prin respiratie. Are actiune locala iritanta a mucoasei aparatului respirator si actioneaza asupra sistemului nervos central. Dupa deprimarea sistemului nervos central, moartea se produce prin stop respirator.

Intoxicatiile cu clor gazos se gasesc in laboratoare, unitati industriale, prin inhalarea masiva a unei atmosfere incarcate cu acest gaz. Are o actiune iritanta si caustica locala, indeosebi asupra mucoaselor.

Anilina actioneaza ca stimulent al sistemului nervos central, producand initial, o excitatie apoi o stare de depresiune. Persoana prezinta ameteli, cefalee, confuzie mentala, slabiciune, greturi.

Mercurul si compusii sai - sublimatul coroziv, cianura de mercur, rodurile de mercur, prezinta propietati toxice. La intoxicatia cu sublimat coroziv, cei aflati sub influenta toxicului acuza constructia farigiana, sete interna si prezinta o inflamatie edemoasa a buzelor, gingiilor si limbii.

Acestea sunt numai unele din tragicele consecinte nefaste ale consumului de produse sau substante stupefiante si toxice.Aceste consecinte impulsioneaza formarea unui front comun al tuturor natiunilor impotriva acestui flegel mondial.

In ultimii ani, s-au raspandit in intreaga lume consumul si abuzul de substante psihotrope. Desigur, aceste preparate farmaceutice sunt utilizate in medicina, fiind aplicate in tratarea diferitelor maladii. Dar trebuie retinut ca folosirea lor incorecta, de multe ori abuziva, a acestor substante, conduce indubitabil la consecinte nefaste asupra individului.

Consumul de droguri a devenit o problema de sanatate publica dupa anul 1997, cand numarul persoanelor dependente a crescut semnificativ si a necesitat luarea unor masuri adecvate.

Consumatorii de droguri reprezinta unul dintre grupurile aflate in dificultate, cu risc major de excluziune sociala, iar ei depind de toleranta celor din jur, de atitudinea oamenilor si de politicile pe care le promoveaza statul si care pot fi sau nu sustinute de populatie. Consumul de droguri a explodat in ultimii ani pe fondul incapacitatii institutiilor abilitate de a se organiza si dezvolta programe de preventie si recuperare. Cresterea consumului de droguri concomitent cu scaderea varstei de la care tinerii incep sa devina consumatori reprezinta doua dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta societatea romaneasca.

Excluziunea sociala a persoanelor consumatoare de droguri este foarte greu de resorbit. Mai mult decat atat sentimentul de insecuritate al non-consumatorilor vis-a-vis de potentialele acte violente ale consumatorilor impinge la reactii masive de marginalizare, excluziune si refuz de suport al acestora in vederea recuperarii. Cauzele acestui fenomen se regasesc in procesele de dezorganizare sociala si personala, prolifierea activitatilor din sfera crimen organizate, dificultatile economice ale unui masiv segment de populatie.

In procesul complex de aparitie si dezvoltare a unor servicii specializate de asistenta sociala s-a pornit, de regula, de la structura concreta a nevoii individuale si de grup, care contureaza de fapt tipuri de activitati bine definite de prevenire a riscurilor sociale sau de sprijin pentru acele persoane sau grupuri care nu reusesc la un moment dat, datorita unor conditii speciale, sa realizeze prin mijloace si eforturi proprii un mod normal, decent de viata. Pentru desfasurarea unor activitati specializate care sa sustina refacerea capacitatii proprii de integrare sociala a persoanelor cu risc crescut se pleaca de la urmatoarele circumstante: economice ( venituri insuficiente, saracie, dependenta de drog, alcool ); socio-culturale (zone defavorizate, mentalitati retrograde); biologice; psihologice/morale.

Prin suportul acordat de serviciile specializate de asistenta sociala, cei in dificultate pot obtine conditii necesare unei vieti decente si isi pot dezvolta propriile capacitati si competente pentru o functionare normala in comunitate.[6]

Datele din ultimii ani evidentiaza faptul ca numarul consumatorilor de droguri, ca si retelele de traficanti au crescut ingrijorator, iar varsta la care tinerii incep sa consume droguri a scazut foarte mult. Pe langa faptul ca sunt consumatori, multi sunt cooptati si in retele de trafic, periclitandu-si libertatea si viata. Tinerii ( 18-30 ani ) se detaseaza printr-un profil al calitatii vietii percepute usor mai favorabil comparativ cu cel al celorlalte categorii de varsta. Cu toate acestea, si pentru tineri profilul calitatii vietii percepute se inscrie in nota generala de cel mult modest, cu importante zone critice.

O importanta resursa a calitatii vietii o reprezinta stilul de viata. Conceptul de stil de viata se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilor care au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii:

Calitatea vietii individuale care cuprinde urmatoarele dimensiuni:

fizica (sanatate fizica, igiena personala, alimentatie, exercitiu);

- psihologica (sanatate si adaptare psihologica, cognitii);

spirituala (valori personale, standarde de conduita, convingeri spirituale);

Calitatea vietii sociale, cu urmatoarele dimensiuni:

apartenenta fizica (camin, scoala/loc de munca, vecini, comunitate);

- apartenenta sociala (partener, familie, prieteni, colegi, vecini si membrii comunitatii);

- apartenenta comunitara (servicii sociale si de sanatate, loc de munca, programe educationale si recreationale, activitati comunitare);

Dezvoltarea carierei si calitatea vietii profesionale, cu dimensiunile:

dezvoltarea carierei (activitati scolare si de voluntariat, munca remunerata);

- organizarea timpului liber (activitati care promoveaza relaxarea si reducerea stresului)

- dezvoltare personala (activitati care promoveaza mentinerea sau imbunatatirea cunostintelor si abilitatilor, adaptarea la schimbare);

Drogurile si dependenta de droguri sunt unele din multiplele elemente ale stilului de viata cu impact asupra calitatii acesteia. Factorii care conduc la formarea unor atitudini pozitive fata de droguri sunt:

- curiozitatea;

- rezolvarea problemelor;

- formarea unei imagini sociale (credinta ca pot castiga aprecierea si respectul celorlalti);

- presiunea grupului (prietenii lor consuma si ei droguri);

- o stima de sine scazuta (pentru a se simti mai curajos, valoros, interesant);

- un raspuns la singuratate;

Convingeri ale adolescentilor fata de droguri:

- consumul de droguri o singura data nu are efecte negative;

- adolescentii, tinerii nu pot deveni dependenti;

- este usor sa te opresti daca doresti;

- consumul de alcool sau droguri iti rezolva problemele;

- drogul te face sa comunici mai usor;

- numai indivizii slabi ajung dependenti de droguri;

- drogurile sunt oferite numai de straini.

Cauze psihosociale care determina

consumul de droguri

Analizand o multitudine de situatii individuale, specialistii care studiaza problematica drogurilor au reusit sa desprinda o serie de factori esentiali referitori la structura psihica si comportamentala a persoanelor potential consumatoare de droguri, pe de o parte, precum si la ansamblul conditiilor care caracterizeaza mediul social de influenta in care traiesc acestea, pe de alta. In ceea ce priveste structura psihica si comportamentala a potentialului consumator de droguri, trebuie subliniat cu toata claritatea ca nu exista un anumit tip de personalitate care sa manifeste predispozitie fata de droguri. Nu se poate asadar afirma ca ar exista o anumita categorie'condamnata' sa recurga la acestea. Exista insa o serie de trasaturi psihologice care predispun la asa ceva si o serie de trasaturi care se intalnesc in mod frecvent la toxicomani. Acestia au de regula un control slab asupra eului propriu. In dorinta de a obtine o eventuala satisfactie imediata, ei sunt uneori incapabili sa gandeasca pe termen mai lung, sa inteleaga efectele de perspectiva ale actiunilor lor. Toxicomanul nu are o imagine pozitiva asupra persoanei proprii, nu costientizeaza pozitia sa in cadrul ansamblului social. El se considera un 'neinteles', are tendinte depresive. Nemultumit de lumea in care traieste, consumatorul de droguri o respinge uneori de teama de a nu fi el insusi respins. El are tendinta de a se refugia, de a se ascunde, evita situatiile stresante. Lui ii este frica in egala masura de actele agresive ale semenilor lui, dar si de un posibil succes personal, care l-ar putea scoate din izolare.

Una dintre cele mai importante cauze, invocata frecvent de consumatori, este presiunea grupului, anturajul nefericit in care ei au esuat. Si, indiscutabil, au dreptate. Grupurile impun simboluri, reguli tipare, sabloane comportamentale, practici de initiere sau de acceptare.

In droguri unii spera sa afle placerile pe care nu le gasesc in lumea din jur. Atunci cand muzica zgomotoasa, asurzitoare, luminile intermitente, naucitoare si alcoolul nu li se mai par suficiente, ei cheama drogurile sa le stimuleze ori sa le inhibe simturile, sa le ofere senzatii noi, puternice. Fraza inselatoare 'Dependenta este o prostie, eu ma droghez doar atata timp cat vreau' a fost prea des repetata de toxicomanii care s-au lasat amagiti de ea simtind ca le sunt adulate asa-zisele lor mari forte volitive. Si ea s-a dovedit falsa.

Un alt factor care determina recurgerea la drog il reprezinta polarizarea avutiei sociale. Imbunatatirea situatiei financiare a unor persoane, pe de o parte si, pe de alta parte, alunecarea in lipsa cea mai crunta de mijloace a altor oameni pot conduce la rezultate identice. Reducerea rolului factorilor de presiune pozitiva, indeosebi destramarea familiilor si absenteismul scolar genereaza migrarea unor copii catre orasele mari, acolo unde ei devin copiii strazii, locuitori ai retelelor de canalizare 'aurolaci' sau consumatori de alte droguri.

Consumatorii de droguri pot fi integrati intr-un program de tratament, atat in libertate, cat si in situatii de detentie ceea ce consacra in mod general si specific principii de lucru cu consumatorii de droguri. Tratarea dependentei de droguri se realizeaza in cadrul unor matrici anxiologice care stabilesesc predictibilitatea iesirii consumatorului de droguri din " cercul drogurilor ".

La nivelul Uniunii Europene, politica de combatere a discriminarii este strans legata de cea a luptei impotriva excluziunii sociale. Dupa anii `80 Uniunea Europeana s-a interesat indeaproape de sprijinirea persoanelor aflate la " marginea " sistemului social, s-a angajat in promovarea integrarii sociale a celor exclusi.

Consiliul European de la Nisa din 7-9 decembrie 2000 a subliniat faptul ca Agenda Sociala Europeana trebuie sa asigure modernizarea si aprofundarea Modelului Social Europen, punand accentul, in toate domeniile politicii sociale, pe promovarea calitatii. Fiecare stat membru, de la nivel central, poate finanta prin Fondul Social European programe de asistenta pentru persoanele aflate in pericol de axcludere sociala, indeosebi in ceea ce priveste cresterea sanselor acestora de reintegrare pe piata muncii, programe de calificare si reconversie profesionala care au ca scop inlaturarea starii de marginalizare sociala.

Multi adolescenti spun deseori despre marijuana ca este o " iarba " naturala si nedaunatoare. Da, marijuana este o " iarba " si este naturala, dar cercetarile spun ca e departe de a fi nedaunatoare. De fapt, este cel mai complex drog din punct de vedere chimic dintre drogurile ilegale.       Fumatorii de marijuana au parte de obicei de urmatoarele experiente:

inrosirea ochilor;

o uscaciune a gurii si a gatului;

descresterea temperaturii corpului;

accelerarea batailor inimii;

o pofta de mancare brusca.

Prevenirea dependentei de droguri

Prin repercursiunile pe care le are asupra starii de sanatate a populatiei, prin activitatile criminale care ii sunt asociate, consumul ilicit de droguri a devenit inacceptabil, fiind nevoie de politici mai viguroase in materie de prevenire, politici care sa cuprinda societatea in ansamblul sau. Problemele legate de controlul asupra drogurilor trebuie sa devina prioritati in evolutia socio-economica a tuturor tarilor, in abordarea lor trebuind sa se implice ferm intreg ansamblul societatii: familii, scoli, cluburi sportive, lacasuri de cult, mass- media, organizatii non-guvernamentale etc.

Prevenirea, in sensul sau larg, nu inseamna modificarea comportamentului de consum al unui individ, ci modelarea unui stil de viata sanatos pentru grupuri largi de oameni, analiza unei stari de sanatate pentru intreaga societate.

Medicul francez Claude Bernard afirma acum un secol: " Scopul medicinei a fost, este si va ramane: sa mentina sanatatea, sa previna imbolnavirile si numai apoi sa vindece bolile ". Medicina preventiva urmareste sa impiedice aparitia unor factori de natura sa altereze starea de sanatate a unei comunitati.

In acest scop se actioneaza pentru a asigura igiena alimentara, igiena muncii, raspandirea larga in randul populatiei a unor cunostinte medicale de baza si a unor practici igienice.

In incheiere am ales sa prezint cazul unui baiat si sa arat cauzele provocate de consumul de droguri.

" Iarba ucigasa" fura din ce in ce mai multe suflete. Pot exemplifica cazul unui baiat de 15 ani-Mihai- care a inceput sa fumeze marijuana la sfarsitul scolii. Se intalnea cu amatorii de "senzatii tari" din Cismigiu. Pentru ca banii nu-i mai ajungeau ca sa-si cumpere droguri, fura din casa lucruri de valoare. In doua luni, dintr-un tanar dragut, bine educat si atent cu cei din jur, devenise agresiv, chiar extrem de violent.

In luna septembrie, dupa un consum excesiv de marijuana a ajuns la spital in stare de precoma. Zile intregi s-a zbatut intre viata si moarte. Medicii, uimiti, nu stiau ce are. Desi, in cele din urma, si-a revenit, va ramane cu sechele psihice tot restul vietii.

"Iarba ucigasa" a mai furat un suflet.

Acesta este un exemplu in plus care demonstreaza necesitatea cooperarii statelor pentru stoparea acestui flagel.

Aceste consecinte nefaste asupra organismului le au si substantele sau produsele toxice. Asadar se poate observa modificarile suferite de acel baiat datorita consumului de droguri si de asemenea ce valente a capatat calitatea vietii pentru el.

ANEXE:

Cannabis

Planta

Diverse forme de prezentare

Cannabis sub forma de caramida

Cannabis ulei

Cocaina Crack

Heroina

BIBLIOGRAFIE

Abraham, Pavel, Capcana drogurilor, Bucuresti, Editura Detectiv, 2005.

Abraham, Pavel, Nicolaescu, Daniela, Jusstitia terapeutica - o noua abordare in tratamentul consumatorului de droguri - , Editura Concordia Arad, 2006.

Berchesan, L.V. , Pletea Constantin, Drogurile si traficantii de droguri, Editura Paralela 45, Pitesti.

Marginean, Ioan, Balasa, Ana, Calitatea vietii in Romania, Editura Expert, Bucuresti, 2005.

Revista de Asistenta Sociala, editata de Catedra de Asistenta Sociala, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Director: Prof. Univ. Dr. Elena Zamfir, 1, 2003.

Revista de Asistenta Sociala, editata de Catedra de Asistenta Sociala, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Director: Prof. Univ. Dr. Elena Zamfir, 2, 2003.

Sandu, Florin, Stop drogurilor, Editura Sylvi, Bucuresti, 2002.

Zamfir, Elena, Preda, Marian, Dan, Adrian, Surse ale excluziunii sociale in Romania, - raport final-, Bucuresti, 2004.