Copiii strazii, un grup exclus de catre societate

Politici de incluziune sociala

Copiii strazii, un grup exclus de catre societate

Tara noastra se confrunta cu o problema grava, aceasta fiind "copii strazi", problema care a ajuns sa reprezinte o "pata neagra" si sa ne puna in randul tarilor prost vazute in Uniunea Europeana.

"Fenomenul copii strazii este un fapt binecunoscut tuturor, o imagine devenita carte de vizita a Romaniei in Europa. Multe organizatii guvernamentale si nonguvernamentale si-au unit eforturile in vederea stoparii acestui fenomen care, pentru unii este un fapt ingrijorator iar pentru altii din pacate reprezinta o normalitate"

Fenomenul "copii strazii" exista in primul rand datorita starii continue de saracie a multor familii care nu au posibilitatea de ai hrani si educa. Acestia sunt nevoiti de ai obligata pe copiii minori sa realizeze anumite munci sau sa cerseasca. O data iesit in strada copilul prefera libertatea de a munci pentru el si asa se ingroasa randuriile celor care traiesc pe strazi.

"Problematica copiilor strazii a fost si ramane, dupa 1990, in actualitate , pe de o parte, datorita specificului acestui fenomen social iar, pe de alta parte, datorita modalitatilor diferite de a diagnostica si de a initia masuri concrete de diminuare a lui."

In tara noastra, din studiile de specialitate realizate de catre Organizatia Salvati Copii si UNICEF din anii 1998/1999 reiese ca cele mai defavorizate grupuri de "copii ai strazii" sunt urmatoarele:

Þ    Copii pe strada: reprezinta acel grup de copii care au legatura cu familia, nu frecventeaza scoala, ei petrecand majoritatea timpului pe strada incercand sa castige bani. Acestia se afla ziua in strada, o mare parte dintre ei fiind obligati de catre parinti, incercand sa castige bani prin cersit sau prin alte activitati cum ar fi de exemplu: spalatul masinilor, vanzarea de marfuri, incarcat si descarcat de marfuri, colectare de materiale reciclabile. De regula acesti copii se intorc noaptea acasa la familile lor cu banii castigati.

Þ    Copii in strada: acest grup spre diferenta de cel anterior intretin relatii sporadice cu parintii. Pe masura ce copii se integreaza in "subcultura strazii" relatia cu familia se diminuiaza corespunzator. Copii in strada mai sunt si cei care au trait situatii conflictuale cu parintii, acestia fiind parasiti sau alungati de catre parinti si singura lor sansa de procurare a hranei fiind strada.

Acestia isi procura banii prin munca, cersit, prostitutie sau furturi. Starea lor de igiena si sanatate este total improprie, iar comportamentul este

puternic marcat de mediul strazii.Pe acesti copii ii putem intalni la orice colt de strada, statiile de metrou, canale, santiere abandonate. Aproape toti consuma aurolac, tutun si alcool.

Þ    Copii strazi: sunt acei copii care si-au pierdut orice legatura cu familia sau cu institutia de ocrotire, ei traind in permanent pe strada. Adaptarea lor la conditiile vietii de strada le permite sa supravietuiasca. In contextul in care nu au deprinderi profesionale, nu au bani, nu au adapost, risca sa fie exploatati sau abuzati fizic si sexual. Mai mult de jumatate dintre ei au depasit cinci ani de viata in strada. Supravietuirea pe strada devine posibila datorita integrarii intr-un grup, in cadrul careia invata sa-si improvizeze adaposturi, schimba informatii despre locuri in care pot gasi hrana, servicii medicale si adulti in care pot avea incredere, sau care pot sa ii protejeze.

Þ    Familia cu copii in strada: adulti care din diverse motive isi pierd locuintele si ajung sa traiasca impreuna cu copii lor in strada neavand resurse de intretinere, recurg la activitati infractionale pentru a reusi sa supravietuiasca. Copii acestor familii sunt obligati de catre parinti sa cerseasca, sa fure, pentru a contribui la veniturile familiei.

"Datele furnizate de Comisia Anti-Saracie in anul 2000 au indicat faptul ca 45% din populatia rurala traieste sub pragul de saracie. Aceasta situatie a condus la pierderea locuintelor de catre unele familii care au ajuns sa traiasca impreuna cu copii sub cerul liber sau in adaposturi improvizate, in baraci. Iar parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de catre copii."

. "De asemenea copii strazii traiesc in conditii pe care oamenii cu familie si cu o locuinta decenta le considera "groaznice de nesuportat": frig, igiena precara, paraziti, lenjerie pe care nu o spala sau nu o schimba niciodata, comportamente autodistructive"

"Disparitia sistemului de ingrijire medicala bazat pe teritorialitate a lasat slab sau deloc acoperite o serie de zone, cum ar fi: zonele rurale, mai ales cele izolate, zonele sarace si mai ales cele dezagregate social, zonele locuite de rromi."

Cele mai mari grupuri sociale cu deficit de acces la servicii medicale sunt:

• Familile a caror saracie este accentuata de dezorganizare sociala.
• Familii cu multi copii.
• Rromi.
• Localiatatile sarace a zonelor rurale izolate care nu au bani nici sa se deplaseze la sistemul medical de la oras.
• Persoanele fara loc de munca si lipsite de un venit constant.
• Persoanele fara locuinta.
• Copii strazii.

Astfel putem afirma ca starea de sanatate a copiilor strazi este deficitara, ca o consecinta a unui complex de factori: deficitul de dezvoltare staturo-ponderal, in raport cu varsta, alimentatia saraca, abuzul de tutun, alcoolul si drogurile, conditiile de viata precare.

Desii copii strazii demonstreaza o capacitate extraordinara de a dezvolta strategii eficiente de adaptare, factorii mentionati anterior le afecteaza in mod semnificativ starea de sanatate, expunandui riscului la imbolnaviri grave.

'Asistenta medicala pentru copii strazi este si ea deficitara, pe de o parte datorita unor factori obiectivi cum ar fi lipsa actelor de identitate, pentru cei mai multi dintre acesti copii, iar pe de alta parte datorita unor factori care tin de reticienta lor fata de institutile, personalul si tratamentele medicale'.

"Copii strazii" si educatia sexuala

Am sa prezint pe scurt cateva interventii majore care au avut loc sub forma de programe:

Programe de prevenire, care s-au realizat pentru sprijinul famililor cu multi copii, a celor cu o situatie financiara scazuta si risc de abandon, precum si prin sprijinirea copiilor din institutiile de protectie sociala sau centre de plasament, pentru a limita intrarile in strada.

Programe de sprijin focalizate pe copii strazi, prin acordarea de hrana, imbracaminte, asistenta medicala.

Un aspect important este si cel al oganizatiilor neguvernamentale care au dezvoltat servicii de ingrijire temporara sau permanenta a copiilor proveniti din famili sarace sau din institutii publice.

In concluzie in tara noastra, pentru imbunatatirea vietii copiilor strazi sau creat servicii sociale ca: Salvati Copii; Viata si Lumina; Parada, servicii care intervin sub anumite aspecte:

Þ    Sprijin penru eliberarea actelor de identitate

Þ    Asigurare de hrana si imbracaminte

Þ    Medierea relatiilor cu institutile medicale

Þ    Medierea relatiilor cu familia naturala sau familia extinsa.

Principalele forme ale recuperarii "copiilor strazii" sunt realizate prin: educatie/autoeducatie; psihoterapie si terapie ocupationala.

"Recupare prin invatare: aceasta forma de recuperare va fi mai eficienta daca va incepe sub forma organizata, insa de la varste prescolare. Influentele educative pozitive duc la autoeducatie, proces de formare a propriei personalitati si conduite. Interiorizarea si adaptarea la normele dezirabile social constituite reprezinta primul pas spre autoeducatie."

Instalarea autoeducatiei la varstele adolescentei se coreleaza cu independenta in actiuni, capacitatea de autoconducere si cunoasterea obiectiva de sine.

Recuperarea prin psihoterapie contribuie la refacerea psihica si psihologica a copiilor care au trait experienta vietii in strada. Prin intermediul psihoterapiei se reuseste sa se inlature starile psihice conflictuale, sentimente de inferioritate, unele insusiri negative ale personalitatii.

Recuperarea prin terapie ocupationala: inclinatiile copiilor strazii spre muzica, desen, dans, confectionarea unor obiecte, reprezinta momente de consumare a energiei si formarea unor abilitati de elaborare a unor deprinderi profesionale.

Efectele optime ale recuperarii:

Þ    Formarea simtului de responsabilitate si autocontrol

Þ    Formarea unor comportamente adecvate

Þ    Insusirea de abilitati intelectuale is texteritatii manuale

Þ    Capacitatea de a comunica prin limbaj verbal si scris

Þ    Obtinerea unui nivel de autonomie personala

Þ    Exercitarea unei profesii sau ocupatii.

Pe strada viata este mult mai rea decat o pot descrie studiile si cercetariile, existand mult mai multe riscuri. Acestor copii le este refuzat dreptul de a primi o educatie, un trai decent intr-o familie, de a se simti in siguranta de a avea acces la tratamente si personal medical. Ei se confrunta cu frigul, foamea, abuzul sexual, neputinta de a avea un loc de munca stabil din cauza lipsei studiilor si a actelor de identitate, consumul de droguri si alcoolul care duc la o moarte prematura.

Din aceste motive, organizatiile guvernamentale si non-guvernamentale si-au unit eforturile in speranta depasirii situatilor critice din viata acestor copii, incercand sa asigure minimul de trai decent si o viata normala din punct de vedere psihic, fizic si emotional.

Bibliografie:

1. Sorin Cace, Smaranda Popa, Dana Costin Sima, Strada intre fascintie si servitute, UNICEF, Bucuresti, 2003
2. Catalin Zamfir, L. Vlasceanu, Dictionar de sociologie,Editura Babel, Bucuresti, 2003
3. Planul National Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale, CASPIS, 2002
4. Constantin Ursoniu, Mihail Prunk, Educatia sexuala, Editura Helicon, Timisoara , 1998