Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Alarma auto cu senzor de atingere (proximitate)

Electronica electricitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Alarma auto cu senzor de atingere (proximitate)

Generalitati

Alarma auto prezentata in continuare prezinta avantajul ca previne eventualii raufacatori de existenta sa (prin senzorul de prezenta) si la patrunderea unui intrus in autoturism anunta proprietarul (sau vecinii).
Montajul se compune din urmatoarele module:
a) senzor atingere;
b) bloc alarmare;
c) poarta SAU;
d) sirena.



Descrierea functionarii

Montajul functioneaza in felul urmator: se pune in stare de veghe automat, prin scoaterea cheii din contact, permitand sa treaca circa 30 de secunde (timp reglabil) pentru a parasi vehiculul. In momentul atingerii caroseriei, sirena va emite scurt un semnal de avertizare. La deschiderea unei usi, o noua intarziere de 10 secunde (reglabila) permite dezamorsarea montajului, prin introducerea cheii in contact. Daca nu se introduce cheia, sirena va functiona un minut si jumatate. Cand aceasta intarziere se scurge, montajul revine la starea de veghe.
Punerea in stare de veghe prin cheia de contact permite ca niciodata sa nu se uite de amorsarea dispozitivului la parasirea vehiculului, iar necesitatea de a pune 'contactul' pentru dezactivarea dispozitivului antifurt, ofera un grad sporit de securitate deoarece chiar un hot experimentat este incapabil de a pune contactul, fara a dispune de cheie, in mai putin de 10 secunde. Senzorul de atingere este constituit dintr-un oscilator in 3 puncte (Harley), functionand ca releu capacitiv. Cand la capacitatea condensatorului C1 nu se adauga o capacitate parazita (determinata de atingerea caroseriei cu mana), amplitudinea tensiunii oscilatorului si curentul de colector al tranzistorului T1 au valoare maxima. Curentul de colector al tranzistorului T1 provoaca o crestere a polarizarii bazei tranzistorului T2, ceea ce duce la deschiderea lui si la aprinderea LED-ului din circuitul colectorului. Cand la capacitatea condensatorului C1 se adauga o capacitate parazita determinata de apropierea la mica distanta a unei persoane de caroseria masinii (sau atingerea ei cu mana), se produce amortizarea oscilatorului, scaderea curentului de colector al tranzistorului T1 si in consecinta, creste potentialul bazei tranzistorului T2. #n momentul cand acest potential devine pozitiv in raport cu emitorul, tranzistorul T2 se inchide si LED-ul se stinge. Tranzistorul T1 va trebui sa aiba un factor de amplificare b mai mare de 20 si limita de amplificare in frecventa peste 500kHz. Bobina oscilatorului se va realiza pe o carcasa cu miez de ferita ce va avea diametrul de 8-12 mm. Conductorul de bobinaj este CuEm cu diametrul de 0,2 mm. Sectiunea A-B a bobinei cuprinde 100 spire, iar sectiunea B-C, 50 spire, ambele infasurari fiind executate in sistem 'mosor'. Semireglabilele S1 si S2 au o pozitie critica, determinand corecta functionare si stabilitatea senzorului. Portile logice NAND (trigger Schmitt) alcatuiesc un monostabil declansat pe front negativ. Durata impulsului la iesire este determinata de condensatorul C5 si semireglabilul S3. Este recomandabil ca durata de averizare la atingere sa fie scurta, sub 1 secunda, pentru a nu deveni stresanta pentru proprietar si vecini (deoarece exista posibilitatea ca in senzorul sa fie activat si de caini si pisici). Iesirea monostabilului este conectata cu o poarta SAU (realizata din diode), care astiveaza sirena. Blocul de alarmare se bazeaza pe 2 monostabile realizate cu ajutorul unor triggere Schmitt integrate intr-o singura capsula CMOS. Primul monostabil (realizat cu portile P5 si P6) genereaza timpul care se stabileste pentru dezamorsarea antifurtului dupa deschiderea unei usi. Timpul este dependent de condensatorul C8 si semireglabilul S5. Cel de-al doilea monostabil fixeaza timpul de functionare a sirenei (dependent de condensatorul C10 si semireglabilul S6). Timpul necesar pentru parasirea autovehiculului este fixat de condensatorul C6 si semireglabilul S4, care mentin monostabilii blocati (inclusiv pe cel al senzorului de atingere), cat timp C6 nu este incarcat la o tensiune suficienta.
Blocul de alarmare este conectat la poarta logica SAU.
Poarta logica SAU este realizata cu diode. Ea permite activarea sirenei la aplicarea cel putin a unui semnal '1' logic la intrarea sa: senzor atingere, bloc alarmare sau contact la porbagaj sau compartimentul motorului.
Sirena este realizata cu doua oscilatoare (portile P3 si P4). Primul oscilator este de frecventa audio ridicata (dependenta de condensatorul C11 si semireglabilul S7) si este activ doar daca poarta SAU are iesire '1' logic. Al doilea oscilator are frecventa joasa (impulsuri), care este dependenta de condensatorul C12 si semireglabilul S8. Sirena mai este prevazuta si cu semireglabilul S9, care permite reglajul intensitatii sunetului de alarmare.

Concluzii

Alarma auto prezentata poate fi imbunatatita prin inlocuirea contactului de la cheie cu un cifru electronic. Senzorul de prezenta poate fi utilizat si alta varianta de alarma auto care actioneaza instantaneu la deschiderea usilor sau capotelor prevazuta cu telecomada de activare/dezactivare.

cablajul alarmei arata cam asa:



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3384
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved