Aranjarea marfurilor in depozit

Aranjarea marfurilor in depozit

Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legata de aranjarea produselor in spatiile de pastrare. Obiectivele urmarite in procesul de aranjare a produselor sunt urmatoarele: (i) minimizarea costurilor de manipulare; (ii) utilizarea la maximum a spatiului de depozitare; (iii) indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor pentru asamblarea comenzilor, securitate si evitarea incendiilor.

Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta datorita costurilor de manipulare pe care le presupune, in principiu, exista trei modalitati de preluare a marfurilor pentru constituirea comenzilor:

a.    selectia individuala. Produsele sunt preluate pe rand, unul cate unul. Dintr-un anumit loc din spatiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienti. Ulterior, este preluat un alt produs.

b.    ruta de preluare. Personalul responsabil de manipularea marfurilor parcurge in depozit o anumita ruta, care ii permite sa preia mai multe produse, inainte de a se indrepta spre platforma de expediere. Numarul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora si de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.

c.    aria repartizata pe lucrator. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumita zona. Pentru asamblarea comenzilor, aplica fie selectia individuala fie ruta de preluare, in aria atribuita.

Pentru aranjarea marfurilor in depozit se aplica frecvent o serie de reguli intuitive. Aceste reguli se bazeaza pe urmatoarele criterii:

a.    complementaritatea. Produsele care sunt folosite impreuna in consum si sunt solicitate de clienti in cadrul aceleiasi comenzi vor fi amplasate in apropiere. Complementaritatea este un criteriu relevant pentru modalitatea bazata pe rutele de preluare.

b.    compatibilitatea. Aranjarea marfurilor in depozit trebuie sa ia considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot fi amplasate in apropiere, fara a genera riscuri.

c.    popularitatea. Utilizarea acestui criteriu este determinata de diferentele existente intre produse, in privinta vitezei de circulatie, in cazul in care un produs cu circulatie rapida este preluat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat, se recomanda amplasarea lui in apropierea punctelor de expediere spre clienti, in consecinta, cu ocazia fiecarei operatiuni de preluare, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri va fi cea mai scurta. d. marimea. Potrivit acestui criteriu, marfurile de dimensiuni mici se amplaseaza in apropierea zonelor de expediere. Se asigura astfel o densitate mare de produse in proximitatea punctelor de livrare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipulare doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulatie rapida.

Dupa ce au fost aplicate criteriile de complementaritate si compatibilitate, se utilizeaza criteriile de popularitate si marime. Considerarea unilaterala a criteriilor referitoare la popularitate si marime nu genereaza rezultate satisfacatoare. Este necesara considerarea lor simultana. Prin combinarea celor doua criterii se poate determina un indice al volumului comenzii³¹. Indicele se calculeaza ca raport intre volumul mediu necesar pentru stocarea produsului (exprimat in metri cubi) si numarul mediu de comenzi zilnice care solicita produsul respectiv.

Scopul utilizarii indicelui este aranjarea produselor in depozit astfel incat cel mai mare volum posibil de marfuri sa se deplaseze pe cea mai scurta distanta posibila. Se recomanda plasarea produselor caracterizate de o valoare scazuta a indicelui in apropierea punctelor de expediere.

Metodele intuitive nu garanteaza identificarea modalitatii de aranjare a marfurilor care are cel mai mic cost total de manipulare, in afara de aceste metode, sunt disponibile o serie de modele de programare liniara, care conduc la obtinerea unei amplasari optime a marfurilor in spatiul de depozitare. Totusi, programarea liniara rezolva cu dificultate situatiile care implica un numar mare de produse.

Un alt aspect care conditioneaza eficienta operatiunilor de manipulare este pozitionarea stocurilor de produse in zonele care le sunt atribuite. Importanta pozitionarii creste odata cu aplicarea paletizarii marfurilor. Conceptul de pozitionare se refera la modul in care sunt amplasate paletele fata de culoarele de acces. Paletele se pot plasa perpendicular pe culoarul de acces sau intr-un unghi de pana la 60 de grade.

Modul de pozitionare cel mai frecvent este cel perpendicular. Decizia de pozitionarea intr-un unghi situat in intervalul (O, 60] de grade trebuie sa se bazeze pe analiza atenta a punctelor forte si a limitelor specifice. Principalele avantaje oferite de pozitionarea unghiulara sunt reducerea latimii culoarului de acces, datorita unui unghi de intoarcere sub 90 de grade si eficienta sporita a operatiunilor efectuate de echipamentele de manipulare a paletelor, care nu mai efectueaza intoarceri de 90 de grade. Dezavantajele se refera la urmatoarele aspecte: spatiul neutilizat din zona in care sunt amplasate paletele, comparativ cu amplasarea in unghi drept; dificultatile de identificare a paletelor in unghiul corect; cresterea cheltuielilor de manipulare, datorita culoarelor de acces cu sens unic. Optiunea pentru pozitionarea unghiulara presupune considerarea deopotriva a gradului de utilizare a spatiului de depozitare si a eficientei operatiunilor de manipulare a marfurilor.

Gama deciziilor legate de depozitarea marfurilor este deosebit de ampla. Importanta acestor decizii este influentata de faptul ca depozitarea marfurilor indeplineste rolul de sustinere a sistemului logistic al firmei si contribuie la indeplinirea eficienta a obiectivelor logistice.