IMPORTUL SI EXPORTUL MARFURILOR. CODUL VAMAL AL ROMANIEI. MARFA INTRACOMUNITARA

IMPORTUL SI EXPORTUL MARFURILOR. CODUL VAMAL AL ROMANIEI. MARFA INTRACOMUNITARA

Conform <LLNK 12006    86 10 201 0 16>Legii nr. 86/2006, Codul Vamal din 10 aprilie 2006 se aplica uniform si nedescriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei, asupra tuturor bunurilor introduse in sau scoase din tara de catre toate persoanele fizice sau juridice. In virtutea codului vamal se indeplinesc de catre autoritatea vamala operatiuni de verificare a marfurilor de autentificare a acestora, examinarea evidentelor financiar-contabile si a altor inscrisuri ale titularilor de operatiune, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor si al altor marfuri transportate sau chiar aflate asupra persoanelor, efectuarea de anchete administrative si altor actiuni similare, toate cu scopul de    a asigura respectarea reglementarilor vamale si a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala.

Normele de aplicare a Codului Vamal sunt prevazute in H.G. nr.707/07.06.2006 - Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, promulgata prin Legea nr.86/2006.

Pentru marfurile din Uniunea Europeana, care au ca destina ie Romania, este in vigoare Regulamentul Comunita ii Europene (CE)/2454/93 din 02.06.1993 care stabile te dispozi iile de aplicare a Regulamentului CEE nr.2913/92 al Consiliului de Instituire a Codului Vamal Comunitar, publicat in Jurnalul Oficial al CE nr.L253/11.10.1993.

Taxele vamale specifice sunt percepute de catre stat pe unitati de masura fizica ale marfurilor importate sau exportate (m, m², m³, l) si se stabilesc sub forma unei sume absolute, in moneda tarii respective (exemplu: 1000 um pentru 1 tona grau).
Practicarea acestor taxe vamale este dificila pentru ca presupune un tarif vamal foarte detaliat, care trebuie sa fie permanent completat si revizuit, pentru ca, in timp, apar noi produse, care intra pe piata internationala. Din aceasta cauza, aceste taxe sunt mai putin utilizate pe plan international.

Avantajele acestor taxe sunt:

- inlatura posibilitatea de a insela statul cu sau de drepturile vamale legale, pentru ca taxa vamala se raporteaza la unitatea fizica de masura, astfel incat volumul incasarilor la Bugetul Statului nu mai este influentat de diverse oscilatii de conjunctura ale preturilor, ci doar de cantitatea fizica importata. La aceste marfuri este usor de stabilit valoarea in vama a lor;

- datorita caracterului lor fix, aceste taxe determina o incarcare diferita a marfurilor importate, in conditiile in care pe piata produselor respective se produc oscilatii dese ale preturilor.
In consecinta, folosirea acestor taxe are avantajul, fata de cele ad valorem, ca au un efect mai protectionist, efect care este mai mare atunci cand preturile la produsele importate scad, si invers.

Avand in vedere atat avantajele, cat si dezavantajele acestor taxe vamale (specifice si ad valorem), arile dezvoltate au inceput sa utilizeze taxele vamale mixte.

Taxele vamale mixte se percep atunci cand se considera ca taxele vamale ad valorem nu sunt destul de eficiente ca mijloace de protectie si, drept urmare, pe langa taxele ad valorem, se mai percepe, temporar, si o taxa vamala specifica, in situatia in care preturile la produsele respective inregistreaza scaderi importante.

Dupa modul de stabilire de catre stat, exista:

a. taxe vamale autonome (generale);

b. taxe vamale conventionale (contractuale);

c. taxe vamale preferentiale (de favoare);

d. taxe vamale de retorsiune (de raspuns la unele politici comerciale neloiale -antidumping);

a. Taxele vamale autonome sunt stabilite de fiecare stat, in mod independent, in functie de politica comerciala a acestuia, si nu pe baza unor conventii bilaterale sau multilaterale incheiate cu alte state. Aceste taxe se percep asupra marfurilor care provin din tari cu care un stat nu are incheiate conventii sau acorduri comerciale si nu se aplica in relatiile cu aceste state - "Clauza natiunii celei mai favorizate" (CNMF - principu fundamental al GATT)

De aici decurg doua trasaturi importante: sunt, de cele mai multe ori, prohibitive; nu fac obiectul negocierilor, fiind o importanta frana in calea schimburilor comerciale dintre state.

b. Taxele vamale conventionale se stabilesc prin intelegerea cu alte state, conform clauzelor convenite prin acordurile bilaterale sau multilaterale. In general, se percep asupra marfurilor care provin din tari care isi acorda reciproc "Clauza natiunii celei mai favorizate". Drept urmare, au doua trasaturi definitorii: sunt, in general, mai reduse fata de cele autonome; au facut obiectul negocierilor in cadrul GATT si, mai apoi, in cadrul OMC - din 1995.

c. Taxele vamale preferentiale sunt foarte reduse, uneori egale cu 0, si se aplica numai marfurilor importate din anumite tari si nu se extind asupra marfurilor care provin din toate tarile. Aceste taxe sunt, de fapt, o derogare de la "Clauza natiunii celei mai favorizate" si reflecta un regim de favoare. Se mai numesc si "aranjamente preferentiale" si au proliferat, in mod deosebit, in perioada postbelica.    Aceste taxe sunt nereciproce si nediscriminatorii, urmare a unor grupari economice regionale.

d. Taxele vamale de retorsiune se aplica de catre un stat ca raspuns la politicile neloiale ale altor state, cum sunt:

- politica de dumping;

- politica de subventionare a exporturilor.

Aceste taxe pot fi: taxe vamale antidumping i taxe vamale compensatorii.

Acestea se aplica suplimentar, peste taxele vamale in vigoare si nu pot depasi un anumit nivel:

- taxele vamale antidumping nu pot depasi marja de dumping (care este egala cu diferenta dintre pretul international al produselor si pretul de dumping, care, in general, este mai mic, pentru a se intra pe o anumita piata);

- taxele compensatorii nu pot depasi nivelul subventiilor de export sau a primei directe de export.

Scopul acestor taxe este anihilarea efectelor negative produse de cele doua politici comerciale neloiale. Aceste taxe nu se pot percepe decat in urma unei proceduri speciale, prin care sa se faca dovada practicarii unei politici comerciale neloiale si care a produs un prejudiciu. Doar existenta acestor dovezi poate determina aplicarea taxelor de raspuns.

La nivelul GATT au existat doua Coduri care prevedeau intreaga procedura ce se aplica in acest caz: Codul antidumping i Codul privind subventiile de export si taxele compensatorii.

De la aflarea faptului ca se poate ca o tara sa practice o politica neloiala, relatiile comerciale ale acestei tari cu GATT sunt inghetate, si chiar si relatiile comerciale ale tarii respective cu alte tari.

Taxele de retorsiune au o dubla natura:

- una tarifara - pentru ca este vorba de o taxa;

- una netarifara - fiind o bariera directa prin crearea acelei perioade mari de ancheta.

TARIFELE VAMALE

Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si taxa vamala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa de produse.

Ca regula generala, in acest catalog sunt cuprinse si marfurile scutite de impunere vamala la importul (exportul) lor pe (de pe) teritoriul vamal al tarii respective.

Legat de tarifele vamale trebuie luate in discutie doua subiecte:

1. clasificarea marfurilor in tarifele vamale si

2. formele (tipurile) pe care le imbraca acestea.

1. Clasificarea marfurilor in tarifele vamale

In timp, au existat mai multe clasificari ale marfurilor in tarifele vamale, pe criterii ca:

- originea marfurilor (animala, vegetala sau minerala);

- gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite).

S-a incercat si o combinatie a acestor criterii si, drept urmare, in perioada postbelica, aceste incercari au fost finalizate in mai multe nomenclatoare speciale de clasificare a marfurilor.

Prima clasificare s-a facut in 1950, de catre Biroul de Statistica al ONU. Acesta a elaborat o Clasificare tip standard pentru comertul international (CTCI). Aceasta clasificare a suferit, in timp, mai multe modificari, din nevoi de ordin statistic, astfel incat sa permita ONU si altor organisme internationale sa poata urmari, la nivel international, evolutia comertului exterior al altor state.

Aceasta clasificare se utilizeaza si astazi, iar statele raporteaza datele statistice care se refera la comertul lor exterior, din punct de vedere al: volumului valoric, structura de marfuri, orientarea geografica a importurilor si exporturilor lor, etc.

La initiativa GATT, in 1950, la Bruxelles a avut loc "Conventia privind clasificarea marfurilor in tarifele vamale". Conform acestei Conventii, a fost elaborat un nomenclator de baza unic, numit initial Nomenclatorul vamal de la Bruxelles (NVB) si, apoi, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (NCCVB).

Acest sistem a fost introdus cu scopul de a usura negocierile tarifare in cadrul GATT. Acest nomenclator este utilizat de toate tarile care au fost parti la GATT (150). OMC a preluat acest nomenclator. Pana la aparitia OMC, insa, au existat si unele exceptii (SUA si Canada si-au pastrat nomenclatoarele proprii, care sunt foarte putin diferite). In timp, in general, au existat preocupari permanente privind adoptarea unui nomenclator unic, la care sa participe toate statele.

In 1983, la Bruxelles, sub egida Consiliului de Cooperare Vamala, a fost adoptata o "Conventie privind Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor".

Caracteristicile generale ale acestui sistem sunt:

- are la baza cele doua nomenclatoare cel mai larg raspandite (CTCI si NCCVB);

- clasificarea marfurilor, in cadrul acestui sistem, se bazeaza pe criteriul combinat al originii si gradului de prelucrare a marfurilor;

- este flexibil (poate fi utilizat fie ca atare, fie luat ca baza, intr-o forma mai prescurtata sau mai detaliata de clasificare);

- prezinta cateva avantaje fata de celelalte sisteme:

- usureaza derularea schimburilor comerciale internationale, prin faptul ca atenueaza divergentele privind incadrarea tarifara a produselor si, implicit, determina nivelul taxelor vamale aplicate;

- faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la modul in care se deruleaza comertul international;

- raspunde simultan necesitatilor de codificare ale autoritatilor vamale, necesitatilor organelor de statistica, ale producatorilor si comerciantilor.

2. Tipurile de tarife vamale

a) Tarifele vamale simple sunt cuprinse intr-un catalog care are o singura coloana de taxe vamale, pentru toate marfurile, indiferent de provenienta lor. De obicei, acestea sunt taxe conventionale. Acest tip de tarife sunt utilizate de tarile in curs de dezvoltare.

b) Tarifele vamale compuse sunt acele cataloage ce au doua sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare aplicandu-se marfurilor care provin din anumite tari. Aceste tarife sunt cele mai larg raspandite pe plan international.

In general, tarifele vamale, de toate tipurile, care implica impunerea vamala, sunt instrumente de politica comerciala admise de GATT, cu conditia sa nu fie prohibitive. Cu ajutorul lor se protejeaza piata interna si, pe baza lor, se pot negocia concesii tarifare si se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state.

TERITORIUL VAMAL

Teritoriul vamal este acel spatiu geografic in interiorul caruia este in vigoare un anumit regim vamal, o anumita legislatie vamala. In general, teritoriul vamal coincide cu teritoriul national al unei tari. Sunt, insa, si cazuri tot mai frecvente, in special in perioada postbelica, cand teritoriul vamal al unui stat este mai mare sau mai mic decat teritoriul national. In aceste cazuri, avem de-a face cu extinderea sau cu restrangerea teritoriului vamal.

Extinderea teritoriului vamal (anexiunea sau includerea vamala) - se produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si, ca urmare, teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune. Tarile care participa la formarea uniunii vamale desfiinteaza, dintr-o data sau treptat, barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce, pentru toate produsele sau numai pentru o parte din produse, iar in relatiile cu tertii aplica o politica comerciala comuna si, in primul rand, un tarif vamal comun.

Liber de vama este actul prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale, marfurile vamuite in scopul prevazut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate.

Atributiile autoritatii vamale:

are dreptul de a efectua controlul vamal al mijloacelor de transport si al marfurilor, precum si al bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice sau juridice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din tara

- in cazul in care se refuza prezentarea, autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal din propria initiativa fara acordul titularului

- controlul vamal corporal al persoanelor se poate efectua in cazuri exceptionale, atunci cand exista informatia ca se incearca incalcarea reglementarilor vamale

- organele de politie de graniceri si de control ale Ministerului Finantelor, sunt obligate, atunci cand constata incalcari ale reglementarilor vamale, sa anunte autoritatea vamala si sa depuna, la cererea acesteia, bunurile care au facut obiectul incalcarii

- in scopul prevenirii incalcarii reglementarilor vamale, se instituie o zona de supraveghere vamala cuprinsa intre limitele exterioare ale marii teritoriale si frontiera de stat, precum si o fasie de 20 km in interiorul frontierei de stat.

In aceasta zona    de supraveghere vamala pe langa controlul vamal obisnuit, autoritatea vamala efectueaza si alte actiuni specifice prin infiintarea de posturi de supraveghere vamala, permanente sau temporare, fixe sau mobile. Organizeaza controale neanuntate, urmareste si identifica persoanele suspectate de incalcarea reglementarilor vamale.

Se va studia si Legea nr.344 din 2005, ce modifica Legea nr.202 din 2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

Principii de baza

Bunurile se introduc in sau se scot din tara numai prin birourile vamale, aceste marfuri fiind supuse operatiunilor de vamuire si ele raman sub supraveghere vamala pana la acordarea liberului de vama.

Bunurile intrate in tara se inscriu la frontiera in Registrul de evidenta pe baza documentelor de transport si comerciale.

In lipsa documentelor de insotire, inscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autoritatilor vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de catre cei interesati, din care sa rezulte marfurile supuse vamuirii si caracteristicile acestora.

Etape ale operatiunii de vamuire

Operatiuni prealabile vamuirii

Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana la stabilirea regimului vamal si intra in depozit necesar cu caracter temporar.

Autoritatea vamala poate cere depozitarului sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import. Marfa intra in depozitul necesar pe baza unei declaratii sumare. Declaratia sumara se completeaza de catre depozitar pe formulare tip si se depune la autoritatea vamala care o inregistreaza in Registrul de evidenta. Prevederile de mai sus nu se aplica bunurilor apartinand calatorilor precum si celor expediate prin colete postale.

Stabilirea regimului vamal al marfurilor

La introducerea in sau la scoaterea din tara a marfurilor, autoritatea vamala stabileste regimul vamal.

Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire in functie de scopul operatiuni comerciale si in functie de destinatia marfurilor. Regimurile vamale pot fi definitive sau suspensive.

Regimurile vamale definitive:

1. Importul este intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.

Tratamentul tarifar convenabil este o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent vamal.

Valoarea in vama este acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute de tariful vamal. Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea Articolului VII a Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT) incheiat la Geneva la 1.11.1979 si la care Romania este parte. La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate dar nu au fost incluse in pret se includ:

a)          cheltuielile de transport a marfurilor de import pana la frontiera Romaniei

b)          cheltuielile de descarcare si manipulare conexe transportului de marfa din

import, aferente parcursului extern

c)          costul asigurarii pe parcursul exterior

2. Exportul consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei. Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale.

Prohibitii si restrictii la import si la export

Sunt considerate prohibite toate marfurile al caror import sau export este, potrivit reglementarilor legale, interzis cu orice titlu.

Sunt considerate ca restrictionate marfurile al caror import sau export este supus unor conditii sau indeplinirii unor formalitati speciale.

Atunci cand importul sau exportul nu este permis decat cu prezentarea unei autorizatii speciale sau a unei licente, marfurile sunt prohibite, daca nu sunt insotite de un astfel de titlu sau daca acesta nu este valabil (se va studia si Legea nr. 344 din 29/11/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, ce abroga Legea nr.202 din 2000<LLNK 12002 664 10 201 0 35>

Prevederile de mai sus se aplica in mod corespunzator si regimurilor vamale suspensive.

Licentele de import sau de export sunt nominale, transmiterea lor cu orice titlu atragand nulitatea lor absoluta.

Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale.

Constituie regimuri vamale suspensive:

• tranzitul marfurilor
• antrepozitul marfurilor

perfectionarea activa a marfurilor

• perfectionarea pasiva a marfurilor
• transformarea sub control vamal a marfurilor
• admiterea temporara a marfurilor

Declaratia vamala se completeaza si se semneaza pe formulare tipizate, de catre titularul operatiunilor sau de catre reprezentantul sau, in forma scrisa sau utilizand un    procedeu informatic agreat de vama.

Cand incalcarea reglementarilor vamale constituie infractiune, autoritatea vamala este obligata sa aplice sanctiunile contraventionale (ex.: marfa se confisca) sau sa sesizeze organele de urmarire penala.

Declaratia vamala in detaliu si actele constatatoare incheiate de autoritatea vamala constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea drepturilor de import si de export.

Comisionarii in vama

Operatiunea de prezentare a marfurilor, depunerea declaratiei vamale sumare si in detaliu, precum si pastrarea si manipularea marfii pot fi efectuate cu acordul Directiei Generale a Vamilor si de persoanele juridice romane care au calitatea de comisionari in vama.

Comisionarii in vama pot avea in domeniul lor de activitate si operatiuni de expeditii si transport intern de marfa, supuse vamuirii. Regulamentul vamal stabileste conditiile de functionare si autorizare a acestora.

Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala.

Antrepozitul vamal

Prin antrepozit vamal - public sau privat - se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub controlul acesteia, in care pot fi depozitate marfurile straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de politica comerciala, precum si marfurile romanesti vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.

Perfectionarea activa

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:

a) marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala;

b) marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

Regimul de perfectionare activa a marfurilor importate se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului.

In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:

a) prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;

b) transformarea marfurilor;

c) repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma - initiala;

d) utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor (ex.: granulele de material plastic utilizate pentru obtinerea PET-urilor).

Perfectionarea pasiva

Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau de prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import.

Exportul temporar de marfuri romanesti, in vederea perfectionarii pasive, este supus acelorasi masuri de politica comerciala care se aplica exportului definitiv de marfuri.

Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care:

a)      prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import;

b)      inaintea exportului, au fost importate, in exonerare totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate intr-un anumit scop.

In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. Acestea nu pot fi plasate sub un alt regim vamal si nici nu pot fi folosite sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale.

Marfurile exportate si returnate in Romania

Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei, sunt returnate si importate intr-un termen de 3 ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai daca la returnare sunt in aceeasi stare in care au fost exportate.

Contraventii Faptele care constituie contraventii la reglementarile vamale, procedura de constatare si de sanctionare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal aprobat de Guvern.

Contraventiile vamale savarsite in incintele vamale si in locurile unde se desfasoara operatiuni sub supraveghere vamala se constata si se sanctioneaza de catre autoritatea vamala. In cazul in care contraventiile vamale sunt constatate de organele de politie sau de alte organe cu atributii de control, in alte locuri decat cele prevazute mai sus, acestea au obligatia de a prezenta de indata actele constatatoare la autoritatea vamala cea mai apropiata, impreuna cu bunurile care fac obiectul contraventiei.

Confiscarea marfii in vama poate avea loc urmatoarele situatii:

d.      la reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei. Marfa nevamuita poate fi abandonata, cu acordul autoritatii vamale.

e.       pentru stingerea datoriei vamale, prin confiscarea definitiva a marfurilor;

f.        in vederea achitarii contraventiilor, daca proprietarul nu poate efectua plata.

Valorificarea marfurilor si intrarea lor in circuitul economic se face potrivit normelor aplicate marfurilor confiscate, virandu-se autoritatii vamale drepturile de import aferente, avand la baza, intotdeauna, o expertiza pentru marfa confiscata in vama