Influenta mediului concurential asupra sistemelor de distributie a marfurilor

Influenta mediului concurential asupra sistemelor de distributie a marfurilor

Asa cum se afirma, firmele care isi desfasoara activitatea in domeniul distributiei marfurilor, precum si activitatile realizate de acestea sunt o creatie a mediului de afaceri, iar coordonatele desfasurarii proceselor specifice sunt rezultanta unor factori diversi.

Analiza mediului de afaceri presupune scanarea unei componente importante a acestuia, si anume analiza concurentei. Monitorizarea informatiilor din acest domeniu, culegerea informatiilor, prelucrarea si interpretarea lor pot aduce avantajul competitional, stabilirea unor tinte clare si evitarea neprevazutului.

Mediul de afaceri, intr-o analiza mai restransa, inseamna si o insumare a agentilor de profil, care actioneaza pe o piata, iar cunoasterea punctelor tari si slabe ale acestora permite o pozitionare realista si fundamentarea actului de decizie.

Perioada de tranzitie la economia de piata libera a cunoscut o etapizare si in domeniul evolutiei concurentei. Odata cu maturizarea conditiilor economice de piata si in special, cu dezvoltarea pietelor furnizorilor, a producatorilor, a zonelor si a ariilor de actiune, a tendintelor manifestate in randul consumatorilor, concurenta, ca forma pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici, a cunoscut o permanenta evolutie si in sfera distributiei.

Daca ar fi sa propunem o etapizare a maturizarii concurentei, putem delimita urmatoarele:

Intr-o prima faza concurenta se realiza intre agentii economici producatori, purtatori ai ofertei dar mai ales intre agentii economici distribuitori deoarece cererea este mai mare decat oferta (realizata in unitatile economice ce apartineau proprietatii publice), piata avea o mare capacitate de absorbtie atat datorita cererii nesatisfacute (sau penuriei de oferte) cat si datorita faptului ca puterea de cumparare nu intrase in declin.

In aceste conditii, aceasta perioada constituie o faza de creare a elementelor favorabile dezvoltarii pietei libere, cu toate componentele sale: oferta din ce in ce mai diversificata, cerere solvabila si in restructurare, preturi libere formate ca urmare a raportului cerere-oferta.

A doua etapa se refera la aparitia si cresterea numarului agentilor economici ce distribuiau marfurile realizate de unii producatori(societatile cu capital de stat). Acesti distribuitori se capitalizeaza prin transferul veniturilor de la societatile cu capital de stat unde erau salariati la societatile cu capital privat unde erau actionari.

Aceste practici s-au efectuat in conditiile unui cadru legislativ permisiv, tendinta fiind de preluare a activitatii de distributie a producatorilor pe diferite arii zonale, distribuitorii specializandu-se pe grupe de marfuri.

Astfel, firmele care aveau activitate consacrata de distributie a marfurilor, (fostele intreprinderi comerciale cu ridicata si cu amanuntul) unde capitalul de stat era preponderent, devin concurente atat cu noile firme de distributie cu capital autohton, care au cumparat unele structuri de vanzare de la fostele societati comerciale cu capital de stat, cat si cu firme de distributie cu capital strain, care au patruns pe piata in aceeasi maniera.

O noua etapa se contureaza in conditiile in care firmele producatoare de marfuri, dezvoltandu-si activitatea, isi perfectioneaza si activitatea de distributie, in vederea realizarii cresterii vanzarilor prin acoperirea unei arii cat mai mari de piata. La inceput distributia in aceste firme este realizata prin agenti proprii, mai apoi aceste firme producatoare si-au creat firme de distributie de sine statatoare.

Odata cu maturizarea economiei de piata, si implicit a mediului de afaceri apar si se dezvolta si marile lanturi de distributie, societati cu capital strain specializate pe comertul de gros sau de detaliu.

Acestea beneficiaza pe de-o parte de facilitatile oferite de cadrul legal existent, iar pe de alta parte de resursele financiare, disponibile din tarile de provenienta, ceea ce le da posibilitatea sa ocupe pozitia de lider de piata.

In contextul unei cresteri economice si al capacitatii investitionale scazute, al reducerii puterii de cumparare, firmele isi invadeaza reciproc pietele, cautand permanent avantaje competitionale pentru a supravietui. Intr-o economie de piata, pentru a deveni puternic, trebuie sa se porneasca de la cunoasterea mediului concurential (cunoasterea inseamna putere), apoi, sa se actioneze prin parghiile la indemana: capital, resurse manageriale si umane; avantaj competitiv, care sa permita mentinerea pozitiei castigate sau gasirea altor "nise" pentru a castiga pozitii noi.

Actiunea mediului concurential a determinat in domeniul distributiei marfurilor o structurare a acestora in:

- Firme mari, care beneficiaza de resurse mari (lideri pe costuri) sau care se diferentiaza prin marca ( produs, comert, etc.),

- Firme mici care, dispun de resurse modeste, actioneaza numai pe anumite nise de piata, cum ar fi distributia numai anumitor produse, pe anumite segmente de piata, sau pe anumite arii teritoriale.

Schimbarile intervenite in desfasurarea activitatilor logistice, de la realizarea in orice conditii a parcursului bunurilor economice de la producator la consumator, la evaluarea eficientei tuturor activitatilor au drept criteriu primordial realizarea unor costuri cat mai mici, dar si gestionarea stocurilor, si crearea sistemului informational necesar.

Asistam totodata la schimbari in perceperea si utilizarea fluxurilor ce insotesc canalul de distributie fizica: fluxul informatiilor de piata, fluxul negocierilor, fluxul titlurilor de proprietate, fluxurile de finantare, gestionarea riscurilor, fluxul comenzilor si onorariile acestora.

Mutatiile intervenite in sistemele de distributie in perioada de tranzitie au fost generate de macromediul, dar si de deciziile la nivelul micromediului firmei. Acestea actioneaza asupra oportunitatilor oferite de conjunctura pietei si conduc la evitarea pericolelor existente. Acest lucru este posibil, in conditiile adoptarii si combinarii resurselor interne bazate pe un proces de cercetare si analiza, evaluare a alternativelor, estimare si control a deciziilor implementate, astfel incat sa se obtina succesul scontat (profitabilitatea), dar si un nivel de servire superioara al consumatorului.

In conditiile progreselor realizate in tehnologia informatiei care devine un "boom" al zilelor noastre, asistam la mutatii, adaptari si in domeniul sistemelor de distributie.

Telul verigilor care compun sistemul de distributie este acela de a penetra, pe o arie cat mai mare a pietei, atat intensiv, cat si extensiv. Astfel ca, in conditiile mediului superconcurential, utilizarea tehnologiei informatiei pentru obtinerea resursei cruciale - informatia, reprezinta factorul cheie al adaptarii.

Avantul rapid al Internetului, ca rezultanta a utilizarii noii tehnologii a informatiei fara sa se mai apeleze la suportul fizic, ci numai calculatorul sau o statie de lucru unde se pot introduce date care apoi se pot memora, manipula sau tipari si transmite in alta locatie de oriunde in lume, a facut sa devina o noua modalitate de stabilire a relatiilor de comunicare intre indivizi sau firme.

Pe langa evolutia spectaculoasa a Internetului, asistam la implementarea noii tehnologii informationale, care va revolutiona chiar Internetul, WAP (Wirewless Aplication Protocol). Aceasta tehnologie, permite conectarea la Internet direct de pe telefonia mobila, gama de stiri, informatii diverse, dar mai ales beneficiind de facilitati: mobile e-commerce, mobile e-banking.

O tendinta ce se va realiza este trecerea de la utilizarea Internetului prin acces la retea, la preluarea de catre marile firme din sectorul IT (Tehnologia Informatiilor), care vor oferi serviciile atat pe Internet, cat si prin sistemul WAP, cum ar fi: comertul electronic, informarea abonatilor, prestari servicii, trafic pe Internet si software pentru trafic pe Internet.

In aceste conditii, firma participanta in activitatea de distributie a carei existenta durabila pe piata nu poate ignora noua tehnologie informationala, nu va deveni un simplu receptor, ci va trebui sa-si adapteze, sa-si restructureze resursele, incat sa devina un emitator de informatie conform noii tehnologii. Astfel, cibermarketing-ul va influenta si distributia care trebuie perceputa in contextul preocuparii firmei de adaptare la evolutia mediului, ca e-commerce, componenta a mediului de afaceri (e-business). Comertul electronic nu este un miracol ci trebuie sa-l privim ca o adaptare a sistemului de distributie la ceea ce este adecvat in conditiile noii tehnologii a informatiei.

De aceea, si la nivelul firmei de distributie se impune cu necesitate utilizarea unei infrastructuri extinse de tehnologie a informatiei Web sau W.A.P., etc, cu aplicatii si suport de utilizare mondiala, care sa permita receptarea, procesarea, memorarea, transmiterea informatiilor necesare oricarei activitati de marketing, sistemul de distributie capatand o amploare calitativa deosebita.

Pe de alta parte, noua filozofie E.C.R. (raspuns eficient la consumator, concept propus, in 1992 de Food Marketing Institute) presupune mutatii in sensul ca cel mai pretios activ este clientul, iar cota de piata se schimba in cota de clienti, si de aceea se impune adaptari ale sistemelor de distributie clasice, iar la cele restructurate si in final la sistemul de distributie virtual. Acest tip de distributie - comertul electronic, presupune spatii comerciale virtuale, respectiv site-urile cu oferte, prin care bunurile materiale se vand direct consumatorilor finali, printr-un sistem de vanzare on-line, care va duce la realizarea inovatiei sau modernizarilor in sistemul de distributie. Astfel, apar mutatii majore in cadru organizarii canalului de distributie, unde firmele trec de la suporti fizici, de la prezentarea ofertei, cataloage, expunere directa, la pagina web pe Internet care este accesata de cumparatorii interesati.

La randul sau si canalul logistic beneficiaza de noua tehnologie a informatiilor, intrucat firmele care pot asigura distributia fizica pot fi accesate prin Internet, unde isi prezinta gama serviciilor oferite, tarifele, locurile de depozitare, punctele de cumparare, etc.

Astfel ca noile tehnologii ale informatiei pot duce la inlocuirea firmelor traditionale din domeniul distributiei, cu altele care vor implementa rapid si eficace noile descoperiri.