Tendinte in sistemele de distributie a marfurilor

Tendinte in sistemele de distributie a marfurilor

Demersul de a accede si de integrare la structuri economice, unde principiul fundamental este economia de piata functionala, impune deschiderea si aplicarea mecanismelor, proceselor, dar, in special, principiile functionarii acestei economii dezvoltate.

Accesul se va realiza intr-o perioada de timp, interval in care vor fi valorificate oportunitatile, conjuncturile favorabile, in paralel cu dezvoltarea mecanismelor existente, restructurarea si acceptarea acelor structuri si activitati economice, care permit realizarea functionarii pe principiile economice de piata concurentiala.

Armonizarea cadrului legislativ cu cel al Uniunii Europene, paralel cu demersurile de liberalizare si privatizare a economiei nationale, eliminarea obstacolelor birocratice, vor duce la adaptari ale mediului de afaceri catre o economie de piata, cu un caracter pregnant concurential.

Pe acest fond, si distributia bunurilor materiale va cunoaste mutatii semnificative pe care vom incerca sa le surprindem ca tendinte rezultate din datele prezentate, dar si ca urmare a schimbarilor conjuncturale.

a) In prezent, structura populatiei cu posibilitati materiale nu depaseste 5%, care sa-si permita un consum la nivelul clasei de mijloc sau al elitei din economiile dezvoltate[1], se impun pe fondul demersurilor de crestere economica, reducerea ratei inflatiei, dezvoltarea in sectorul infrastructurilor si serviciilor, ce va duce la crearea de locuri de munca, la o sporire a puterii de cumparare ca potential factor de crestere a consumului populatiei. Insa va persista la o mare masa a populatiei ponderea ridicata a consumului de stricta necesitate, iar, pentru cumparare, acestia vor apela in continuare la magazine, structuri comerciale simple, traditionale, fara sa apeleze la structuri comerciale moderne (hipermagazine), unde risca cheltuieli ridicate la o cumparare.

b) Tendinte legate de bunurile materiale ce fac obiectul distributiei

In paralel cu mentinerea ponderii crescute la unele cheltuieli cu    produsele de baza si de cererea curenta, constatam o tendinta de expansiune in cumpararea "marcilor globale" . Pe plan mondial, 43 de marci inregistreaza vanzari mai mari de 1 miliard $ (GILETTE, baterii DURACELL, PANTENE, NIVEA, COLGATE, film foto KODAK, TIDE, etc) in care includem si pe cele alimentare, iar aceste marci sunt realizate de 23 producatori mondiali; ele isi fac simtita tot mai puternic prezenta si in distributia din tara noastra.

Cele 43 de marci inregistreaza vanzari la nivel global de 125 miliarde U.S.D., iar trei sferturi din aceasta suma este revendicata de opt producatori mondiali, din care sapte isi au sediile centrale in Europa.

Deoarece este imposibil de estimat puterea de cumparare a populatiei prin canalele de distributie, vor circula marfuri intr-o gama variata (atat) ca articole, sortimente, raport pret-calitate, creandu-se un asortiment complet de marfuri, care sa corespunda in mare parte intregii categorii de venituri a cumparatorilor

Ca urmare a emanciparii consumatorilor si a exploziei tehnologiei digitale, care a adus pe piata multe produse noi, ce concureaza pe acelasi palier de pret, determina, din partea distribuitorilor, o atentie sporita proceselor de mercantizare, pentru reusita vanzarilor.

Tot din tendintele manifestate in contextul cresterii exigentelor consumatorilor, raman in continuare gradul de noutate a produselor, care capteaza atentia atat a bunurilor materiale de stricta necesitate, cat si a celor care necesita tehnologii avansate.

Aceste tendinte reflecta si o anumita restructurare a cererii de consum catre segmente ale populatiei cu o anumita varsta, in special cele tinere, socio-profesionala, care presupune un grad ridicat de instruire.

c) Ca urmare a competitiei acerbe pe plan intern, intre diferitele sisteme si canale de distributie, existenta in tarile cu economii de piata dezvoltate, manifestate prin concurenta preturilor dezvoltarea lanturilor proprii de distributie cu structuri comerciale de capacitate mare (hipermarket-urile) pe fondul unor tehnologii de constructie avansata si rapida, a determinat saturarea pietelor interne, creand astfel premisele expansiunii pe alte piete internationale si chiar la nivel global.

Datorita potentialului emergent al pietelor din zona Europei de Est, caracterizata si de factorii demografici, deschiderea accesului catre structurile Uniunii Europene va determina aparitia fenomenelor globalizarii si in cadrul sistemului de distributie din Romania, unde vor fi prezente companiile internationale si cele globale.

c.1) Astfel, la noi in tara vom asista    la concentrarea structurilor de distributie conventionale existente si a canalelor de marketing aferente, (atat) sub aspectul dimensiunii, al localizarii lor, prin utilizarea acumularilor financiare sau a creditului, pentru a reusi sa faca fata unei concurente puternice, cauzata de aparitia si dezvoltarea marilor lanturi de supermarket-uri internationale, care, prin sistemele de distributie lansate, vor aduce schimbari fundamentale ale proceselor de distributie si vanzare a bunurilor materiale.

Daca ar fi sa ne referim, insa, la consolidarea canalelor de distributie, compuse din structuri comerciale simple sau conventionale, ca tendinta, se vor remarca urmatoarele directii:

-societatile comerciale care realizeaza independent activitati distincte de comert cu ridicata sau comert cu amanuntul, vor incerca sa realizeze fie prin investitii, prin achizitii sau mixt, integrarea pe verticala, respectiv realizarea concentrarii atat a celor doua activitati, dar si alte activitati: transport, servicii pentru clienti, etc, astfel incat sa permita o gestionare eficienta a resurselor, care sa conduca la asigurarea unui pret competitiv catre consumatori.

-aliante intre: angrosisti, angrosisti si detailisti sau numai detailisti, care urmaresc prin organizarea si realizarea in comun a unor secvente sau chiar intreg sistemul de distributie (achizitionare, contractari, servicii de transport, etc.) in scopul de a-si crea o pozitie dominanta care sa permita obtinerea fondului de marfa necesar, a unor discount-uri, astfel sa poata concura pe piata in conditii de profitabilitate.

In foarte multe situatii aceste aliante au anumite neajunsuri generate de gradul ridicat de independenta a agentilor care il insotesc, tendinta unora dintre acestia de a-si aroga pozitia de lider, modificari in cadrul pietei, toate aceste manifestari duc la micsorarea duratei de existenta a acestora.

In aceasta categorie a aliantelor putem sa localizam si aliantele administrate:

-fie pe verticala care recunosc pozitia de lider a producatorului de marci internationale sau globale, iar restul indeplinesc functii, in calitate de independenti in cadrul canalului de distributie. Acest mod il intalnim la furnizorii indigeni, care isi cauta partenerii regionali pentru acoperirea intregii arii a pietei romanesti;

-fie pe orizontala, atunci cand structurile comerciale independente intra in colaborare in vederea realizarii in comun a unui obiectiv, (proiect) care necesita resurse financiare mari, ce nu pot fi asigurate separat. Realizari in domeniu s-au concretizat in construirea unor centre comerciale en gross, prin utilizarea unor structuri comerciale, respectiv depozite apartinand unor societati comerciale, de catre alte societati care prin resurse financiare au amenajat aceste spatii dupa proiecte proprii.

c.2) Ca o tendinta majora ce marcheaza in prezent, dar si pe viitor, este patrunderea comerciantilor internationali cum ar fi: METRO, SELGROS, BILLA, MALL, CARREFOUR, GIMA, MEGA IMAGE, PROFI, XXL si altii. Cauza este imposibilitatea capitalului autohton de a reusi concentrarea si dezvoltarea structurilor comerciale capabile sa duca la realizarea unor retele de distributie la nivel national.

Intrarea distribuitorilor internationali a fost datorata pe de o parte lipsei de oportunitati si dezvoltare pe propriile piete, care au ajuns la un inalt nivel de concentrare, maturizare, legislatie restrictiva, cat si costurile de operare mari, iar, pe de alta parte, in tara noastra au gasit o retea de distributie mai putin dezvoltata, liberalizarea economica si privatizarile, legislatie comerciala permisiva, costuri de operare foarte mici si o tendinta de crestere a consumului populatiei datorata politicilor de dezvoltare.

Modalitatea de intrare s-a dovedit a fi prin dezvoltari organice, respectiv construirea de hipermarket-uri, exemplu: CARREFOUR, SELGROS, METRO, sau prin achizitii de actiuni de la societatile cu structuri comerciale cum ar fi supermarket-urile MEGA IMAGE, XXL, etc.

Patrunderea firmelor distribuitoare internationale in sistemul de distributie prin crearea supermarketurilor si a hipermarketurilor aduc si o serie de modificari in conceptia de distributie privind canalele specifice in logistica distributiei, cat si in modul de prezentare, comercializare a marfurilor si serviciilor adiacente.

Un prim aspect este cel al numarului mare si variat de bunuri puse la dispozitia cumparatorilor "totul sub acelasi acoperis".

Se poate distinge de asemenea, pe langa o varietate mare de produse, si o varietate mare de preturi, care sa acopere cererea tuturor categoriilor de cumparatori, in conditiile care se pastreaza nealterat raportul pret/calitate.

Se introduc metode noi de merchandising pentru produsele traditionale (electronice, electrocasnice), dar si pentru cresterea vanzarilor, s-a introdus mercantizarea imbunatatita cu articole noi: calculatoare, birotica, muzica.

Prin sistemul de galerii comerciale pe care il inglobeaza hipermarketurile, acestea aduc si o suplimentare a serviciilor pe care acesta il ofera cumparatorilor:

 servicii financiare si bancare oferite de filialele bancilor existente in spatiile hypermarket-ului, prin parteneriate banci si comerciant si utilizare a Smart cardului, care va schimba rolul A.T.M.-ului de la simplu furnizor de numerar la cel de a permite detinatorului de card sa efectueze plati furnizorului respectiv, iar, prin introducerea cardurilor inteligente, acele carduri prevazute cu cip ce contine un microprocesor, va permite stocarea unui volum mai mare de date, cat si efectuarea tranzactiilor mai rapid si mai sigur.

 un alt tip de relatie cu furnizorii in procesul de achizitie, furnizorii, mai ales cei inteligenti, se vad obligati sa accepte sistemul de distributie impus de hypermarket-uri, acordand alte tipuri de discount-uri si alte conditii de livrare pentru a-si asigura relatii de durata, ocazie cu care vor aduce atingerea mediului concurential, pe segmentul respectiv, fata de alte sisteme de distributie deja existente.

Tot in relatia cu furnizorii, distribuitorii internationali vor solicita cresterea de marci proprii de comert, investitie, care va creste gradul de fidelizare a cumparatorilor si intelegerea mai bine a obiceiurilor de cumparare.

modificarea de substanta a logisticii marfurilor prin crearea centralelor proprii de achizitii ale lanturilor de hypermarket-uri sau supermarket-uri cu acoperire nationala. Aceste centre de achizitii vor modifica traditionalele canale de distributie fizica prin impactul lor asupra activitatilor de baza si a celor de sustinere, dar si coordonarea acestora printr-un management care sa le asigure avantajul concurential fata de celelalte lanturi de distributie a marfurilor concurente.

 introducerea sistemului Self-checkout , un P.O.S. folosit de cumparator pentru a-si scana singur produsele cumparate si care reduce timpul de asteptare la casele de marcat, evitand nemultumirea clientilor. Tehnologia avansata a permis realizarea unor aparate de dimensiuni mici care permit implementarea sistemului self-checkout, prin utilizarea unui terminal portabil de catre cumparator care isi scaneaza produsele alese si apoi sa primeasca bonul fiscal de la Personal Shopper, care sa fie oriunde in magazin, dupa care sa finalizeze tranzactia la un U-Scan, unde sa prezinte smart-cardul.

 implementarea tehnologiilor de constructie, care sa duca la realizarea de magazine ecologice , unde sistemul de iluminat este natural, iar un sistem de senzori foto masoara nivelul iluminatului natural, care intervine si ajusteaza lumina artificiala, ceea ce duce la un consum minim de energie electrica. Utilizarea ventilatiei pasive, generat de constructia magazinului, care elimina aparatele de aer conditionat, cu consum de energie, iar energia generata de turbinele de vant si panourile solare inmagazinata in baterii este utilizata la iluminat. De asemenea se utilizeaza un lant de reciclare a apei meteorice si a apelor reziduale, care sunt utilizate mai apoi la irigatiile spatiilor verzi.

Toate aceste noutati asigura un ambient placut, ceea ce confera cumparatorilor senzatia de confort.

d) O alta tendinta in sistemul de distributie o reprezinta forma tot mai apreciata de vanzare si anume televanzarea.

Televanzarea sau teleshopping, in sensul strict al cuvantului, presupune o activitate de prezentare directa a produselor destinate vanzarilor, prin utilizarea televizorului si a telefonului. Ea presupune doua forme si anume: prima - publicitatea produsului cu raspuns direct la telefon, iar a doua forma - canalul de distributie pana la domiciliu cumparatorului.

Publicitatea produsului cu raspuns direct consta in emisiuni tematice difuzate pe programul TV sau emisiuni de divertisment (soft-selling). Acestea dau rezultate la distributia revistelor, cartilor, Cd-urilor, obiectelor de colectie.

Canalul pentru achizitii la domiciliu o alta forma de marketing direct prin televiziune prin programe TV, care are ca scop vanzarea de produse, aceasta utilizeaza si televiziunea prin cablu, in functie si de clientela vizata. Acest sistem are avantajul ca va duce la cunoasterea imediata a atitudinii consumatorilor, daca suna telefonul, astfel cel care vinde afla daca produsul este solicitat sau nu.

e) Sistemul de franciza este o noua tendinta in dezvoltarea sistemelor de distributie, unde francizantul primeste de la firmele de renume in comert (francizorul) dreptul de a opera sub numele marcii de comert a acestuia, utilizeaza procesele de mercantizare pe o anumita durata de ani sub forma unor intelegeri contractuale. Francizantul va primi de la furnizor materialele de marketing si publicitate ale acestuia. Astfel au aparut magazine de tipul BODY SHOP, MC DONALD'S, PIZZA HUTT, etc.