Utilitatea depozitarii

Utilitatea depozitarii

Existenta depozitelor in sistemul logistic este o realitate pentru numeroase firme din domeniul productiei si distributiei. Apelarea la spatii de depozitare proprii, inchiriate sau special dedicate pe baze contractuale este justificata de rolul si functiile pe care acestea le indeplinesc.

L Rolul depozitelor

Existenta depozitelor este legata de necesitatea mentinerii stocurilor. Depozitarea este considerata o activitate de sustinere, care contribuie la indeplinirea misiunii logistice de asigurare a produsului potrivit, in cantitatea si de calitatea solicitata, in locul potrivit si la momentul potrivit, in conditiile celei mai mari contributii la profirul firmei.

Utilitatea depozitelor nu trebuie sa fie redusa, in mod simplist, la pastrarea unor cantitati de marfuri. Rolul depozitelor consta in:

a. coordonarea ofertei cu cererea. Aceasta fateta a rolului depozitelor

este legata de asigurarea cantitatilor de produse necesare pentru

satisfacerea cererii, in situatiile caracterizate de:

incertitudini referitoare Ia cerere. Incapacitatea de a estima cu certitudine evolutia viitoare a cererii impune mentinerea -unor stocuri care sa permita satisfacerea cererii in perioadele de varf. Probabilitatea unor fluctuatii neasteptate determina crearea unor stocuri de siguranta. Cererea poate proveni atat de la clientii interni din cadrul organizatiei, cat si de la cei externi.

incertitudini privind ciclul de performanta. Capacitatea de a onora comenzile clientilor este influentata de primirea la timpul potrivit a marfurilor de la furnizori. Existenta unor variatii in durata intervalului de reaprovizionare face necesara constituirea unor stocuri de protectie.

cerere sezoniera. Produsele cumparate de clienti numai in anumite perioade ale anului impun, la randul lor, crearea de stocuri. Productia se poate desfasura pe parcursul intregului an, pentru a asigura cantitatea necesara in sezon, cu costuri minime.

productie sezoniera. Depozitele au rolul de a prelua si pastra marfurile produse intr-o perioada de timp limitata. Stocurile vor permite satisfacerea cererii distribuite de-a lungul anului. b. obtinerea de economii de costuri. Depozitarea are impact asupra

costurilor din alte arii ale activitatii firmei. Poate determina obtinerea

unor economii de costuri in urmatoarele domenii:

cumparare. Achizitionarea unor cantitati mai mari decat cele corespunzatoare necesitatilor imediate face posibila valorificarea discounturilor cantitative acordate de furnizori. Anticiparea unei conjuncturi nefavorabile pe piata de aprovizionare permite obtinerea de economii prin cumpararea in avans, la preturi mai mici decat cele viitoare.

productie. Costurile pot fi diminuate datorita aplicarii principiului economiilor de scara. Productia in loturi mari asigura mai buna utilizare a capacitatilor de fabricatie si reducerea relativa a costurilor pe unitatea de produs. Filozofia 'a produce pentru a stoca' poate insa conduce la pierderi importante in cazul necorelarii ofertei cu cererea.

transport. Pe masura cresterii cantitatilor de produse comandate

furnizorilor, gradul de utilizare a capacitatii mijloacelor de

transport creste, iar numarul operatiunilor de transport scade.

Obtinerea unor economii efective presupune din partea

managerilor logistici, analiza comparativa a costurilor de

transport si depozitare.

c. continuarea sau amanarea productiei/prelucrarii. Procesul de

productie/ prelucrare poate continua in spatiile de depozitare, in cazul

anumitor marfuri alimentare, de exemplu vinuri, branzeturi si fructe,

pastrarea in depozit, in conditii speciale, are scopul de a asigura

invechirea/coacerea produselor. Conceptia moderna asupra

depozitarii sustine si amanarea finalizarii procesului de prelucrare

pana in momentul in care sunt cunoscute caracteristicile cererii.

d. indeplinirea unor obiective de marketing. Legatura dintre

depozitare si marketing este determinata de rolul spatiilor de

depozitare in satisfacerea cererii clientilor. Contributia la realizarea

obiectivelor de marketing se concretizeaza in urmatoarele aspecte:

reducerea timpului de livrare. Amplasarea depozitelor in apropierea clientilor poate asigura diminuarea intervalului de timp necesar pentru onorarea comenzilor. Proximitatea in raport cu piata tinta nu este neaparat de natura spatiala, ci temporala, fiind conditionata de disponibilitatea unor mijloace de transport rapide.

adaugarea de valoare. Depozitele publice si cele dedicate pe baze contractuale pot oferi servicii speciale, in conformitate cu cerintele clientilor. Facturarea, ambalarea, crearea de pachete promotionale sunt exemple de astfel de servicii.

cresterea prezentei pe piata. Un nivel inalt al serviciului logistic oferit clientilor are un impact direct asupra nivelului vanzarilor. Prin mentinerea loialitatii clientilor actuali si atragerea unor noi clienti, cota de piata a firmei poate sa sporeasca.

in functie de specificul activitatii fiecarei firme, rolul depozitelor este legat si de alte situatii, in cazul produselor mentinute in antrepozite vamale, rolul se extinde la amanarea platii anumitor taxe pana la vanzarea marfurilor respective.

2. Functiile depozitelor

in conformitate cu rolul specific, depozitele indeplinesc anumite functii. Pentru fiecare depozit, gama functiilor si importanta lor depind de numerosi factori, printre care: proprietarul si utilizatorul spatiului de pastrare, politica acestora, particularitatile bazei de furnizori si de clienti, amploarea activitatii utilizatorului si marfurile care fac obiectul depozitarii.

in cadrul sistemelor logistice, depozitele pot indeplini urmatoarele functii principale:

a. pastrarea marfurilor. Functia traditionala a depozitului este mentinerea stocurilor de marfuri si protejarea lor. in functie de conditiile de pastrare pe care le ofera, depozitele pot fi destinate marfurilor generale sau specializate pe grupe de produse. Sub aspectul duratei de pastrare a produselor in stoc, in practica exista mai multe variante:

depozitare pe termen lung. in cazul unei productii sau unui consum concentrate in limitele unui sezon, depozitul poate mentine produsele necesare pentru satisfacerea cererii la momentul potrivit. De asemenea, produsele alimentare supuse unui proces de invechire sunt pastrate pe durata indelungata.

depozitare sezoniera, in cazul unei cereri sezoniere, este adesea mult mai profitabila apelarea la depozite apropiate de pietele strategice, care sunt aprovizionate de la depozitul central al firmei, cu putin timp inainte de inceperea sezonului. Dupa terminarea sezonului, marfurile ramase sunt returnate la depozitul central.

depozitare temporara. Produsele sunt mentinute in depozit pana la realizarea unor livrari care utilizeaza complet capacitatea mijloacelor de transport. Depozitele (centrele) de distributie faciliteaza circulatia produselor, fara sa realizeze o depozitare pe termen lung.

b. consolidarea livrarilor. Produsele primite din mai multe surse sunt reunite in vederea livrarii catre client, prin intermediul unui singur transport (vezi fig. 5.1.). Functia de consolidare este necesara in situatiile in care cantitatile necesare clientului din fiecare sursa sunt prea mici pentru a justifica transporturi individuale. Sursele pot fi unitatile de fabricatie ale aceluiasi producator sau firme producatoare diferite. Avantajele consolidarii sunt urmatoarele: (i) obtinerea unor tarife de transport mai mici (prin livrarea unor cantitati mari de produse catre client); (ii) reducerea costurilor totale de distributie pentru fiecare producator, comparativ cu situatia in care ar fi distribuit marfurile in mod individual (in cazul in care sursele sunt firme distincte); (iii) descongestionarea platformei de descarcare a clientului.

c. divizarea lotului, intr-o prima varianta, sursa este un singur producator (vezi fig. ). Depozitul primeste de la firma producatoare, o combinatie de comenzi ale clientilor si livreaza marfurile catre clientii individuali, fara a pastra produsele o perioada indelungata. Marfurile sunt livrate de la sursa la depozit in cantitati mari, ceea ce are efecte favorabile in privinta costurilor de transport. Livrarile catre clienti se realizeaza in cantitati mici, pe masura solicitarilor. Intr-o alta varianta, depozitul primeste marfuri de la mai multi producatori. Aceasta functie este indepliuita in situatiile in care: (i) tariful de transport pe unitatea de produs este mai mare de la sursa la depozit, decat de la depozit la clienti; (ii) clientii comanda in cantitati mai mici decat capacitatea unui mijloc de transport; (iii) distanta dintre sursa si clienti este mare.

d. crearea unei structuri sortimentale. Aceasta functie (vezi fig. 5.3.) este intalnita sub doua variante, in functie de sursa de provenienta a produselor:

unitatile de productie ale aceleiasi firme. Depozitul primeste marfurile de la mai multe fabrici ale producatorului si livreaza clientilor o combinatie de produse. Marfurile sunt sortate, pentru a indeplini solicitarile fiecarui client sau piete tinta, in privinta structurii sortimentale.

firme diferite. Depozitul creeaza combinatii de produse in mod anticipat fata de comenzile clientilor. Sortimentul include mai multe linii de produse de la diversi furnizori. Avantajele oferite clientilor sunt urmatoarele: (i) reducerea numarului furnizorilor cu care trebuie sa stabileasca relatii fiecare client; (ii) costuri de transport mai mici decat in cazul aprovizionarii de catre fiecare client, in mod individual, de la furnizor; (iii) asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, adaptate cerintelor clientilor.

e. oferirea de servicii de valoare adaugata. Cele mai obisnuite servicii care constau in adaugarea de valoare sunt cele legate de ambalarea marfurilor⁹. De exemplu, in cazul marfurilor care urmeaza sa poarte marca privata (de distribuitor) a clientului, nu marca fabricantului, depozitele primesc produsele nediferentiate si realizeaza operatiuni de ambalare speciala si etichetare, in functie de comenzile specifice ale clientilor. Avantajele principale sunt urmatoarele: (i) satisfacerea cerintelor clientilor in privinta ambalarii si etichetarii; (ii) reducerea riscului datorita finalizarii ambalarii si etichetarii in functie de comenzile primite; (iii) scaderea nivelului stocului necesar, in conditiile in care acelasi produs primit de la furnizori este utilizat pentru realizarea unor configuratii adaptate cerintelor clientilor. Alte servicii legate de ambalare constau in: ambalarea promotionala, repaletizarea marfurilor, imbutelierea anumitor produse livrate in vrac de furnizori. Serviciile de valoare adaugata se refera si la operatiuni de asamblare a unor componente de produs sau corectare a unor probleme de productie.

indeplinirea functiilor prezentate presupune desfasurarea unor

operatiuni de manipulare a produselor, in principiu, aceste operatiuni se

incadreaza in urmatoarele categorii¹⁰:

incarcare si descarcare. Au loc cu ocazia primirii marfurilor la depozit si livrarii din spatiul de depozitare. Mijloace mecanice de manipulare sunt utilizate frecvent pentru incarcarea si descarcarea in/din mijloacele de transport. Astfel de operatiuni se desfasoara in stransa legatura cu o serie de activitati asociate. Descarcarea este urmata de activitati de sortare si control, incarcarea este precedata de verificarea finala a continutului comenzii si stabilirea succesiunii comenzilor, eventual de operatiuni de ambalare.

miscari spre si dinspre aria de depozitare. De la platforma de descarcare, marfurile sunt deplasate spre zona de pastrare, apoi spre platforma de expediere sau spre zona de executare a comenzilor. Sunt folosite in acest scop, mijloace mecanice sau sisteme automatizate si computerizate.

executarea comenzilor. Pe masura primirii de comenzi, marfurile sunt preluate din zona de pastrare sau din zone speciale de depozitare temporara. Executarea comenzilor mici presupune un consum mare de munca si este mai costisitoare decat celelalte operatiuni.