LIMBAJUL DE PROGRAMARE AL ECHIPAMENTULUI DE COMANDA NUMERICA HAAS

Limbajul de programare al echipamentului de comanda numerica Haas

Limbajul de programare a echipamentului numeric

1. Functii pregatitoare si auxiliare in cazul prelucrǎrii prin strunjire

Aceste functii pregatitoare se utilizeaza in general pentru precizarea conditiilor de deplasare a saniilor, asadar au rol important in programare.

Se pot defini functii pregatitoare modale a caror actiune se pastreaza si in frazele urmatoare pana la programarea altei functii, cat si functiile pregatitoare nemodale care sunt active numai in fraza in care au fost programate.

1.1. Tabel cu Functii pregatitoare G

Cod Grupa Functie Format Modal

G00 01 Avans rapid G0 X.. Z..[U..W..] x

G01* 01 Avans G1 X.. Z..[U..W..] x

G02 01 Interpolare circulara in sens orar G2 X.. Z..[U..W..] R.. x

G2 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x

G03 01 Interpolare circulara contr.sens orar G3 X.. Z..[U..W..] R.. x

G3 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x

G04 00 Temporizare in 1/1000 Secunda G4 P30 o

Temporizare in Secunde G4 P30. o

G05 00

G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Z.. [U..W..] o

G10 00 Setare (programare) Offset G10 L..P..Q..R..G..X..Z..[U..W..] o

G18* 02 Selectarea planului XZ G18 x

G20 06 Selectare masurare in INCH G20 x

G21* 06 Selectare masurare in MM G21 x

G28 00 Pornire la punctul de referinta G28 X Z o

Pornire la punctul de referinta si intre poz. G28 X.. Z..[U..W..] o

G29 00 Pozitionare prin punctul de referinta G29 X.. Z..[U..W..] o

G31# 00 Stergere drum ramas de parcurs G31 X.. Z..[U..W..] F.. o

G32 01 Ciclu taiere filet G32 X.. Z.. [U..W..] F.. o

G40* 07 Stergerea corectiei razei de taiere G1/0 G40 X.. Z..[U..W..] x

G41 07 Corectia razei de taiere stanga G1/0 G41 X.. Z.. [U..W..] x

G42 07 Corectia razei de taiere dreapta G1/0 G42 X.. Z.. [U..W..] x

G50 11 Limitarea numarului de turatii G50 S.. x

G52 00 Pozitionarea unui sistem local de coordonate G52 G52 X.. Z.. [U..W..] x

Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 Z0 x

G53 00 Selectarea sist.decoordonate masinii G53 X.. Z.. o

G54* 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 1 G54 x

G55 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 2 G55 x

G56 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 3 G56 x

G57 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 4 G57 x

G58 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 5 G58 x

G59 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 6 G59 x

G60 00

G61 13 Stop exact ( modal ) G61 X.. Y.. Z.. x

G64* 13 Stergere Stop exact (G61) G60 x

G65# 00 Chemare Macro-subprogram G65 P A.. B.. .. .. o

G70 00 Ciclu de finisare G70 P.. Q.. F.. o

G71 00 Ciclu de degrosare paralel pe Z G71 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F.. o

G72 00 Ciclu de degrosare paralel pe X G72 P.. Q.. U.. W.. I.. K.. F.. o

G73 00 Ciclu de degrosare pe contur paralel G73 P.. Q.. U.. W.. D.. K..I..F.. o

G74 00 Ciclu de degrosare paralel pe Z cu rupere span G74 X.. Z.. Q.. K.. P.. F.. o

Ciclu patrundere frontal cu rupere span G74 (X..) Z.. K.. I.. F.. o

Ciclu gaurire frontala cu rupere span G74 Z.. K.. F.. o

G75 00 Patrundere interioara si exterioara (multiple) G75 X..(Z..W..K..I..D..) F.. x

G76 00 Ciclu de filetare cu taiere G76 X..Z..IK..D..A..P..F.. x

G80* 09 Anulare ciclu gaurire G80 x

G81 09 Centrare ciclu de gaurire,gaurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. x

Cod Grupa Functie Format Modal

G82 09 Adancire , adancire frontala G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x

G83 09 Gaurire cu eliminare span (standard) G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x

Gaurire cu eliminare span ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L.. x

G84 09 Filetare dreapta G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x

G85 09 Alezare, gaurire G85 X.. Z.. R.. F.. L.. x

G81 09 Centrare ciclu de gaurire,gaurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. x

G82 09 Adancire , adancire frontala G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x

G81 09 Centrare ciclu de gaurire,gaurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. x

G82 09 Adancire , adancirere frontala G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x

G83 09 Gaurire cu eliminare span (standard) G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x

Gaurire cu eliminare span ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L.. x

G84 09 Filetare dreapta G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x

G85 09 Alezare, gaurire G85 X.. Z.. R.. F.. L.. x

G86 09 Alezare, gaurire (Spindel stop ) G86 X.. Z.. R.. F.. L.. x

G87 09 Gaurire manuala G87 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x

G88 09 Gaurire manuala (Temporizare) G88 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x

G89 09 Alezare,gaurire (Temporizare) G89 X..Z.. R.. P.. F.. L.. x

G184 09 Filetare stanga G184 X.. Z.. R.. F.. x

G90 01 Ciclu taiere (Z) exterior/interior G90 X.. Z.. I.. Z..F.. x

G92 01 Ciclu filetare (o singura taiere) G92 X.. Z.. I.. F/E.. x

G94 01 Ciclu taiere(X) exterior/interior G94 X.. Z.. K.. F.. x

G96 12 Viteza constanta de taiere G96 S.. x

G97 12 Turatie constanta G97 S.. x

G98 10 Avans in mm/min G98 (F..) x

G99 10 Avans in mm/rotatie G99 (F..) x

G100 10 Selectare imagine in oglinda G100 X0 (Z..) x

G101 10 Anulare imagine in oglinda G101 X0 (Z..) x

G103 00 Limitare (citire in avans)Lookahead x

G110 12 Selectare sistem de coordonate piesa 7 G110 x

G111 12 Selectare sistem de coordonate piesa 8 G111 x

G112 12 Selectare sistem de coordonate piesa 9 G112 x

G113 12 Selectare sistem de coordonate piesa 10 G113 x

G114 12 Selectare sistem de coordonate piesa 11 G114 x

G115 12 Selectare sistem de coordonate piesa 12 G115 x

G116 12 Selectare sistem de coordonate piesa 13 G116 x

G117 12 Selectare sistem de coordonate piesa 14 G117 x

G118 12 Selectare sistem de coordonate piesa 15 G118 x

G119 12 Selectare sistem de coordonate piesa 16 G119 x

G120 12 Selectare sistem de coordonate piesa 17 G120 x

G121 12 Selectare sistem de coordonate piesa 18 G121 x

G122 12 Selectare sistem de coordonate piesa 19 G122 x

G123 12 Selectare sistem de coordonate piesa 20 G123 x

G124 12 Selectare sistem de coordonate piesa 21 G124 x

G125 12 Selectare sistem de coordonate piesa 22 G125 x

G126 12 Selectare sistem de coordonate piesa 23 G126 x

G127 12 Selectare sistem de coordonate piesa 24 G127 x

G128 12 Selectare sistem de coordonate piesa 25 G128 x

G129 12 Selectare sistem de coordonate piesa 26 G129 x

G184 09 Filetare stanga G184 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x

G187 10 Supravegherea preciziei

* = Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa RESET.

# = Aceste functii G sunt optionale

x = Aceste functii G sunt modale, si sunt active atata timp, cat printr-o alta functie din aceeasi grupa va fi selectata. Doar o singura functie G din aceeasi grupa poate fi activa.

o = Aceste functii G sunt valabile doar ca fraza, doar in blocul in care sunt puse.

1. Tabel cu functii auxiliare M

Observatie: Este permisa programarea doar a unei functii M intr-o fraza NC

Cod -M Functia Eficienta in fraza -: Inceput Sfarsit

M00 Stop program x

M01 Optional Stop program x

M02 Sfarsit de program , fara salt inapoi la inceputul programului x

M03 Pornire arbore inainte ( dreapta, in sens orar ) x

M04 Pornire arbore inapoi ( stanga, contrar sensului orar ) x

M05 Stop arbore x

M08 Pornire lichid de racire x

M09 Oprire lichid de racire x

M10 Inchidere universal x

M11 Deschidere universal x

M12 Jet aer -pornit- x

M13 Jet aer -oprit- x

M14 Blocare arbore principal x

M15 Deblocare arbore principal x

M17 Rotire turela inainte x

M18 Rotire turela inapoi x

M19# Orientare arbore x

M21 Deplasarea papusii mobile spre material x

M22 Deplasarea papusii mobile de la material x

M23 Iesire in afara la terminarea filetului , activa x

M24 Iesire in afara la terminarea filetului, inactiva

M30 Sfarsit de program, cu salt inapoi la inceputul programului

M31 Eliminator de span pornit, mers inainte

M32 Eliminator de span pornit, mers inapoi

M33 Eliminator de span ,oprit

M36 Dispozitiv de preluare piese, rabatare interioara

M37 Dispozitiv de preluare piese, rabatare exterioara

M41 Treapta de viteza 1 (doar la SL-30/40)

M42 Treapta de viteza 2 (doar la SL-30/40)

M43 Blocare turela decuplat (doar in scop de SERVICE)

M44 Blocare turela cuplat (doar in scop de SERVICE)

M51-M58# Functii suplimentare M, pornit

M61-M68# Functii suplimentare M, oprit

M76 Modificarea afisajului pe display este posibila

M77 Modificarea afisajului pe display nu este posibila

M78 Beep la atingerea tastelor

M79 Beep atunci cand nu este introdusa atingerea tastelor

Cod -M Functia Eficienta in fraza -: Inceput Sfarsit

M82 Eliberare scula, doar in scop de SERVICE

M85# Deschidere usa automata

M86# Inchidere usa automata

M88# Pornire pompa de inalta presiune lichid de racire

M89# Pornire pompa de inalta presiune lichid de racire

M95 Temporizare in ore si minute M95(hhminmin)

M96 Salt conditionat la intrarea semnalului

M97 Chemare de sub-programe locale (urmeaza fraza)

M97 N.. M98 Chemare sub-program

M98 P.. M99 Sfarsit de sub-program sau sfarsitul unei fraze

M121-M128# Functii suplimentare M

M133 Pornire antrenare scula, Rotire dreapta (Ex: M133 P1500)

M134 Pornire antrenare scula, Rotire stanga (Ex: M134 P1500)

M135 Decuplare antrenare scule

M154 Pornirea functionarii axei C

M155 Oprirea functionarii axei C

1.3. Deplasare cu avans rapid G0

Aceasta functie deplaseaza scula cu avans rapid de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia finala (punct final). Este indicat, ca scula pentru a se deplasa in punctul final, sa nu parcurga aceasta distanta pe un drum drept, pentru ca toate axele sa se deplaseze potrivit cu datele masinii, cu o viteza constanta.

Format: G0 X60. Z20.

G0 U60. W20.

G0 X60. W20.

G0 U60. Z20.

Pozitia de asteptare

(punct start)

Pozitia introdusa

(punct final)

 

1.4. Deplasare liniara cu avans de lucru G1

Aceasta functie deplaseaza scula cu ultimul avans introdus, de la pozitia de asteptare ( punct de start ) la pozitia introdusa ( punct final ) pe drumul cel mai scurt

Format: G1 X60. Z20.

G1 U60. W20.

G1 X60. W20.

G1 U60. Z20.

Pozitia introdusa

(punct final)

Pozitia de asteptare

(punct de start)

Drumul parcurs de scula

(punct de start)

1.5. Interpolare circulara in sens orar G02

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus, de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia finala (punct final), urmind un traseu circular in sesul orar.

Format: G02 X.. Z.. [U.. W..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata;

G02 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F.. Definire circulara cu definirea lui I si K;

G02 = Functie circulara si directia de rotire;

X = Indicarea punctelor finale in X, absolut;

Z = Indicarea punctelor finale in Z, absolut;

U = Indicarea punctelor finale in X, incremental;

W = Indicarea punctelor finale in Z, incremental;

R = Raza cercului;

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei X,

in raza si incremental, de aceea atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci I poate fi lasat liber;

K = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei Z, incremental, de aceea atentie la semnul dinainte;

F = Avans.

Fig.1. Interpolare circulara in sens orar

 

1.6. Interpolare circulara contrar sensului orar G03

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus, de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia finala (punct final), urmind un traseu circular contrar sensului orar.

Format: G03 X.. Z.. [U.. W..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata

G03 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F.. Definire circulara cu definirea lui I si K

G03 = Functie circulara si directia de rotire;

X = Indicarea punctelor finale in X, absolut;

Z = Indicarea punctelor finale in Z, absolut;

U = Indicarea punctelor finale in X, incremental;

W = Indicarea punctelor finale in Z, incremental;

R = Raza cercului pozitiva la cercuri pana la 180

Negativa la cercuri peste 180  ;

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei X, in raza si incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci I poate fi lasat liber;

K = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului dea lungul axei Z, mereu incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci K poate fi lasat liber;

F = Avans.

Fig. Interpolare circulara contrar sensului orar

 

1.7. Restrictii in programarea cu raza R

Programarea utilizand raza R este mult mai usoara decat programarea utilizand coordonatele punctului de centru I,K. Cu urmatoarele observatii:

- programarea unui cerc intreg cu R nu este posibila;

- programarea utilizand R ofera intotdeauna doua solutii.

a) b)

Fig. 3. Diferetierea intre cele doua solutii

Pentru a putea face diferenta intre cele doua solutii, de exemplu figura 3, a) pentru cazul maini stangi, se programeaza R10, b) pentru cazul maini drepte se programeaza R-10 (cazul maini drepte nu este relevant pentru strunjire).

Exemple de prelucrare la interpolarea circulara

G3 X80. Z-15. R15. G3 X80. Z-15. R15. G3 X80. Z15. R15.

G3 X80. W-15. R15. G3 X80. W-15. R15. G3 X80. W-15. R15.

G3 U30. Z-15. R15. G3 U30. Z-15. R15. G3 U30. Z15. R15.

G3 U30. W-15. R15. G3 U30. W-15. R15. G3 U30. W-15. R15.

G3 X80. Z-15. I0. K-15. G3 X80. Z-15. I15. K0. G3 X80. Z15. I0. K-15.

G2 X80. Z-23. R15. G3 X80. Z-23. R15. G3 X80. Z-17.189 R10.

G2 X80. W-16. R15. G3 X80. W-16. R15. G3 X80. W-7.954 R15.

G2 U0. Z-23. R15. G3 U0. Z-23. R15. G3 U7.75. Z-17.189. R15.

G2 U0. W-16. R15. G3 U0. W-16. R15. G3 U7.75. W-7.954 R15.

G2 X80. Z-23. I3.819 K-8. G3 X80. Z-23. I-11.180 K-8. G3 X80. Z-17.189 I-249 K-7.954.

G2 X40. Z-10. R10. G2 X40. Z-14.732 R10.

G2 X40. W-10. R10. G2 X40. W-7.66 R10.

G2 U-20. Z-10. R10. G2 U-14.288 Z-14.732 R10.

G2 U-20. W-10. R10. G2 U-14.288 W-7.66 R10.

G3 X40. Z-10. I-10. K0. G2 X40. Z-14.732 I6.428 K-7.66.

1.8. Corectia razei de aschiere a sculei G40 / G41 / G42

Corectia razei de aschiere este o functie, care deplaseaza scula automat spre dreapta (G42) sau spre stanga (G41) la calea (drumul) programat, respectiv al conturului.

Corectia razei de aschiere este necesara doar la contururi ale razelor sau la executarea de elemente conice. La o prelucrare curata pe o axa paralela ea nu este necesara.

Pentru a cunoaste si a executa o corectie de raza a sculei, comanda numerica a masinii trebuie sa stie neaparat lungimea si marimea razei de taiere. Aceste date vor fi introduse in Offsetul de corectie al sculelor.

Unde Txxyy este in offsetul de corectie al sculelor, pe corectia de scula respectiva, unde xx reprezenta pozitia pe turela introdusa si yy reprezinta numarul de corectie.

G42: Scula se deplaseaza in dreapta conturului in raport cu directia de mers Este utilizat mai ales la strunjirea exterioara.

Fig.4. Corectia razei de aschiere G42

G41: Scula se deplaseaza in stanga conturului in raport cu directia de mers.

Este utilizat mai ales la strunjirea interioara.

 

Fig. 5. Corectia razei de aschiere G41

Reguli pentru corectia razei de aschiere

Prima miscare dupa o definire G41 sau G42, va fi desemnata ca o alegere de corectie, ce se poate realiza doar intr-o miscare liniara G1 / G0.

Dupa alegerea selectiei de corectie ( G41/G42 ) scula sta cu punctul ei de mijloc al razei de aschiere, perpendicular pe punctul de inceput, a celui mai apropiat element de contur pentru inlocuirea razei. Inainte de anularea selectiei de corectie, scula sta cu punctul ei de mijloc al razei de taiere, perpendicular pe punctul final al ultimului element de contur, pentru inlocuirea razei. Cand este anulata corectia, trebuie sa urmeze neaparat o deplasare in linie dreapta (G1/G0). Dupa anularea corectiei, scula sta cu varful ei teoretic pe punctul care a fost programat. La prelucrarea axelor paralele (fara raze si prelucrari oblice) corectia razei de taiere nu este necesara. Programata va fi intotdeauna piesa la gata.

Lama sculelelor aschietoare intotdeauna au o raza, altfel durata de folosire mult prea scurta datorata uzurii.

Exemple de scule aschietoare ce au raza:

Cutit de degrosare: 0.8 -1.6 mm;

                        Cutit de finisare: 0.2-0.4 mm;

            Cutit de canelat: 0.1-0.2 mm;

 

Fig. 6. Raza sculelor aschietoare

Selectarea corectiei sculei pe exterior

La deplasarea sculei pe un contur este necesara selectarea corectiei de raza a aschieriii.

Fig. 7 Selectia corectiei sculei pe exterior

Selectarea corectiei sculei pe interior

La deplasarea sculei pe un contur este necesara selectarea corectiei de raza a aschierii.

Fig.8 Selectia corectiei sculei pe interior

Anularea corectiei

Prima deplasare dupa o definire a lui G40 va fi desemnata ca o anulare a corectiei.

Aceasta poate fi urmata doar intr-o miscare liniara dreapta (G1/G0).

Inainte de anularea corectiei, scula se afla cu punctul; de mijloc al razei de taiere, perpendicular pe punctul final al ultimului contur de inlocuire a razei.

Dupa anularea corectiei, scula se afla cu varful ei teoretic pe punctul programat.

Fig. 9 Anularea corectiei

1.9. Limitarea turatiei G50

In cazul prelucrarii cu viteza constanta, turatia va creste practic la maximul posibil al strungului CNC. Aceasta limitare a turatiei influenteaza timpul de prelucrare, calitatea suprafetei si cel mai important asigura o prelucrare in siguranta evitandu-se avarierea CNC-ului sau accidentarile.

1.10. Programarea traiectoriei in coordonate absolute G90

Prin programarea acestei functii, echipamentul NC considera coordonatele programului prin adresele X,Z ca fiind date in raport cu sistemul de axe de coordonate al piesei ce corespunde sistemului de cotare in paralel.

Fig. 10 Coordonate absolute

1.11. Programarea traiectoriei in coordonate incrementale G91

Prin programarea acestei functii coordonarea programului pe adresele U,W (X,Y) sunt considerate in raport cu un sistem de axe de coordonate cu originea in punctul initial.

Fig.11. Coordonate incrementale

1.1 Cicluri de gaurire

Observatie: Ciclurile de gaurire ajuta la simplificarea programarii.

Cand un ciclu de gaurire este activat, ramane activ atata timp cat nu este dezactivat cu un G80, G01 sau G0. Cand un ciclu de gaurire este activ, atunci el va fi scos de fiecare data, cand urmeaza o pozitionare respectiv o deplasare pe axa X, Z sau C.

Daca un ciclu de gaurire este definit intr-o fraza fara coordonatele X sau U, atunci ciclul de gaurire va fi scos pe poziatia momentana.

Daca la un ciclu de gaurire este introdus L0, atunci ciclul de gaurire nu va fi scos pe acea pozitie.

Alcatuirea ciclurilor de gaurire

Gaurire (standard), Centrare	G81 X.. Z..(W) R.. F.. L..
Gaurire, centruire	G82 X.. Z..(W) P.. R.. F.. L..
Gaurire cu eliminare de span, standard	G83 X.. Z..(W) R.. P.. Q.. F.. L..
Gaurire cu eliminare de span, degresiv	G83 X.. Z..(W) R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..
Filetare, filet pe dreapta	G84 X.. Z..(W) R.. F.. L..
Alezare, retragere in avans de lucru	G85 X.. Z..(W) R.. F.. L..
Alezare, retragere cu avans rapid	G86 X.. Z..(W) R.. F.. L..
Gaurire, retragere manuala	G87 X.. Z..(W) R.. F.. L..
Gaurire, temporizare, retragere manuala	G88 X.. Z..(W) R.. P.. F.. L..
Gaurire, centruire, temporizare, retragere in avans rapid	G89 X.. Z..(W) R.. P.. F.. L..
Filetare fara mandrina de compensare (scule rotitoare.)	G95 X.. Z..(W) R.. F..
Filetare, filet pe stanga	G184 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Toate ciclurile de gaurire in afara de G95, se pot folosi la masinile fara scule rotitoare, pentru gaurire in centru (centrale).

G81 Gaurire standard, centruire G82 Gaurire, zencuire

G98 G81 X = Poztia de gaurire in X [U]; G98 G82 X = Pozitia de gaurire in X [U];

Z = Adancime finala gaura [W]; Z = Adancime finala gaura [W];

R = Plan de referinta; R = Plan de referinta;

F = Avans; F = Avans;

L = Numarul de gauriri; P = Temporizare;

L = Numarul de gauriri.

Fig.1 Ciclu de gaurire

Desfasurare:

Deplasare de la pozitia de masurare, in avans rapid, pe planul de referinta.

Gaurire pana la gaurire finala in avans de lucru.

Temporizare la baza gaurii cu P (doar la G82 ).

Retragere in avans rapid pe planul de referinta.

Recomandare:

Ciclurile vor fi sterse prin G80, G0, G01 sau RESET.

G83 Gaurire cu eliminarea spanului

G98 G83 X = Pozitia de gaurire in X [U] ;

Z =Adancimea finala[W] ;

R = Plan de referinta ;

Q = Adancirea pana la eliminarea spanului ;

P = Temporizare la baza gaurii;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri.

Fig. 13. Gaurire cu eliminarea spanului

Desfasurare:

Deplasare de la pozitia de masurare, in avans rapid, pe planul de referinta.

Gaurire treptata in Q in avans de lucru.

Dupa fiecare gaurire, deplasarea pe axa Z la planul de referinta.

La gaurirea finala, temporizare cu valoarea indicata P.

Retragere in avans rapid pe planul de referinta.

Recomandare:

Ciclul va fi sters prin G80, G0, G01 sau RESET.

Daca la P este pus un punct zecimal, atunci unitatea este secunda, daca nu atunci este 1/1000 de secunda.

Q este mereu pozitiv.

1.13 Cicluri de prelucrare

Nota: Ciclurile de prelucrare servesc la simplificarea programarii.

Alcatuirea ciclurilor de prelucrare

Ciclu de taiere filete fara divizarea taierii	G32 X.. Z.. F..
Ciclu simplu	G70 P.. Q F..
Ciclu de aschiere, strunjire lunga , Tip 1 si 2	G71 P.. Q.. U.. W.. D.. [ I.. K..] F..
Ciclu de aschiere, strunjire plana	G72 P.. Q.. U.. W.. D.. [ I.. K..] F..
Ciclu de aschiere contur paralel	G73 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F..
Ciclu de intrare (intepare) plana Strunjire lunga cu rupere de Span Ciclu de gaurire adanca, parte frontala	G74 X..(U) Z..(W) I.. K.. F.. G74 X..(U) Z..(W) I.. K.. D.. F.. G74 Z..(W) K.. F..
(Multiple) cicluri de intrare cu rupere span Strunjire plana cu rupere span (interior/exterior) Ciclu de gaurire	G75 X..(U) Z..(W) [K..] I.. D.. F.. G75 X..(U) Z..(W) K.. I.. D.. F.. G75 X..(U) I.. F..
Ciclu taiere filet cu divizarea taierii	G76 X..(U) Z..(W) I.. K.. D.. A.. F..
Ciclu de prelucrare pentru prelucrare lunga, ptr. prelucrare interioara si exterioara	G90 G41/42 X.. Z.. I.. F..
Ciclu de taiere filete fara divizarea taierii	G92 X.. Z.. F..
Ciclu de prelucrare ptr. prelucrare plana ptr. prelucrare interioara si exterioara	G94 G41/42 X.. Z.. I.. F..

G70 Ciclu de netezire

Ciclul de netezire G70 este folosit pentru netezirea suprafetelor superioare, care vor fi prelucrate cu ciclurile G71, G72 sau G73, pentru ca acest contur sa nu trebuiasca sa fie programat de doua ori. G70 este o functie independenta, identica cu o chemare de sub-program. Din acest motiv nu este necesar a se executa o netezire, inainte ca acest ciclu sa fie executat.

Toate frazele NC care sunt definite intre numerele de fraze P si Q vor fi executate. Nu este necesar ca fiecare fraza NC cuprinsa intre P si Q sa aiba un numar de fraza, este suficient ca cele doua fraze definite, P si Q sa aiba introdus un numar de fraza .

Propozitia ( fraza ) poate fi pusa in program inainte sau dupa G70.

Ciclul G 70 este valabil pentru prelucrari interioare si exterioare.

Comenzile F- , S- si T au fost executate intre frazele P si Q.

Dupa executarea frazei Q, scula va fi intodeauna retrasa in punctul de start, acolo unde se deplaseaza prima data axa Z, daca diametrul punctului de start este mai mic decat fraza Q si atasand axa X. Altfel este invers.

G70 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (porttiune) de program ;

F = Avans;

Fig. 16. Ciclu de netezire

Exemplu:

G71 P10 Q20 U0.3 W0.05 D3. F0.3 (Strunjirea conturului definit intre N10 si N20)

N10 G0 X0. ]

. ]

. ]-- Introducerea conturului, respectiv frazele

. ]

N20 G0 G40 X75. Z-60. ]

. ]

. ]-- Pozitionare, sectiunea de date si schimbare de scula

. ]

G70 P10 Q20 F0.1 (Netezirea conturului definit intre N10 si N20)

G71 Ciclu de degrosare dupa contur Tip I

( prelucrare interioara si exterioara)

Acest ciclu de aschiere, strunjeste materialul cuprins intre dimensiunea materialului brut si conturul finit.

Aici este de programat doar conturul la gata, care este introdus intr-o fraza (P - Q). Comenzile F, S, si T din propozitia cuprinsa intre P si Q nu vor fi executate.

Nu este necesar ca fiecare fraza NC cuprinsa intre P si Q sa aiba un numar de fraza, este suficient ca cele doua fraze definite, P si Q sa aiba introdus un numar de fraza.

Prima pozitionare incepe mereu de la punctul de start, care la urmatorul adaos de prelucrare va fi deplasata.

Dupa terminarea degrosarii, scula urmeaza un contur paralel de taiere prin luarea in consideratie a adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U si W.

Daca sunt introduse I si K, atunci un adaos de prelucrare pe taierea conturului va fi executat.

Dupa executarea frazei Q, scula va fi intotdeauna retrasa in punctul de start, acolo unde se deplaseaza prima data axa Z, daca diametrul punctului de start este mai mic decat fraza Q si atasand axa X. Altfel este invers.

Tip I inseamna, ca in contur nu este permisa o taiere inapoi ( buzunar)

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

U = Adaos de prelucrare in X

(indicarea diametrului, + pentru exterior / - pentru interior) ;

W = Adaos de prelucrare in Z ;

D = Pozitionare (Indicarea razei) ;

I = Adaos de prelucrare in X, pentru ultima taiere a conturului paralel

(indicarea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior);

K = Adaos de prelucrare in Z, pentru ultima taiere a conturului paralel ;

F = Avans.

Fig. 17. Ciclu de degrosare dupa contur

Inainte de prima traiectorie punctul de start va fi in X pentru a deplasa dimensiunea U/2+I si punctul de start va fi in Z pentru a deplasa dimensiunea W+K. Din acest punct va pleca prima pozitionare.

Daca punctul de start se afla pe diametrul materialului brut, prima taiere in adancime va fi in valoare inferioara de U/2+I.

Exemplu G71 Tip I, prelucrare exterioara

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

U = Adaos de prelucrare in X

(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior);

W = Adaos de prelucrare in Z ;

D = Pozitionare (indicarea razei);

F = Avans.

Exemplu: G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D4. F0.3

Fig.18. Exemplu de prelucrare exterioara

O1234

G50 S3000

G0 G53 X-100. Z-250.

T101

G96 S200 M3

G54 G0 X70. Z3. ( P0 )

G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D8. F0.3 N10

G0 X17. ( P1 )

G1 G42 X17. Z0. ( P2 )

X28. Z-15. ( P3 )

Z-23. ( P4 )

G02 X44. Z-31. R8. ( P5 )

G1 Z-39. ( P6 )

G03 X60. Z-47. R8. ( P7 )
G1 Z-60. ( P8 )

X70. Z-65. ( P9 )

N20 G0 G40 X74. ( P10 )

G0 G53 X-100. Z-250.

T303

G96 S220 M3

G54 G0 X70. Z3.

G70 P10 Q20 F0.1

G0 G53 X-100. Z-250.

M30

G71 Ciclu de degrosare dupa contur Tip II

( Prelucrare interioara si exterioara)

Acest ciclu de aschiere, strunjeste materialul cuprins intre dimensiunea materialului brut si conturul la gata, la fel ca la Tip I. Diferenta consta in faptul ca este posibila o taiere inapoi, (buzunar), si ca la sfarsitul fiecarei degrosari, scula merge de-a lungul conturului la dimensiunea X a degrosarii anterioare. Aici nu va ramane un rest dupa degrosare, in general se va obtine o suprafata mult mai buna.

Dupa terminarea degrosarii, scula urmeaza un contur paralel de taiere prin luarea in consideratie a adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U si W.

Daca sunt introduse I si K, atunci un adaos de prelucrare va fi executat pe taierea conturului. Dupa executarea frazei Q, scula va fi intotdeauna retrasa in punctul de start, acolo unde se deplaseaza prima data axa Z, daca diametrul punctului de start este mai mic decat fraza Q si atasand axa X. Altfel este invers.

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

U = Adaos de prelucrare in X

(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior);

W = Adaos de prelucrare in Z ;

D = Pozitionare (indicarea razei);

F = Avans.

Fig. 19. Ciclu de degrosare dupa contur

Nota: Pentru ca CNC ( comanda ) sa recunoasca si sa execute acest Tip II, trebuie introduse in fraza P (N1) ambele axe. Exemplu.: N10 G0 G42 X20. Z3.

O1234 N5 X Z.

G50 S3000 N6 Z

G0 G53 X-100. Z-250. N7 X. Z.

T101 N8 G0 G40 X.

G96 S200 M3 G0 G53 X-100. Z-250.

G54 G0 X Z ( P0 ) T303

G71 P1 Q8 U0.3 W0.1 D3. F0.3 G96 S220 M3

N1 G0 G42 X. Z. G54 G0 X Z (P0)

N2 G1 Z. G70 P1 Q8 F0.1

N3 X. Z. G0 G53 X-100. Z-250

N4 Z M30

Degrosare la Tip II

Ciclu de degrosare frontal Tip I

(prelucrare interioara si exterioara)

Fig. 20 Ciclu de degrosare frontal

G72 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

U = Adaos de prelucrare in X

(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior);

W = Adaos de prelucrare in Z ;

I = Adaos de prelucrare in X, pentru ultima taiere a conturului paralel

(introducerea razei, + pentru exterior / - pentru interior);

K = Adaos de prelucrare in Z, pentru ultima taiere a conturului paralel ;

D = Pozitionare (introducere raza);

F = Avans.

G73 Ciclu de aschiere pe contur paralel

Acest ciclu de aschiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor prefabricate, de exemplu: poate fi folosit la piese turnate.

G73 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program ;

U = Adaos de prelucrare in X

(introducere diametru, + pentru exterior / - pentru interior);

W = Adaos de prelucrare in Z ;

I = Adaos de prelucrare in X, de la prima taiere la ultima taiere

(introducerea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior );

K = Adaos de prelucrare in Z, de la prima taiere la ultima taiere D = Numarul de taieri;

F = Avans.

Fig. 21. Ciclu de aschiere pe contur paralel

O1234
G50 S3000
G0 G53 X-100. Z-250.
T101
G96 S200 M3
G54 G0 X.. Z.. (P0)
G73 P10 Q16 U0.3 W0.1 I9. K8. D4.
F0.3
N10 G0 G42 X.. Z..
N11 G1 Z-..
N12 G3 X.. Z.. R..

N13 G2 X.. Z.. R..
N14 G1 X..
N15 X.. Z..
N16 G0 G40 X..
G53 X-100. Z-200.
T303
G96 S220 M3
G54 G0 X.. Z.. (P0)
G70 P10 Q16 F0.1
G0 G53 X-100. Z-200.
M30

G74 Ciclu de aschiere cu ruperea spanului

( lungi, pentru piese cilindrice)

Acest ciclu de aschiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor lungi din alte materiale decat metalul Ex: Piese din material plastic.

G74 X = Dimensiunea la gata in X, absolut / sau U,

incremental pornind de la punctul de start (Diametru) ;

Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W,

incremental pornind de la punctul de start ;

I = Pozitionare in X (introducerea razei) ;

K = Pozitionarea in Z pana cand urmeaza ruperea spanului;

D = Dimensiunea de ridicare;

F = Avans.

Fig.2 Ciclu de aschiere cu ruperea spanului

Daca K nu este introdus, nu va urma ruperea spanului.

Daca K nu este introdus, nu va urma ruperea spanului.

G74 Ciclu de gaurire adanca din parte frontala

G74 Z = Gaurire adanca in Z, absolut / sau W, incremental de la punctul de start ;

K = Pozitionare in Z pana cand urmeaza ruperea spanului ;

F = Avans,

Fig. 24. Ciclu de gaurire adanca din parte frontala

G75 (Multiple) Ciclu de canelare pe circumferinta

G75 X = Dimensiune la gata in X, absolut / sau U,

incremental pornind de la punctul de start ;

Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W,

incremental pornind de la punctul de start ;

I = Pozitionarea in adancime pana la ruperea spanului (pozitiv) ;

K =Pozitionare pe latutidine (pozitiv);

F = Avans.

Fig. 25. Ciclu de canelare pe circumferinta

G75 X = Dimensiune la gata in X, absolut / sau U,

incremental pornind de la punctul de start ;

Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W,

incremental pornind de la punctul de start ;

I = Pozitionarea in adancime pana la ruperea spanului (pozitiv) ;

K = Pozitionarea latimii (pozitiv);

F = Avans.

Fig. 26. Ciclu de canelare multipla pe circumferinta

G75 Ciclu de aschiere

(plan, pentru piese cilindrice)

Acest ciclu de aschiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor lungi din alte materiale decat metalul Ex: Piese din material plastic.

G75 X = Dimensiune la gata in X, absolut / sau U,

incremental pornind de la punctul de start ;

Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W,

incremental pornind de la punctul de start;

I = Pozitionarea in adancime pana la ruperea spanului ;

K = Pozitionarea latimii;

F = Avans.

Fig. 27. Ciclu de aschiere plan, pentru piese cilindrice

G76 Ciclu de filetare

( interior , exterior )

G76 X = Diametrul miezului filetului U, Dimensiunea de la punctul de start la diametrul miezului filetului (introducerea diametrului) ;

Z = punct final absolut absolut in Z / W, punct final filet incremental pornit de la punctul de start;

K = Adancimea filetului (introducerea razei fara semn);

D = Prima pozitionare pe adancime (introducerea razei);

A = Unghiul flancului (fara punct );

I = Diferenta de raza la filet conic ;

F = Pasul filetului in mm ( E, pasul filetului in inch);

P = Mod de pozitionare.

M23 = cu tesire

M24 = fara tesire

Fig.29. Ciclu de filetare

Nota: Utilizarea lungimii filetului se scurteaza corespunzator cu lungimea tesirii

Exemple:

P1: Pozitionarea pe o parte de-a lungul flancului, cu volum de span constant.

Volumul de span va fi stabilit prin prima pozitionare (D).

Pozitionarea adancimii pentru urmatoarea taiere (NN) va fi astfel calculata ca acelasi volum de span sa fie scos.

Fig. 30. Pozitionarea pe o parte de-a lungul flancului

P2: Pozitionarea pe ambele fete de-a lungul flancului, cu volum de span constant.

Volumul de span va fi stabilit prin prima pozitionare (D).

Pozitionarea adancimii pentru urmatoarea taiere (NN) va fi astfel calculata ca acelasi volum de span sa fie scos.

Fig. 31. Pozitionarea pe ambele fete de-a lungul flancului

P3: Pozitionarea pe o parte de-a lungul flancului, cu pozitionarea adancimii constante.

Fig. 3 Pozitionarea pe o parte de-a lungul flancului

P4: Pozitionarea pe ambele fete de-a lungul flancului, cu pozitionarea adancimii constante.

Fig. 33. Pozitionarea pe ambele fete de-a lungul flancului

Functii pregatitoare in cazul prelucrarii prin frezare

1. Tabel cu Functii pregatitoare G

Cod Grupa Functie Format Modal

G00 01 Avans rapid G0 X.. Y.. Z.. x

G01* 01 Avans G1 X.. Y.. Z.. x

G02 01 Interpolare circulara in sens orar G2 X.. Y.. R.. x

G2 X.. Y.. I.. J.. x

G03 01 Interpolare circulara contr.sens orar G3 X.. Y.. R.. x

G3 X.. Y.. I.. J.. x

G04 00 Temporizare in 1/1000 Secunda G4 P30. o

Temporizare in Secunde G4 P30. o

G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Y.. Z.. o

G10 00 Setare (programare) Offset G10 L.. P.. G.. X..Y.. o

G12 00 Frezare buzunar circular sens orar G12 D.. I.. K.. L.. Q.. F. .Z.. o

G13 00 Frezare buzunar circular cont.ses orar G13 D.. I.. K.. L.. Q.. F.. Z.. o

G17* 02 Sectiune plana XY G17 x

G18 02 Sectiune plana XZ G18 x

G19 02 Sectiune plana YZ G19 x

G20 06 Selectare masurare in INCH G20 x

G21* 06 Selectare masurare in MM G21 x

G28 00 Pornire la punctul de referinta G28 X Y Z o

Pornire de la punctul de referinta si intre poz G28 X..Y.. Z.. o

G29 00 Pozitionare prin punctul de referinta G29 X.. Y.. Z.. o

G31# 00 Stergere drum ramas de parcurs G31 X.. Y.. Z.. F.. o

G35# 00 Masurare automata a diametrului sculei o

G36# 00 Introducerea automata a punctului zero o

G37# 00 Masurarea automata a lungimii de scula o

G40* 07 Anularea corectiei de raza a sculei G1/0 G40 X.. Y.. x

G41 07 Compensarea de raza a sculei stanga G1/0 G41 X.. Y.. D.. x

G42 07 Compensarea de raza a sculei dreapta G1/0 G42 X.. Y.. D.. x

G43 08 Compensarea lungimii de scula + G43 H.. Z.. x

G44 08 Compensarea lungimii de scula - G44 H.. Z.. x

G47 00 Gravare Text G47 P0 I.J.R.X.Y.Z.E.F.(.) o

Gravare din secventa G47 P1 I.J.R.X.Y.Z.E.F.( ## ) o

G49* 08 Anularea compensarii lungimii de scula G49 x

G50*# 11 Anulare scalare G50 x

G51# 11 Scalare G51 X.. Y.. Z.. P.. x

G52 00 Pozitionarea unui sistem local de coordonateG52 X.. Y.. Z.. (doar absolut) x

Anularea unui sistem local de coordonate G52 X0 Y0 Z0 x

G53 00 Selectarea sist.coordonate masinii G53 X.. Y.. Z.. o

G54* 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 1 G54 x

G55 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 2 G55 x

G56 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 3 G56 x

G57 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 4 G57 x

G58 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 5 G58 x

G59 12 Selectarea sist. de coordonate piesa 6 G59 x

G60 00 Pozitionare doar in directia plus G60 G0 X.. Y.. o

G61 13 Exact stop( modal ) G61 X.. Y.. Z.. x

Cod Grupa Functie Format Modal

G64* 13 Anulare Exact stop(G61) G64 x

G65# 00 Chemare Macro-subprogram G65 P A.. B.. .. .. o

G68# 16 Rotirea sistemului de coordonate G91/90 G68 X.. Y.. R.. x

G69* 16 Anularea rotirii sist. de coordonate G69 x

G70 00 Prelucrarea circulara a unei gauri G70 I.. J.. L.. o

G71 00 Prelucrarea unui arc de cerc intr-o gaura G71 I.. J.. K.. L.. o

G72 00 Prelucrarea in linie a unei gauri G72 I.. J.. K.. o

G73 09 Ciclu de gaurire rupere span G73 Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x

Ciclu de gaurire rupere span, eliminare span G73 Z.. R.. Q.. K.. P.. F.. L.. x

Gaurire degresiva cu rupere span G73 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x

G74 09 Ciclu de filetare, filet stanga G74 Z.. R.. F.. L.. x

G76 09 Gaurire fina G76 Z.. R.. (P..Q)..F..L.. x

G77 09 Ciclu gaurire sens invers G77 Z.. R.. (I..J.) Q.. F.. L.. x

G80* 09 Anulare ciclu gaurire G80 x

G81 09 Ciclu gaurire,centrare,gaurire G81 Z.. R.. F.. L.. x

G82 09 Zencuire G82 Z.. R.. P.. F.. L.. x

G83 09 Gaurire cu eliminare span (Standart) G83 Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x

Gaurire cu eliminare span ( degresiv) G83 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x

G84 09 Filetare pe dreapta G84 Z.. R.. J.. F.. L.. x

G85 09 Alezare ,gaurire G85 Z.. R.. F.. L.. x

G86 09 Alezare, gaurire (Spindel stop ) G85 Z.. R.. F.. L.. x

G87 09 Gaurire manuala G86 Z.. R.. P.. F.. L.. x

G88 09 Gaurire manuala (temporizare) G88 Z.. R.. P.. F.. L.. x

G89 09 Alezare, gaurire (temporizare ) G89 Z.. R.. P.. F.. L.. x

G90* 03 Masurare absoluta G90 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A.. x

G91 03 Masurare incrementala G91 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A.. x

G92 00 Asezarea sistemului de coordonate G92 X..Y..Z.. o

G93 05 G94* 05 Avans in mm pe minut G94 G01 X.. F.. x

G98* 10 Corespunde pozitia Z ca G98 G81 Z.. R.. F.. L.. x

plan de retragere la cicl. gaurire

G99 10 Corespunde pozitia R ca G99 G81 Z.. R.. F.. L.. x

plan de retragere la cicl. gaurire

G100 00 Anulare imagine in oglinda G100 X0 [ Y0 ] x

G101 00 Imagine in oglinda G101 X.. [ Y.. ] x

G102 00 Iesire coordonate la RS-232C G102 X..Y..Z.. o

G103 00 Limitarea blocurilor pe buffering G103 P(0-15) x

Anularea limitarii bloc. pe buffering G103 (G103 P0) x

G107 00 Interpolare cilindrica (ptr. 4 axe) G107 A..Y..R.. x

G110 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 7 G110 x

G111 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 8 G111 x

G112 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 9 G112 x

G113 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 10 G113 x

G114 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 11 G114 x

G115 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 12 G115 x

G116 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 13 G116 x

G117 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 14 G117 x

G118 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 15 G118 x

G119 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 16 G119 x

G120 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 17 G120 x

G121 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 18 G121 x

Cod Grupa Functie Format Modal

G122 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 19 G122 x

G123 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 20 G123 x

G124 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 21 G124 x

G125 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 22 G125 x

G126 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 23 G126 x

G127 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 24 G127 x

G128 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 25 G128 x

G129 12 Selectare sistem de coordonate piesa (lucru) 26 G129 x

G136# 00 Centrarea automata a piesei

G141 07 3D+ Corectia razei de scula

G143# 08 Corectia lungimii de scula la a 4-a Axa

G150 00 Ciclu de frezare buzunare G150 X..Y..Z..R..J..K..P..Q..D..G41/.F o

G174 00

G184 00

G187 00

G153 00

G154 09

G161 09

G162 09

G163 09

G164 09

G165 09

G166 09

G169 09

* = Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa Reset.

# = Aceste functii G sunt optionale x = Aceste functii sunt modale, si sunt active atata timp cat printr-o alta functie din aceeasi grupa va fi selectata. Doar o functie G care face parte din aceeasi grupa poate fi activa.

o = Aceste functii G sunt valabile doar ca fraza , in blocul in care sunt puse

Tabel cu functii auxiliare M

Coduri M Functii Eficacitatea in bloc-: Inceput Sfarsit

M00 Stop program x

M01 Optional Program Stop x

M02 Sfarsit de program, fara salt inapoi la inceput de program x

M03 Pornire arbore ( dreapta, in sens orar ) x

M04 Pornire arbore in sens invers (stanga, contrar sens orar) x

M05 Spindel Stop x

M06 Schimbare de scula x

M08 Pornit lichid de racire x

M09 Oprit lichid de racire x

M10 Cuplat frana la a 4-a axa

M11 Decuplat frana la a 4-a axa

M12 Cuplat frana la a 5-a axa

M13 Decuplat frana la a 5-a axa

M16 Schimbare de scula la fel ca

M06 M19 Orientare arbore standard

M19 P..# Programare orientare arbore (optional valori P si R )

M21-M28 Adaos la functii M ( Optional )

M30 Sfarsit de program, cu salt inapoi la inceput de program

M31 Pornit eliminator de span - mers inainte-

M32 Pornit eliminator de span - mers inapoi -

M33 Oprit eliminator de span

M34 Pozitionare duza lichid de racire in jos

M35 Pozitionare duza lichid de racire in sus

M36 Semnal pregatire pornit, pentru schimbatorul de palete

M39 Rotirea magaziei de scule M39 T..

M41 Treapta de viteze1 M42 Treapta de viteze 2

M50 Schimbare de paleta

M51-M58 Adaos la functii M ( Optional )

M61-M68 Adaos la functii M ( Optional )

M75 M76 Schimbarea afisajului pe ecran (display) nu este posibila

M77 Schimbarea afisajului pe ecran (display) este posibila

M78 Semnal (alarma) la atingerea tastelor

M79 Alarma ( semnal ) cand nu a fost introdusa atingerea tastelor

M82 Eliberare de scula , doar in scopuri de service

M86 Prinderea sculei doar in scopuri de service

M88 Pornire racire interioara (prin arbore)

M89 Oprire racire interioara (prin arbore)

M95 Temporizare in ore sau minute M95 (hhminmin)

M96 Salt conditionat la semnalul de intrare

M97 Chemare sub-programe locale (urmeaza propozitia) M97 P..

M98 Chemare sub-programeM98 P..

M99 Sfarsit, intoarcere de sub-program,

3. Programarea modului de deplasare a sculei aschietoare

Prin constructie, masina poate deplasa scula sau masa masinii, pe care este fixata piesa.

La programarea deplasarii, ca idee de baza ne vom gandi ca se deplaseaza scula, dar in realitate masa masinii este cea care se deplaseaza..

 

3.1. Deplasare cu avans rapid G0

Aceasta functie deplaseaza scula in avans rapid de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia unde trebuie sa ajunga ( punct final ). Este bine sa fim atenti, ca scula dupa ce este in punctul initial, sa nu se deplaseze in linie dreapta la punctul final, dand posibilitate axelor sa se deplaseze cu o miscare de deviere.

Format: [G90] G91 G0 X60. Y20. [Z..] [A..]

Pozitie finala

(punct final)

Pozitia de asteptare

( Start punct )

3. Deplasare liniara cu avans de lucru G1

Aceasta functie deplaseaza liniar scula cu ultimul avans introdus de la pozitia de Start la pozitia finala ( punct final ) pe drumul cel mai scurt.

Format: [G90] G91 G1 X60. Y20. [Z..] [A..] F..

Pozitia finala

(punct final)

Pozitia de asteptare

(Start Punct )

 

4. Interpolare circulara in sens orar G02 (CW)

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia finala ( punct final ), urmand un traseu circular in sensul orar.

Format:

G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata

G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J

G90 G02 I-20. F.. Ex.:Cerc complet cu punctul de start la 0

G90 = Masurare indicata absolut

G91 = Masurare indicata incremental
G02 = Functie circulara si directia de rotire
X = Indicarea punctelor finale in X
Y = Indicarea punctelor finale in Y
Z = Indicarea punctelor finale in Z
R = Raza cercului pozitiva la cerc pana la 180 , negativa la cerc peste 180

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei X, intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci I poate fi lasat liber.

J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei Y, intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci J poate fi lasat liber.

F = Avans

Observatie: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J !

Fig. 39. Interpolare circulara in sens orar

 

5. Interpolare circulara contrar sensului orar G03 (CCW)

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punctul de start) la pozitia finala ( punct final ), urmand un traseu circular in sensul orar.

Format:

G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata ;

G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J;

G90 G03 I-20. F.. Ex.: Cerc complet cu punctul de start la 0;

G90 = Masurare indicata absolut ;
G91 = Masurare indicata incremental;
G03 = Functie circulara si directia de rotire;
X = Indicarea punctelor finale in X ;
Y = Indicarea punctelor finale in Y;
Z = Indicarea punctelor finale in Z;
R = Raza cercului pozitiva la cerc pana la 180, negativa la cerc peste 180 ;

I = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei X, intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci poate fi lasat liber ;

J = Indicarea de la punctul de start la centrul cercului de-a lungul axei Y, intotdeauna incremental, totusi atentie la semnul dinainte. Daca valoarea este = 0 atunci J poate fi lasat liber;

F = Avans.

Observatie: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J!

 

Fig. 39. Interpolare circulara contrar sensului orar

Exemple de interpolare circulara

G90 G03 X0 Y-20.R-20.

G91 G03 X-20. Y-20. R-20.

G90 G03 X0 Y-20. I-20. [J0]

G91 G03 X-20. Y-20. I-20. [J0]

G90 G02 X20. Y0. R20.

G91 G02 X40. Y0. R20.

G90 G02 X20. Y0. I20. [J0]

G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]

G90 G02 X30. Y10. R20.

G91 G02 X40. Y0. R20.

G90 G02 X30. Y0. I20. [J0]

G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]

G90 G03 X-10. Y10. R20.

G91 G03 X-40. Y0. R20.

G90 G03 X-10. Y10. I-20. [J0]

G91 G03 X-40. Y0. I-20. [J0]

G90 G03 X0. Y20. R20.

G91 G03 X-14.142 Y34.142 R20.

G90 G03 X0. Y20. I-14.142 J14.142

G91 G03 X-14.142 Y34.14

I-14.142 J14.142

Punct start: X14.142 Y-14.142

G90 G02 X10. Y30. R20.

G91 G02 X20. Y20. R20.

G90 G02 X10. Y30. I20. [J0]

G91 G02 X20. Y20. I20. [J0]

G90 G03 X20. Y0. I-20. [J0]

G91 G03 X0 Y0 I-20. [J0]

G90 G03 I-20.

G91 G03 I-20.

Cerc complet

G90 G02 X10. Y30. [I0.] J-20.

G91 G02 X0 Y0 [I0] J-20.

G90 G02 J-20.

G91 G02 J-20.

Cerc complet

G90 G03 X0. Y-20. [I0] J20.

G91 G03 X0 Y0. [I0] J20.

G90 G03 J20.

G91 G03 J20.

Cerc complet

G90 G02 X-10. Y10. I20 [J0]

G91 G03 X0 Y0. I20. [J0]

G90 G03 I20.

G91 G03 I20.

Cerc complet

6. Corectia razei de frezare a sculelor G40 / G41 / G42 ( Tip A )

Corectia razei de aschiere este o functie, care stabileste automat raza si verticalitatea sculei pentru o programare automata a liniei respectiv a conturului. Offsetul de scule serveste la inmagazinarea datelor referitoare la scule. Valoarea efectiva, este suma de la raza sculei (geometrie) si uzura acesteia. Cu D.in offsetul de scule se poate ajunge la corectia de scula ( Nr.) corespunzatoare.

G 41: Scula se deplaseaza in stanga conturului in raport cu directia de frezare

Fig. 40. Corectia razei de frezare a sculelor G41

G 42: Scula se deplaseaza in stanga conturului in raport cu directia de frezare.

Fig. 41. Corectia razei de frezare a sculelor G41

Reguli pentru corectia de raza a frezelor

La prima deplasare dupa definirea unui G41 sau G42 corectia de raza a frezei alese, se poate efectua cu succes doar intr-o singura miscare liniara (G1/ G0).

Aceasta miscare va fi denumita alegerea corectiei.

Dupa alegerea corectiei, (G41/G42), scula va avea punctul de mijloc perpendicular pe punctul de pornire, transpus pe raza, a urmatorului contur al elementului.

Inainte de alegerea corectiei, scula se afla cu punctul ei de mijloc perpendicular, pe punctul final, al ultimului element de contur, inaintea inlocuirii razei.

Cand alegerea corectiei trebuie sa urmeze o miscare liniara, marimea trebuie sa fie ca raza a frezei. La contururile care nu sunt legate (nu sunt in sir), corectia razei a fiecarui contur, trebuie / nu trebuie aleasa.

Alegerea corectiei

Intotdeauna inainte de inceperea deplasarii sculei pe un contur, corectia razei trebuie sa fie de fiecare data aleasa (activata).

Fig. 4 Alegerea corectiei

Anularea corectiei

Intotdeauna inainte de inceperea deplasarii sculei, care nu este pe contur, trebuie anulata corectia de rasa.

Fig. 43. Anularea corectiei

7. Programarea traiectoriei in coordonate absolute G90

Prin programarea acestei functii, echipamentul NC considera coordonatele programului prin adresele X,Y ca fiind date in raport cu sistemul de axe de coordonate al piesei ce corespunde sistemului de cotare in paralel.

Fig.44. Ccoordonatelor absolute

8. Programarea traiectoriei in coordonate incrementale G91

Prin programarea acestei functii coordonarea programului pe adresele X,Y e considerata in raport cu un sistem de axe de coordonate cu originea in punctul initial.

Fig. 45. Ccoordonatelor incrementale

9. Corectia lungimii de scula

Offsetul de scule serveste la introducerea lungimii de scula..
Valoarea efectiva este suma de la lungimimea sculei( Geometrie ) si uzura.
Cu Hin offsetul de scule va fi posibila alegerea lungimii de scula ( Nr.).
Corectia lungimii de scula este activa atata timp cat corectia de lungime este selectata (G43 H.. ).

Fig. 46. Corectia lungimii de scula

Lungimea sculei poate fi introdusa in diferite moduri !!

1.      Piesa va fi atinsa cu scula, drumul parcurs de la punctul zero al masinii, pana la punctul de atingere ( A ) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vedea pagina urmatoare.

Decalare punctului zero a axei Z - valoare - 0.

2.      Un alt mod este acela de a atinge cu scula, un ceas palpator ( taster de masura ), drumul parcurs de la punctul zero al masinii pana la punctul de atingere ( B ) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vede pagina urmatoare.

Punctul de decalare a axei Z este diferenta de inaltime de la taster la piesa ( C ).

Atentie: La introducerea manuala se va avea grija la semnul din fata.

Introducerea decalarii punctului zero: Cu scula, sau cu un taster 3 D, se va atinge piesa cursorul se pozitioneaza in offset pe coloana Z pe punctul zero corespunzator. Se apasa tasta PART alaturi de corectia lungimii sculei, respectiv valoarea tasterul 3-D cu semnul din fata inversat, dupa care se apasa tasta . Lungimea sculei va fi determinata cu ajutorul unui aparat de prereglare ( positiv, D ).

Decalarea punctului zero, este diferenta de inaltime de la varful arborelui si piesa ( E ), unde E = G - F. La fiecare masina G ramane constant si trebuie stabilit o singura data!

Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scula

Fig. 47. Corectia lungimii de scula

Inainte de a se putea masura scula se avea grija ca punctul zero activ al axei Z sa fie = 0 , ( G54 - G59 )

1.      Schimbarea in arbore a sculei dorite, pentru aceasta apasati tasta , cu ajutorul tastaturii introduceti T.. dupa care apasati tasta .

2.      In modul atingeti scula cu ajutorul rotii de mana.

3.      Intrati in OFFSET (Corectia lungimii de scula) , daca este necesar pozitionati cursorul in coloana geometrie, pe locul numarului corespunzator de scula.

4.      Tastati . Corectia lungimii de scula (vezi A sau B) va fi automat inregistrata si memorata.

5.      Dupa care tastati , pentru schimbarea urmatoarei scule in arbore.

6.      Incepand de la punctul 2, se repeta aceeasi operatie pentru fiecare scula in parte pentru memorarea datelor in offset.

2.2.2.10. Cicluri de gaurire

Ciclurile de gaurire sunt pentru simplificarea programarii. Cand ciclul de gaurire este selectat, el ramane activ pana cand printr-un G80, G01 sau G0 il va dezactiva.
Cand ciclul de gaurire este activ, acesta va fi executat de fiecare data cand urmeaza o pozitionare, respectiv o deplasare pe axa X sau Y. Aceasta deplasare va fi automat executata in avans rapid.
Ciclurile de gaurire sunt prezente doar in axa Z respectiv in planul G17.
Daca un ciclu de gaurire dintr-o propozitie nu are definite coordonatele pe X si Y atunci acesta va fi executat pe pozitia momentana.
Daca la un ciclu de gaurire se introduce L 0, atunci ciclul de gaurire nu se va executa pe aceea pozitie.
Functia G98 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarca in aceeasi pozitie pe axa Z, ca inainte de activarea ciclului ( G43 H.. Z.. )
Functia G99 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarca pe pozitia R introdusa.

Alcatuirea ciclurilor de gaurire

Gaurire cu rupere de span G73 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q F.. L..

Gaurire cu rupere de span si descarcare G73 X.. Y.. Z.. R.. K.. Q.. P.. F.. L..

Gaurire degresiva cu rupere de span G73 X.. Y.. Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L..

Filetare stanga	G74 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..
Alezare fina, perforare	G76 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..
Perforare de jos	G77 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..
Gaurire standard, centrare	G81 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Adancire, adancire frontala	G82 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (standard)	G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (degresiv)	G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..
Filetare dreapta	G84 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..
Alezare, retragere cu avans	G85 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare, retragere in avans rapid	G86 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare manuala inapoi	G87 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare manuala cu temporizare, manual inapoi	G88 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..

Alezare, adancire cu temporizare, avans rapid inapoi G89 X.. Y.. Z.. P.. P.. F.. L..

G73 Gaurire cu rupere de span ( I )

[G90] G73 X = Pozitia de gaurire in X ;

Y = Pozitia de gaurire in Y ;

Z = Adancimea finala a gaurii ;

R = Plan de referinta ;

Q = Adancimea pana la ruperea spanului ;

P = Temporizare la baza gaurii;

F = Avans;

L = Numarul de gauri.

Fig. 48. Gaurire cu rupere de span

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu timp de eliminare Q in avans.
Dupa fiecare eliminare, ridicare in axa Z pana la suma ( ).
Temporizare la gaurirea finala cu suma P.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta (G99).

Recomandare:

Ciclul va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.

G73 Gaurire cu ruperea spanului si descarcare ( II )

[G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X ;

Y = Pozitie de gaurire in Y ;

Z = Adancimea finala a gaurii ;

R = Plan de referinta ;

Q = Adancimea pana la ruperea spanului ;

K = Adancimea pana la eliberare span ;

P = Temporizare la baza gaurii ;

F = Avans;

L = Numarul de gauri (repetari) ;

Fig. 49. Gaurire cu ruperea spanului si descarcare

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu timp de eliminare Q in avans.
Dupa fiecare eliminare, ridicare in axa Z pana la suma (A).
Dupa o gaurire totala ( K ) scula se va deplasa spre planul de referinta, pentru a elimina spanul.
Temporizare la gaurirea finala a sculei cu suma P.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).

Recomandare:

Ciclul va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, altfel 1/1000 secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.

G74 Filetare stanga

[ G90]G74 X = Pozitia de gaurire in X ;

Y = Pozitia de gaurire in Y ;

Z = Adancimea filetului ;

R = Plan de referinta ;

J = Multiplicare de rotatii la retragere ;

F = Avans ;

L = Numarul de gauriri (repetari) ;

Fig. 50. Filetare stanga

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore, rotire stanga.
Gaurire pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore dreapta, si iesire pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid, pe pozitia de masurare (G98).

Recomandare:

Cicluil va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.
Arborele va fi pornit automat prin functia G74.
Avansul se numara prin rotatii x pasi filet.

J este valabil doar la optiunea fara mandrina de compensare.
J este un multiplicator de rotatii la iesirea tarodului, ca intreg si fara introducerea unui punct.
Daca J este omis atunci valoarea din Setting 120 este valabila.

G76 Alezare

[G90]G76 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea gaurii;

R = Plan de referinta;

P = Temporizare;

Q = Valoare schimbabila la retragere;

[ I ] = Valoare schimbabila la retragere in X ;

[ J ] = Valoare schimbabila la retragere in Y;

F = Avans ;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 51. Alezare

Desfasurare:

Parcurgerea de la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire pe adancimea de gaurire Z.
Temporizare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Retragere la pozitia de masurare (G98) sau planul de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore.

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET .
Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.

G77 Alezare de jos

[ G90]G77 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y ;

Z = Adancimea gaurii;

R = Plan de referinta;

P = Temporizare;

Q = Valoare schimbabila la retragere;

[ I ] = Valoare schimbabila la retragere pe X;

[ J ] = Valoare schimbabila la retragere pe Y;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 5 Alezare de jos

Desfasurare:

Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Parcurgerea la planul de referinta in avans rapid.
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore .
Gaurire pana la adancimea Z.
Temporirare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore.

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.
Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.

G81 Gaurire ( Standard )

[G90] G81 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea gaurii;

R = Plan de referinta;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari);

Fig. 53. Gaurire

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z .
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET .
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

G82 Adancire, chamfrenare

[ G90] G82 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea gaurii;

R = Plan de referinta;

P = Temporizare;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 54. Adancire, chamfrenare

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z.
Temporizare la gaurirea de baza P.
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

G83 Gaurire cu eliminare span ( Standard )

[G90] G83 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea gaurii;

R = Plan de referinta;

I = Prima descarcare;

J = Suma in descrestere pentru descarcare;

K = Valoare de descarcare mica;

P = Temporizare la baza gaurii;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 55. Gaurire cu eliminare span

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu valoare de descarcare Q in avans.
Dupa fiecare valoare de descarcare, ridicare in axa Z la punctul de referinta pentru eliminarea spanului.
Temporizare la sfarsitul gauririi cu valoarea P.
Daca descarcarea este mai mica decat K, atunci ea va fi limitata la K.
Temporizarea sculei la sfarsitul adancimii gaurii, dupa suma P.
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET .
Daca la P va fi introdus un punct zecimal, atunci timpul este o secunda, alt fel 1/1000 secunde.
I, J si K sunt mereu positiv.
I, J, K si Q nu au voie sa fie programati in acelasi bloc.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

G84 Filetare pe dreapta

[ G90]G84 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea filetulu;i

R = Plan de referinta;

J = Multiplicator pentru rotire la extragere (iesire);

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 56. Filetare pe dreapta

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore, rotire dreapta.
Gaurire pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore stanga , si iesire la planul de referinta.
Iesire ( extragere ) in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

Arborele va porni automat prin functia G 84.

Avansul va fi calculat prin rotatie x pas filet.

J este optional si valabil, doar la filetare fara mandrina de compensare.

J este un multiplicator de rotire la iesirea tarodului, doar ca numaratoare completa fara introducerea unui punct (. ).

Daca J este abandonat, atunci este valabila valoarea din Setting 120 (filetare fara mandrina de compensare).

G85 Alezare, gaurire

[ G90]G85 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea filetului;

R = Plan de referinta;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari).

Fig. 57. Alezare, gaurire

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Alezare inapoi pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).

Recomandare:

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

G87 / G88 Gaurire + gaureire manuala

[ G90]G86 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea filetului;

R = Plan de referinta;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri (repetari);

P = Temporizare la terminarea gauririi numai la ciclul G88.

Fig. 58. Gaurire + gaureire manuala

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.

Arbore-Stop, Avans-Stop.

Comanda activeaza automat roata de mana.

Dupa necesitate, arborele poate fi pornit manual cu tasta 'CW'.

Deasemenea dupa necesitate se poate gaurii mai adanc cu ajutorul rotii de mana (A), sau se poate retrage scula.

Avansul incremental pentru roata de mana poate fi selectat.

Apasarea tastei ciclu start.

Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta (G99).

Recomandare.

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET.

Atentie:

Daca se foloseste roata de mana, trebuie avut grija ca, avansul prin comanda numerica sa nu fi fost pozitionat pe roata de mana.

G89 Alezare, gaurire

[ G90]G85 X = Pozitia de gaurire in X;

Y = Pozitia de gaurire in Y;

Z = Adancimea filetului;

R = Plan de referinta;

F = Avans;

L = Numarul de gauriri ( repetari ) ;

P = Temporizare.

Fig. 59. Alezare, gaurire

Desfasurare:

Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Temporizare pe adancimea Z.
Alezare inversa in avans, pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).

Recomandare.

Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET

2.2.2.11. Ciclu sablon de gaurire

Exista trei moduri de ciclu gaurire sablon:

-                      aurire in cerc;

-                      gaurire in arc de cerc;

-                      gaurire in linie.

Aceste cicluri nu sunt modale, si vor fi utilizate doar legate de ciclii de gaurire.
Scula trebuie sa se afle in centrul cercului la gaurirea in cerc, respectiv pe punctul de start al unei pozitii de gaurire in linie ,care a fost pozitionata anterior, sau aceasta intrare trebuie sa se afle in X sau Y din acel ciclu.
La inceput va fi definit un ciclu de gaurire cu functia L0, si legat de el un ciclu sablon de gaurire .

Gaurire in cerc: G70 [X.. Y..] I.. J.. L..

X = Punctul central al gauririi in cerc in X;

Y = Punctul central al gauririi in cerc in Y;

I = Raza gauririi in cerc;

J = Unghiul de start (positiv, 0 -360);

L = Numarul de gauri.

Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0

G70 X0 Y0 I50. J25 L8.

G80

Arc de cerc: D71 [X.. Y..] I.. J.. K..

X = Punctul central al arcului de cerc in X;

Y = Punctul central al arcului de cerc in Y;

I = Raza gauririi in cer;

J = Unghiul de start ( positiv, 0 -360 ) ;

L = Numarul de gauri ;

K = Unghiul de asezare.

Exemplul: G81 Z-15. R1. F200 L0

G71 X0 Y0 I50. J25 K45. L8.

G80

Gaurire in linie: G72 [X.. Y..] I.. J.. L..

X = Punctul de start in X;

Y = Punctul de start in Y ;

I = Distanta intre gauri ( deschiderea );

J = Unghiul liniei de gauri ( 0-360);

L = Numarul de gauri X,Y.

Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0

G72 X0 Y0 I50. J25 L8.

G80

2.2.2.12. Ciclu de frezare circular G12-sens orar / G13-contra sensului orar

G90 ( G91 ) G12

X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X,

trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior;

Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X,

trebuie introdusa, daca nu a fost pozitionata antrerior;

Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.

Degajare in adancime la introducerea lui L cu G91;

I = Raza primului cerc, I nu are voie sa fie mai mare decat raza frezei;

K = Raza buzunarului;

Q = Raza in crestere;

D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr.);

F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z;

L = Repetari (reluari) pentru degajare in adancime.

Exemplul: Exemplu:
Frezare buzunar, cu o degajare in Z Frezare buzunar, cu trei degajari in Z
G90 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. G91 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.

Fig. 60. Ciclu de frezare circular sens orar si contra sensului orar

Recomadare:

Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza, cand materialul este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o fraza (un bloc) pentru executarea retragerii.

Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara (de sus) a piesei. Daca este programat cu reluare (repetitie) L, atunci degajarea in adancime = adancimea totala / L.

2.2.2.13. Cicluri de frezare buzunare G 150

G90 ( G91 ) G150

X = Startul pozitiei de gaurire re X

Y = Startul pozitiei de gaurire pe Y

Z = Adancimea totala ( la G90 = pozitia absoluta a fundului buzunarului )

I = Degajare (taiere ) in axa X, cand J nu este introdus

J = Degajare (taiere ) in axa Y, cand I nu este introdus

[K] = Adaus de prelucrare pe partea buzunarului

P = Introducerea unui numar de sub-program in contur

Q = Degajare in adancime

R = Plan de referinta. De la acest plan incepe degajarea in Z

D = Freza-Raza-numar de corectie ( Offset-Nr. )

G41 = Corectie de raza stanga, trebuie sa corespunda cu directia de contur a programului

G42 = Corectie de raza dreapta, trebuie sa corespunda cu directia de contur a programului

F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z

Exemplu: Pe pozitia X0 Y10 este deja efectuata o gaura .

O0400

T1 M06 (FREZAREA UNEI GAURI )

G54 G90 G0 X0 Y10 S600 M3

G43 H1 Z M8

G150 X0 Y10. Z-10. R0 J5. K0.2 P401 Q5. D01

G41 F300 G0

G90 G53 Z0

G53 Y0

M30

O0401

G01 Y25. X-30.

G3 X-40. Y-15. R10.

G1 Y-15

G3 X-30. Y-25. R10.

G1 X40.

G3 X50. Y-15. R10.

G1 Y15.

G3 X40. Y25. R10.

G1 X0

M99

Fig. 61. Cicluri de frezare buzunare

Desfasurare:

Buzunarul si insula se vor ocoli ( pe fiecare plan).

Daca K esete introdus sau K > 0, atunci partile buzunarlui si a insulei vor fi frezate la adancimea totala.

Recomandare:

Sub- programul nu are voie sa contina mai mult de 19 elemente de contur.

Trebuie prelucrata inainte o gaura pentru pozitia de start (G83..Z..R..Q..F..).

Prima pozitie dupa punctul de start si ultima pozitie a conturului exterior trebuie sa fie identice ( fara insula ).

Cu insula: - pozitia de plecare si sosire a conturului exterior si a insulei trebuie cel putin sa se intersecteze cu raza frezei.

- rotirea sistemului de coordonate ( G68 ) nu este posibila.

2.2.2.14. Gravarea unui text ( P0 )

G47 P0 X = Punctul de start al gravarii in X

(punctul stang cel mai de jos al primei litere) ;

Y = Punctul de start al gravarii in Y

(punctul stang cel mai de jos al primei litere);

Z = Adancimea gravarii ( absolut ) ;

R = Planul de intoarcere ( absolut );

I = Unghiul;

J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului);

F = Avans;

(.) = Textul ce urmeaza gravat;

Exemplu: G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (TEXIMP. 15)

Fig. 6 Gravarea unui text

Observatie:

Sunt permise toate literele mari si mici, cifre de la 0 la 9, urmatoarele semne:

! " # $ % & `( ) * + , - . / : ; < > ? [ ] ^ _ si semne goale.

Gravarea numerelor ( P1 )

G47 P1 X = Punctul de start al gravarii in X

(punctul stang cel mai de jos al primei cifre);

Y = Punctul de start al gravarii in Y

(punctul stang cel mai de jos al primei cifre);

Z = Adancimea gravarii ( absolut );

R = Planul de intoarcere ( absolut );

I = Unghiul;

J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului);

F = Avans;

( ### ) = Introducerea datelor , unde datele nu sunt necesare sa fie completate cu 0 sau (Ex. 20 ) = Introducerea numarului de inceput.

Exemplu: G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (####)

Fig. 63. Exemplu de gravare

Observatie:

Numarul de inceput poate fi introdus direct in paranteza, Ex. G47 P1 .. (10).
Pe aceasta pozitie nu va fi gravat nici o cifra, ci doar numarul de inceput va fi pozitionat.
Pentru ca numarul atasat sa fie gravat, este necesar ca blocul urmator G47 P1.

P1 - sa contina (###).

La fiecare bloc urmator G47 P1- care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat.

Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.

Daca numarul de inceput este introdus direct in variabila #599, atunci acest numar care se gaseste in blocul urmator G47 P, la (###) va fi gravat.

La fiecare bloc urmator G47 P1- care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat.

Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.

Exemplu, variabila #599 este declarata pe 10: Gravare

G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0010

G47 P0 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0011

G47 P0 X20. Y50. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0012

Exemplu, Variabila #599 nu a fost declarata: Gravare

G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (10) fara

G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0010

G47 P0 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0011

G47 P0 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (1000) fara

G47 P0 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 1000

G47 P0 X50. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 1001

2.2.2.15. Scalare G51

G51 X = Centrul scalarii in X ;
Y = Centrul scalarii in Y;
Z = Centrul scalarii in Z;
P = Factor de scalare.

Functionare:

Linia de legatura de la originea scalarii la punctele unice ale piesei, respectiv a conturului, vor fi prelungite la factorul de scalare.

Noile puncte finale vor da fiecare, punctele finale a noii piese.

Fig. 64. Scalare

Observatii:

Functia de sclare nu este de utilizat, de Ex. la masurarea rapida pentru comparatie.

La aceasta, corectia de raza a frezei este mai potrivita.
Daca X , Y sau amandoua sunt abandonate, atunci originea scalarii pentru axele abandonate va fi fiecare in parte pe punctul zero al piesei.
Daca P este abandonat, atunci valabila este valoarea din Setting 71 [1] G50 P1. = Stergerea (anularea ) scalarii.

2.2.3.              Functiile auxiliare

Comanda M (= sunt difetite) functie utilizata pentru activarea diferitelor tipuri de comenzi auxiliare.

M3, M4 sensul de roatie al arborelui principal

M 3 comanda de rotire a arborelui principal in sensul acelor de ceasornic (CW).

M 4 comanda de rotire a arborelui principal in sens invers acelor de ceasornic (CCW).

M8, M9, M88, M89 lichid de racire ungere

M8 conada de pornire lichid de racire ungere.

M9 comanda de oprire lichid de racire ungere.

M88 comanda de pornire lichid de racire ungere prin interiorul sculei aschietoare.

M89 comanda de oprire lichid de racire ungere prin interiorul sculei aschietoare.

Comanda schimbarea sculei din magazia de scule M6

M0 comanda stop program

M30 sfarsitul programului

Comanda M30 este folosit pentru oprirea

simultana a arborelui principal si lichidului de

racire. Programul se deruleaza la inceput si poate

fi repornit imediat.

M97 comanda de declarare a unui M98 comanda de activare a unui

subprogram subprogram

M99 comanda de sfarsit de program