MOTOARE CU ARDERE INTERNA UTILIZATE LA AUTOVEHICULE

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

LUCRARE

PRACTICA TEHNOLOGICA

DATE GENERALE DESPRE FIRMA UNDE S-A REALIZAT PRACTICA

MOTOARE CU ARDERE INTERNA UTILIZATE LA AUTOVEHICULE

Motoarele cu care sunt echipate autovehiculele sunt in majoritatea covarsitoare motoare cu ardere interna. Acestea sunt motoare cu aprindere prin scanteie (m.a.s.), la care aprinderea amestecului carburant se realizeaza cu ajutorul unei scantei electrice, si motoare cu aprindere prin comprimare (m.a.c.), la care se produce autoaprinderea amestecului carburant.

Un motor cu ardere interna se compune din subansamblele:

- mecanismul motor, care cuprinde: organe fixe(blocul cilindrilor, chiulasa, carterul inferior, cilindrii si cuzineti) si organelle mobile(pistonul, boltul, biela, arboreal cotit si volantul);

- mecanismul de distributie, care cuprinde: arborele cu came, tachetii, tijele impingatoare, culbutorii, supapele cu arcurile sale si angrenajul de comanda a distributiei (pinioane, lant cu curea de distributie, intinzator).

Elementele componente ale motorului cu ardere interna:

1. bloc motor;
2. piston;
3. biela;
4. fus palier;
5. chiulasa;
6. bujie;
7. carter superior;
8. galleria de admisie;
9. supapa de admisie;
10. galleria de evacuare;
11. ax cu came;
12. supapa de evacuare;
13. maneton;
14. arbore cotit;
15. carter inferior;
16. Volant;
17. arbore cotit;
18. bolt;
19. segmenti

3.SISTEMELE MOTORULUI

Sistemele auxiliare ale motorului sunt: sistemul de ungere, sistemul de racier, sistemul de alimentare cu combustibil(prin carburatie sau prin injectie la m.a.s. si prin injectie la m.a.c.) si sistemul de aprindere, in cazul m.a.s.

Sistemul de ungere

Rolul principal al instalatiei de ungere consta in asigurarea peliculei de lubrifiant pe suprafetele de lucru ale pieselor conjugate in miscare, racirea pieselor si spalarea particulelor metalice rezultate din uzura pieselor, marindu-se astfel durata de serviciu a motorului si imbunatatindu-se caracteristica de putere si economicitatea acestuia. Totodata lubrifiantul are si rol de a tetansa spatial camerei de ardere contribuind in acest fel la mentinerea raportului de compresiune.

Elemenele sistemului de ungere sunt urmatoarele:

1. capac ulei;
2. culbutori;
3. ax culbutori;
4. joja;
5. arbore cotit;
6. rampa principala;
7. conducta de evacuare;
8. conducta admisie;
9. filtru ulei;
10. sorb;
11. pompa ulei;
12. palier;
13. ax cu came.

Sistemul de racire

Sistemele de racire ale motoarelor destinate automobilelor sunt fie cu aer(la care transferul de caldura de la motor se realizeaza direct catre aerul ce circula in jurul acestuia), fie cu lichid (care cuprinde de fapt un circuit de lichid si unul de aer, radiatorul de racire fiind schimbatorul de caldura dintre lichid si aer), mai des intalnite fiind cele cu lichid sub presiune.

Rolul sistemului de racire este de a permite racirea blocului motor si a chiulasei, asigurand astfel functionarea optima a motorului.

Sistemul de alimentare

Indifferent de tipul motorului, instalatia de alimentare cu combustbil este compusa din rezervorul de combustibil, conductele, pompa de alimentare si filtrele de combustibil. Motorul cu aprindere prin scanteie mai are carburatorul sau echipamentul de injectie iar cel cu aprindere prin comprimare, pompa de injectie si injectoarele.

Sistemul de alimentare cu combustibil la m.a.s tip "injectie monopunct" foloseste procedeul de injectie continua la presiune joasa de injectie. Acest tip constructiv este simplu, necesita precizie mai mica,costuri scazute si durata de functionare mare.

Sistemul de alimentare cu combustibil la m.a.s. tip "injectie multipunct" foloseste procedeul de injectie discontinuu, care realizeaza debitare unei doze de combustibil direct in cilindru sau in poarta supapei, la presiuni inalte.

Sistemul de alimentare cu combustibil la m.a c. comporta doua instalatii:

-una de joasa presiune compusa din rezervor de combustibil,pompa de alimentare si filter;

-una de inalta presiune compusa din pompa de injectie(cu elementi in linie sau rotativa),regulatoare,injectoare si conducte de inalta presiune.

SOLUTII DE ORGANIZARE PENTRU GRUPUL MOTOPROPULSOR AL AUTOVEHICULULUI.

Solutia clasica.presupune dispunerea motorului in partea din fata a automobilului iar subansamblele transmisiei distribuite de-a lungul axei longitudinale a automobilului. Aceasta solutie este avantajoasa din punct de vedere al cresterii capacitatii dinamice a automobilului si se regaseste in general la autovehicule de capacitate mare si autocamioane.

Solutia totul fata .Se obtine prin gruparea grupului motopropulsor in partea din fata a automobilelor. Este intalnita la majoritatea autoturismelor si utilitarelor usoare. Amplasarea motorului se poate face:

-longitudinal;

-transversal, cu motor si cutie de viteze in prelungire sau cu motor si cutie de viteze suprapuse.

Componentele transmisiei organizate corespunzator solutiei "totul fata"sunt urmatoarele:

arbore cotit;

2. ambreiaj;
3. cutia de viteze;
4. angrenaj de roti dintate;
5. diferential;
6. transmisia longitudinala;
7. arbore planetar.

Solutia 4x4(integrala). La acest tip de solutie motorul este amplasat in partea din fata a automobilului iar trasmiterea fluxului de putere catre cele dua roti motoare se realizeaza printr-un subansamblu al trasmisiei ce poarta denumirea de cutie de distributie sau reductor distribuitor.

TRANSMISIA AUTOVEHICULELOR

Ambreiajul este o componenta a transmisiei ce face legatura dintre motor si cutia de viteze. Rolul lui este de a cupla si decupla transmisia de motor.decuplarea ambreiajului este necesara inaintea pornirii de pe loc, inainte schimbarii trptelor de viteze si la franarea automobilului pana la oprire. Cuplarea ambreiajului apare necesara la pornirea de pe loc.

Din punct de vedere constructive, ambreiajul este format din 3 parti:

-partea conducatoare ce reprezinta totalitaatea elementelor aflate in acelasi regim de miscare cu arboreal cotit al motorului;

-partea condusa reprezinta totalitatea elementelor aflate in acelasi regim de miscare cu arboreal primar al cutiei de viteze;

-mecanismul de actionare reprezinta totalitatea elementelor ce realizeaza cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie.

Elementele componente     ale ambreiajului din schema sunt:

1. Volant;
2. carcasa ambreiajului;
3. disc de ambreiaj;
4. manson de decuplare;
5. parghie de actionare;
6. system mechanic sau hidraulic.

Cutia de viteze. Este un ansamblu al transmisiei care realizeaza multiplicarea momentului motor in functie de conditiile de propulsare si demultiplicare a turatiei. Rolul cutiei de viteze :

-realizarea unor rapoarte de transmitere ce determina modificarea fortei de trectiune in functie de rezistenta la inaintare;

-amplifica momentul motor;

-inverseaza sensul de rotatie(treapta de mers inapoi);

-decuplarea motorului de treansmisie,decuplare permanenta(punctual mort).

Din punct de vedere constructiv o cutie de viteze este compusa din:

- mecanismul reductor realizeaza raportul de transmitere efectiv prin intermediul lanturilor cinematice de roti dintate si este compus din arbori, roti dintate, lagare si carter;

- mecanismul de cuplare realizeaza cuplarea intr-o anumita treapta de viteze si in fuctie de complexitatea constructiva este format din mecanism de cuplare si mechanism de sincronizare;

-mecanismul de actionare determina cuplarea si decuplarea intr-o anumita treapta de viteze si este format dintr-o comanda exterioara si comenzi interioare.

Transmisia longitudinala. Are rolul de a transmite fluxul de putere al motorului de la cutia de viteze sau de la cutia de distributie la puntile motoare ale automobilului, pozitia relativa a acestora fiind, in general, varialbila. Transmisiile longitudinale utilizate la automobile sunt de tip cardanic, deoarece satisfac cerintele impuse unei transmisii longitudinale.

Puntea motoare spate. Are rolul de a prelua de la transmisia longitudinala sau direct de la arboreal secundar al cutiei de viteze fluxul de putere si de al adapta, de regula printr-un raport de transmitere constant, la conditiile autopropulsarii, realizand totodata si divizarea fluxului de putere in 2 ramuri, fiecare destinata antrenarii unei roti. Mai are rolul de a prelua fortele si momentele de interactiune dintre roti si cale si de ale transmite cadrului sau caroseriei.

In puntea motoare sunt incluse urmatoarele subansamble ale transmisiei: transmisia principala, diferentiala si arborii planetari.

Transmisia principala transmite fluxul de putere primit de la cutia de viteze sau transmisie longitudinala catrea diferential si in plus realizeaza o adaptare a fluxului de putere prin intermediul unui raport de transmitere constant.

Diferentialul divizeaza fluxul de putere catre cele 2 roti motoare si permite rotilor sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite.

Arborii planetari transmit fluxul de putere primit de la diferential catre rotile motoare fara s ail modifice.

6.SISTEME ALE AUTOVEHICULULUI.

Sistemul de directie. Prin intermediul sistemului de directie, conducatorul poate modifica traiectoria automobilului. Aceasta se face prin bracarea rotilor sub influenta actiunii sistemului de directie, comandat de conducator. Bracarea rotilor presupune modificarea planului longitudinal al rotilor fata de panul lonhitudinal al automobilului.

Sistemul de directie al automobilelor este format    prin inserierea diverselor mecanisme ca: mechanism cu bare, mechanism cu roti dintate sau mechanism de tip surub-piulita.

Sistemul de franare al automobilului este destinat pentru:

-reducerea vitezei automobilului pana la o valoare    dorita sau chiar oprirea lui, cu o deceleratie cat mai mare si fara o deviere periculoasa de la traiectoria de mers;

-imobilizarea automobilului stationat pe un drum orizontal, precum si pe rampele sau pantele pe care acesta le poate urca, respective cobora;

-mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul deplasarii pep ante lungi.

Elementele sistemului de franare sunt:

cilindru receptor al franei spate;

frane de tip tambur cu saboti interiori;

limitator de franare (corrector de franare)

parghie;

frane disc;

placute de frana

pompa centrala.

Componenta sistemelor de franare:

1.sistemul principal de franare (frana de serviciu) este un system care actioneaza asupra tuturor rotilor automobilului printr-o comanda efectuata de conducator auto, comanda executata prin actionarea unei pedale.

2.sistemul de franare de avarie(frana de siguranta) este un system care poate action ape una sau doua din puntile autovehiculului, avand comanda separate de sistemul principal.

3.sistemul de franare pentru parcare este un system deseori comun cu sistemul de avarie, cu rol de imobilizare a automobilului pe cai orizontale sau inclinate.

4.sistemul de franare de incetinire este un system specific automobilelor de mare capacitate, ce este utilizat la coborarea uinor pante cu lungime mare, in vederea evitarii suprasolicitarii sistemului principal.

Pentru crestea eficientei sistemului de franare se utilizeaza sisteme de franare antiblocare ABS (Antilock Braking System), care se bazeaza pe controlul electronic al fortei defranare la roata, astfel incat franarea sa se realizeze la limita de aderenta.

Suspensia . este formata din elemente elastice prin care se obtine o reducere a solicitarilor dinamice verticale resimtite de roti de la denivelarile caii de rulare si elemente de amortizare prin care se obtine o disipare rapida sub forma de caldura a energiei mecanice a oscilatiilor.

Dupa tipul elementelor elastice, suspensiile pot fii: cu elemente metalice, cu elemente nemetalice sau combinate.

La autoturisme sunt frecvente suspensiile cu arcuri metalice, elicoidale sau tip bara de torsiune, si cu amortizoare cu lichid. In plus, pentru mentinerea tinutei de drum in viraje se regasesc in constructia suspensiei si stabilizatoare, construiete pe principiul barelor de torsiune.

Elementele componente ale suspensiei Mc Pherson:

1.articulatie sferica;

2.pivot

3.telescop

4.arc

Echipamentul de iluminare-semnalizare. Are rolul de a realiza iluminarea caii de rulare asigurand o vizibilitate optima. Fara a orbi pe ceilalti participanti la traffic si de a ilumina interiorul autovehiculului.

Schemele electirce cu instalatie electrica a autovehiculului contin generatorii de current, consumatorii de current si legaturile electrice marcate cu culorile firelor.acestea fiind standardizate.

Principala operatie de verificare si reglare este pentru faruri, care trebuie sa ilumineze calea uniform, pe o anumita forma. Se utilizeaza un aparat de verificat faruri,care permite determinarea formei si directiei fasciculului luminos si este prevazut cu un luxmetru pentru masurarea iluminarii.

Corectarea directiei fasciculului luminos se realizeaza prin modificarea pozitiei farului fata de caroserie cu ajutorul unor dispozitive mecanice. In ce priveste iluminarea aceasta se corecteaza prei refacerea starii tehnice a blocului optic si prin asigurarea unui current electriccorespunzator ca intensitate.

Instalatia de climatizare. Climatizarea autovehiculelor a evoluat de la instalatie de incalzire a habitacului la instalatia de climatizare la cald dar si la frig.

Instalatia de climatizare a autovehiculului realizeaza controlul asupra temperaturii si gradului de umiditate al aerului prin schimbari alternative de stare lichid-gaz al fluidului frigorigen.

6.VERIFICARI ALE AUTOVEHICULELOR REALIZATE PE LINIA DE INSPECTIE TEHNICA(ITP).

Operatiile effectuate la ITP sunt:

Motor:

-etanseitatea sistemullui de alimentare cu benzina;

-etanseitatea sistemului de alimentare cu motorina, etansitatea sistemului de evacuare a gazelor arse;

-stare, fixare: bloc motor pe caroserie, compressor,ventilator,turbosuflanta;

-etanseitate: comanda ambreiaj, carcasa cutie de viteze, punte motoare, redactor si distribuitor de moment;

-stare, fixare: comanda ambraij, cutie de viteze, cardan, punti motoare, reductori si distribuitori de moment.

-functionare: ambreiaj, cutie de viteze;

-joc: rulmenti, punti motoare.

2.Roti, anvelope:

-stare, fixare: jante fata si sapte;

-stare, montare: uzura,adancime, profil, dimensiuni, presiune pneuri;

3.Suspensia:

-eficacitate-simetrie

-stare,fixare: amortizoare fata-spate, brate arcuri, bare, perne de aer.

-etanseitate: amortizoare fata-spate, perne fata-spate;

4.Puntea fata si directie:

-stare, fixare: volan coloana de directie, mechanism de directie(caseta,cremaliera),levier si pivoti

-joc: volan de directie, articulatii sferice, pivoti, rulmenti pe butuc;

-verificare: convergenta rotilor, unghi de cadere;

-stare,functionare: servo-directie.

5.Sistemul de franare:

-stare,fixare: conducte, furtunuri,organe de comanda;

-etanseitate: circuit frana;

-eficacitate: frana de serviciu, dezechilibru intre roti si punti;

-eficacitate frana de sattionare;

-functionare servo-frana;

6. Sasiu, caroserie, cabina:

-stare: sasiu, traverse, podea,praguri;

-stare, fixare: caroserie,cabina, scaune interioare;

-stare,fixare: parbriz luneta,geamuri laterale;

-aspect exterior: caroserie, cabina, aripi, capota,numar de inmatriculare;

-dotare: centuri de siguranta,triunghi presemnalizare, trusa medicala, extinctor;

-functionare: vitezometru(tahograf);

7.Istalatia electrica de iluminare, semnalizare si auxiliara:

-stare, fixare: lumini de drum si de intalnire;

-stare, fixare: lumini semnalizre directie, lumini pozitie, lumini stop, lumini gabarit;

-stare,fixare: lumini ceata, lumini mers inapoi, iluminare numere imatriculare;

-stare, fixare: cablaj;

-verificare: lumini drum si intalnire, semnalizare, stop etc.

-stare, fixare: baterie acumulatori, cablaj baterie, sigurante;

-stare, functionare: stergator parbriz, spalator parbriz, avertizare Sonora, baterie acumulatori;

-stare, functionare: instalatie climatizare;

8.Emisii poluante:

-verificare: gaze evacuare m.a.s.,gaze evacuare m.a.c., zgomot emis de vehicul;

9.Remorci usoare, rulote:

-stare,fixare: system cuplare, dispozitiv de asigurare;

-stare, fixare: protap sasiu, punte;

-stare,fixare: suspensie;

-stare: roti, pneuri;

-stare,fixare si functionare: system de franare;

-stare,fixare si functionare: instalatie electrica si semnalizare;

-aspect exterior: caroserie;

-modificari constructive: autovehicul, remorca, rulote.

7.MENTENANTA PLANIFICATA A AUTOVEHICULELOR: verificari, reglaje, inlocuiri fluide tehnice, filtre, curele.

Bibliografie

1.Mondiru,C Boroiu,Alex, Mondiru,A.- Cunoasterea autovehiculelor.Constuctie, functionare, reglaj,Indrumar de practica tehnologica,Editura Universitatii din Pitesti,2000

2.Mondiru,C Boroiu,A- Terotehnica autovehiculelor, Indrumar de laborator,Editura Universitatii din Pitesti,2002

3.Tabacu,I- Transmisii mecanice pentru autoturisme, Editura Tehnica,Bucuresti, 1999.