Studiul transmisiilor hidromecanice

Transmisiile realizate prin asocierea unei transmisii hidraulice (in majoritatea covarsitoare a cazurilor hidrotransformator) cu un schimbator de viteze si cu reductoare mecanice se numesc transmisii hidromecanice (THM).

Dupa modul in care fluxul de putere strabate componentele transmisiei se disting:

1 Transmisii hidromecanice serie (THMS). Sunt acele transmisii la care fluxul de putere strabate succesiv toate componentele transmisiei;

2 Transmisii hidromecanice diferentiale (THMD). Sunt acele transmisii la care puterea se transmite pe mai multe ramuri astfel incat componenta hidraulica este parcursa numai de o parte a puterii de la intrare, cealalta parte fiind transmisa pe ramurile mecanice;

3' Transmisii hidromecanice mixte (THMM). Sunt acele transmisii care in anumite regimuri de functionare se comporta ca transmisii hidromecanice serie, iar in altele ca transmisii hidromecanice diferentiale.

Utilizarea tot mai frecventa a THM la automobile este justificata de urmatoarele avantaje:

. variatia continua si automata a fortei de tractiune in functie de marimea rezistentei la inaintare a automobilului;

. sporirea vitezei medii de deplasare a automobilului;

pierderi minime de putere la schimbarea treptelor de viteza in componenta mecanica;

cresterea capacitatii de progresiune a automobilului la rampe mari si in
terenuri cu aderenta scazuta;

simplificarea conducerii automobilului si posibilitatea completei automatizari
a transmisiei;

poluare chimica redusa datorita folosirii motorului mai aproape de polul
economic si eliminarii accelerarilor si decelerarilor la schimbarea treptelor;

. reducerea sarcinilor dinamice si amortizarea oscilatiilor de torsiune datorita prezentei transmisiei hidrodinamice.

Trebuie mentionat ca proiectarea si realizarea transmisiilor hidromecanice sunt mai complicate si mai costisitoare decat ale celor mecanice. Totusi, experienta acumulata si tehnologiile performante utilizate astazi in realizarea unor serii foarte mari de astfel de transmisii (milioane de unitati anual) fac ca diferenta de cost, comparativ cu a celor mecanice, sa devina nesemnificativa. De asemenea, un punct slab al transmisiilor hidrodinamice il constituie consumul de combustibil. Se evidentiaza faptul ca acest dezavantaj a fost aproape in totalitate eliminat prin utilizarea hidrotransformatorului numai la pornirea din loc sau la conditii grele de mers si la viteze reduse, pana la cca. 25 km/h, dupa care acesta este scos din functiune prin blocare, indiferent de treapta de viteza in transmisia mecanica, in continuare puterea fiind transmisa prin transmisia mecanica planetara cu randament superior transmisiilor mecanice clasice.

1. Parametrii functionali de apreciere a transmisiei hidromecanice

Performantele transmisiei hidromecanice referitoare la demultiplicarea turatiei, amplificarea cuplului, randamentul transmiterii puterii, adaptabilitatii la tractiune etc, se apreciaza prin urmatorii 7 parametri:

1.Raportul de transmitere cinematica, i_hm, definit ca raport al vitezelor unghiulare (turatiilor) ale arborilor de intrare, ω₁, si de iesire. ω₂, ai transmisiei:

(1a)

Avand in vedere faptul ca la pornirea din loc a automobilului valoarea raportului de transmitere cinematica este infinita ( 0), este mai usor, in reprezentarile grafice, sa se opereze cu inversul acestuia, adica:

(1b)

Raportul de transformare a cuplului (momentului). k_hm, sau raportul de transmitere dinamica, definit ca raport al momentelor la arborii de iesire, M₂, si de intrare, M₁. Raportul se ia cu semnul '-' intrucat se considera ca momentul la arborele de iesire este un moment rezistent:

(2)

3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotransformatorului din componenta transmisiei hidromecanice, (β_P, definit ca raport al puterilor de la arborele pompei hidrotransformatorului,P_p , si de la arborele de intrare al transmisiei, P_1:

(3)

Daca β_P=1, atunci puterea care se transmite prin pompa hidrotransformatorului este egala cu puterea de la arborele de intrare al transmisiei hidromecanice. Este cazul transmisiilor hidromecanice serie la care puterea de la arborele de intrare strabate succesiv toate componentele transmisiei.

Daca 0<β_p<l, atunci prin hidrotransformator se transmite numai o parte din puterea de la arborele de intrare, cealalta parte fiind transmisa pe ramurile mecanice. Este cazul transmisiilor hidromecanice diferentiale fara circulatie interioara de putere.

Daca _p>1, atunci ramura hidraulica (a hidrotransformatorului) este parcursa de o putere mai mare decat puterea de la arborele de intrare in transmisia hidromecanica. Este cazul transmisiilor hidromecanice diferentiale cu circulatie interioara de putere pe ramura mecanica.

Daca β_p<0, atunci fluxul de putere pe ramura hidraulica schimba de sens, adica se transmite de la turbina la pompa si arborele pompei devine condus. Este cazul franarii cu motorul a automobilului sau a circulatiei interioare de putere pe ramura hidraulica.

La proiectarea THM se recomanda evitarea situatiilor in care _P>1 si _p<0. In primul caz, ( _P>1), randamentul THM este scazut intrucat randamentul mai scazut al hidrotransformatorului va afecta o putere mai mare decat puterea de la intrarea in transmisie. Pe de alta parte, hidrotransformatorul, prelucrand o putere mai mare, va avea dimensiuni de gabarit mai mari, rezultand o THM cu dimensiuni mai mari. In cel de al 2-lea caz, ( _p<0), hidrotransformatorul functioneaza cu randament nesatisfacator intrucat turbina functioneaza ca pompa iar pompa ca turbina. Acest caz este inevitabil la coborarile pantelor lungi sau pe drumuri cu aderenta scazuta cand se realizeaza franarea automobilului cu motorul.

4.Randamentul transmisiei hidromecanice, η_hm, definit ca raport al puterilor de la arborele de iesire, P₂, si de ia arborele de intrare, P_1.

(4)

Raportul puterilor se ia cu semnul "-"intrucat se considera ca arborele de iesire este arbore condus si deci semnul puterii P₂ este opus celui al puterii arborelui de intrare P₁.

In ipoteza neglijarii pierderilor din componentele mecanice ale THM, randamentul se calculeaza dupa cum urmeaza

(4a)

unde p_h este puterea pierduta in hidrotransformator si _h - randamentul hidrotransformatorului.

Din relatia (4a) rezulta:

(4b)

Relatiile anterioare evidentiaza in ce masura valorile coeficientului _p

influenteaza randamentul THM comparativ cu randamentul hidrotransformatorului.

Astfel, daca β _p = l atunci randamentul transmisiei hidromecanice este egal cu

randamentul hidrotransformatorului din componenta transmisiei. Este cazul THMS (in ipoteza enuntata mai sus).

Daca 0< _p <1 atunci randamentul transmisiei hidromecanice este mai mare decat

randamentul transmisiei hidrodinamice din componenta transmisiei (η_hm>η_h). Acesta este marele avantaj al transmisiilor hidromecanice cu ramificare de putere. In cazul β_p>l, rezulta η_hm <η_h si trebuie, pe cat posibil, evitat.

5.Coeficientul de neadaptabilitate, ε_hm, definit ca raport al momentelor maxim si minim de la arborele de intrare in transmisia hidromecanica, cand turatia acestuia este constanta:

(5)

Coeficientul de neadaptabilitate evidentiaza masura in care variatia sarcinii aplicate arborelui de iesire influenteaza variatia sarcinii la arborele de intrare. Acest coeficient este similar coeficientului de neadaptabilitate al hidrotransformatorului, εh.

6.Gama de variatie a raportului de transmitere cinematica, γ_ihm, definit ca

raport al valorilor maxima si minima ale Iui i_hm:

(6)

7.Gama de variatie a raportului de transformare a momentului, γ_khm , definit ca raport al valorilor maxima si minima ale lui k_hm:

(7)

Daca transmisia hidromecanica este complet adaptabila (momentul M₁ nu se modifica la variatii ale momentului M₂ la arborele de iesire), atunci:

(8)

adica gama de variatie a raportului de transformare a momentului este chiar gama de variatie a momentului la arborele de iesire, M

1.1. Parametrii functionali de apreciere a transmisiei hidromecanice serie

Caracteristica constructiva esentiala a THMS este dispunerea in serie cu hidrotransformatorul a unui schimbator de viteze, in majoritatea cazurilor, planetar si a unor reductoare (la nevoie) cu scopul extinderii gamei de variatie a raportului de transmitere cinematica si a gamei de variatie a raportului de amplificare a momentului, pentru o mai buna adaptare a automobilului la cele mai diverse condtii de deplasare, fig. 1.

Fluxul de putere de la motorul de antrenare strabate succesiv reductorul, r,

hidrotransformatorul, HT, si schimbatorul de viteze, S_v. De cele mai multe ori

reductorui, r, din fata hidrotransformatorului lipseste.

Raportul de transmitere cinematica, i_hm, Se determina facand produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor din componenta transmisiei:

unde i_r, i_h si i_s sunt rapoartele de transmitere cinematica ale reductoarelor, hidrotransformatorului si schimbatorului de viteze.

Avand in vedere ca schimbatorul de viteze are q trepte se obtin expresiile:

unde i_Svn sunt rapoartele de transmitere cinematica ale schimbatorului de viteze in etajele 1,2,,q. Se considera ca i_Sv1 >i_Sv2>i_Svq

Raportul de transformare a momentului, k_hm. Se determina facand produsul rapoartelor de transformare a momentului din fiecare subansamblu al THMS:

(11a)

unde η_r si η_s sunt randamentele reductorului, respectiv schimbatorului de viteze.
Avand in vedere ca schimbatorul de viteze are q trepte de viteza se obtin relatiile:

(11b)

3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotransformatorului, β_p. Puterea preluata de pompa este P_p=P₁η_r.

Rezulta:

Pentru schema cinematica a THMS din fig.1, coeficientul de incarcare a pompei este chiar randamentul reductorului aflat inaintea hidrotransformatorului (HT). De regula, la cele mai raspandite THMS, reductorul lipseste si atunci β_p=1

4.Randamentul THMS β_hm.

Din relatiile (4), (8) si (10) se obtine expresia randamentului THMS:

unde η_h este randamentul hidrotransformatorului. Daca se considera ca randamentul schimbatorului de viteze este diferit in fiecare treapta de viteza atunci se poate scrie relatia:

unde η_hm este randamentul THMS in treapta 'j', iar η_Svj este randamentul schimbatorului de viteze in treapta 'j', (j=1,q).

5.Coeficientul de neadaptabilitate al THMS, ε_hm. Momentul la arborele pompei se determina cu relatia:

M_P=M₁.i_r.η_r=ρ.λ_p.n_p²,.D_h⁵

unde λ_p - este coeficientul momentului la arborele pompei; D_h - diametrul activ al hidrotransformatorului, in m; n_p - turatia arborelui pompei, in rot/s; ρ - densitate; fluidului de lucru, in kg/m³.

Inlocuind turatia n_P = n₁/i_r in relatia (15) rezulta:

(16)

unde λ₁ este coeficientul momentului la arborele de intrare in transmisie

(17)

Coeficientul ε_hm se determina cu relatia:

Observatii: 1 THMS este echivalenta cu o transmisie hidrodinamica dar are o caracteristica de intrare diferita de a hidrotransformatorului din componenta ei;

Coeficientul de neadaptabilitate al THMS este egal cu coeficientul de neadaptabilitate al hidrotransformatorului din componenta ei.

6.Gama de variatie a raportului de transmitere cinematica, y_ihm. Intrucat

variatia raportului de transmitere cinematica este determinata de hidrotransformator si schimbatorul de viteze, din relatiile (6) si (9) rezulta:

unde γ_iSv este gama de variatie a raportului de transmitere cinematica al schimbatorului de viteze; γ_ih - gama de variatie a raportului de transmitere

cinematica al hidrotransformatorului.

7.Gama de variatie a raportului de transformare a momentului, γ_khm .

Valorile maxima si minima ale raportului de transformare a momentului se determina cu expresiile:

(20a)

(20b)

Din relatiile (7) si (19) rezulta:

(21)
unde γ_kh este gama de variatie a raportului de transformare a momentului in

hidrotransformator.

Observatie: Gama de variatie a raportului de transmitere cinematica si a raportului de transformare a momentului in THMS depind de caracteristicile constructive ale hidrotransformatoruiui si de numarul de trepte ale schimbatorului de viteze din componenta transmisiei.

1. Parametrii functionali de apreciere a transmisiei hidromecanice diferentiale.

Transmisiile hidromecanice diferentiale (THMD) se deosebesc de transmisiile mecanice cu ramificare de putere prin aceea ca pe una din ramuri este amplasat un hidrotransformator complex sau polifazat. De regula hidrotransformatorul se afla pe aceeasi ramura cu schimbatorul de viteze planetar, fig.2 si fig.3.

Figura Schema transmisiei cu ramificare de putere cu diferential la iesire

Figura 3. Schema transmisiei cu ramificare de putere cu diferential la intrare

In comparatie cu THMS, THMD ofera urmatoarele avantaje:

* Randament mai bun si zone mai extinse de functionare cu randament ridicat;

* Posibilitatea reducerii dimensiunilor hidrotransformatoului.

1.1. Transmisii hidromecanice diferentiale cu diferential la iesire

fara circulatie interioara de putere, tipul A, si cu circulatie interioara de putere pe ramura mecanica, r, tipul B, fig.4, si cu circulatie interioara de putere pe ramura hidraulica, h, tipul C.

Figura 4. Schema transmisiei hidromecanice diferentiale cu diferential la iesire.

HT - hidrotransformator; P - pompa; T - turbina; S_v - schimbatorul de viteze planetar; D - diferential sumator; h - ramura hidraulica (pe care se afla HT); r - ramura mecanica (reductoare).

1.Raportul de transmitere cinematica, i_hm

in acord cu relatiile (1.141a) si (1.141b) se obtine

unde i_1h2, si i_1r2 reprezinta produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor de pe ramura hidraulica, h, respectiv mecanica, r; i_lhrl si i_1rh1, reprezinta produsul rapoartelor de transmitere cinematica pe bucla inchisa, parcursa in succesiunea indicata de indici.

Raportul de transformare a momentului, k_hm

Din relatia (1.166) si tinand seama ca pe ramura schimbatorului de viteze se afla hidrotransformatorul rezulta:

unde η_1h2 si η_lr2 reprezinta produsul randamentelor subansamblelor de pe ramura hidraulica, respectiv mecanica, in succesiunea indicata de indici; η_1hrl: η_1rh1 -produsul randamentelor subansamblelor de pe bucla inchisa parcursa in succesiunea indicata de indici.

3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotrainsformatorului,β_p

Pentru determinarea puterii de la arborele pompei se calculeaza intai momentele la fiecare arbore pe lantul cinematic C-A-S_v-T-P, fig.2, pentru tipurile A si B, astfel:

si

unde: M_T este momentul la arborele turbinei; M_p este momentul la arborele pompei;

i_TA , i_AC^B rapoartele de transmitere cinematica pe lantul cinematic turbina-schimbator de viteze-diferential-arbore de iesire.

Coeficientul de incarcare a pompei pentru tipurile A si B devine:

Daca se notaza raportulω1/ω2=ihP, raportul de transmitere cinematica de la arborele de intrare pana la arborele pompei si se tine seama ca -M2/M1=khm, se obtine:

Daca se notaza raportul ω1/ω2=ihP , raportul de transmitere cinematica de la arborele de intrare pana la arborele pompei si se tine seama ca -M2/M1=khm se obtine;

Unde i_1h2 , este produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor de pe ramura hidraulica.

Expresia momentului de intrare in transmisie este:

(27)

unde este coeficientul momentului la arborele de intrare in transmisie.

Observatie: Transmisia hidromecanica diferentiala de tipurile A si B este echivalenta cu un hidrotransformator, dar cu o caracteristica de intrare diferita de cea a HT-lui din componenta transmisiei. Spre deosebire de THMS, coeficientul λ₁ depinde si de coeficientul de incarcare a pompei, β_P.

THMD este de tipul A daca 0<β_P<l si de tipul B daca βp>l.

La pornirea din loc a automobilului, i_hm=∞, trebuie ca i_1hr1= i_1rh1=l, relatia (21).

Exemplu: Transmisia Transaxle PONTIAC - Tempest. Este o THMD cu diferential la iesire, fara reductoare mecanice pe ramurile h si r. Din schema cinematica. fig.5., rezulta urmatoarele relatii:ω_A+ ω_T= ω_S2; ω_B= ω₁= ω_S; ω_C= ω₂= ω_p (platou).

Figura 5. Transmisia Transaxle PONTIAC-Tempest. a) Schema cinematica; b) Schema bloc.

1. Transmisii hidromecanice diferentiale cu diferential la intrare

fara circulatie interioara de putere, tipul D, cu circulatie interioara de putere pe ramura mecanica, r, tipul ε, si cu circulatie interioara de putere pe ramura hidraulica, h, tipul τ, fig.5a si b.

Figura 6. Schema bloc a THMD cu diferential la intrare, a) Tipurile D si ε b) Tipul τ

1.Raportul de transmitere cinematica, i_hm

Raportul de transmitere cinematica se calculeaza cu expresiile:

(28) sau

(29)

unde i_1hr2 , i_2rh2 reprezinta produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor de pe bucla inchisa parcursa in succesiunea indicata de indici; i_2hl,

i_2r1 -produsul rapoartelor de transmitere ale subansambieior de pe ramura hidraulica, espective mecanica, r, parcurse in succesiunea indicata de indici.

Raportul de amplificare a momentului, k_hm

Raportul de amplificare a momentului se calculeaza pe baza relatiilor generale:

(30)

unde η_2hr2, η_2rh2 reprezinta produsul randamentelor subansamblelor transmisiei de pe bucla inchisa parcursa in succesiunea indicata de indici: η_2hi, η_2rl - produsul randamentelor subansamblelor transmisiei de pe ramura hidraulica, respectiv mecanica, parcurse in succesiunea indicata de indici.

3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotransformatoruiui, βp

Pentru transmisiile de tipul d si ε momentul la arborele pompei hidrotransformatorului se determina cu relatia:

unde η_CA este randamentul mecanismului diferential pe circuitul CA, cand ω_B=0; i_AP,η_AP - raportul de transmitere cinematica, respectiv randamentul de la arborele A pana la arborele pompei HT-lui.

Coeficientul de incarcare a pompei se calculeaza cu relatia:

(32)

Se calculeaza raportul , i_Th fiind raportul de transmitere cinematica pe ramura hidraulica de la turbina pana la iesire.

Expresia (32) devine:

(33)

Inlocuind pe i_hm din expresia (29) se obtine:

(34)

Inlocuind in relatia (34) momentul la pompa cu expresia M_P =ρλ_Pn_P²D_h⁵ si tinand seama de relatia (36) se obtine:

(35)

unde:

(36)

este coeficientul momentului la arborele de intrare in transmisie.

Observatie: Coeficientul β_P depinde de raportul de transmitere cinematica si nu de

raportul de transformare a momentului ca la transmisiile cu diferential la iesire.

Transmisia este de tipul D daca i_2hr2<0 si de tipul ε daca 0<i_2hr2<1 deoarece irn primul caz 0<β_P<l, iar in al 2-lea caz β_P>1.

Transmisia de tipul τ nu se recomanda pentru transmisia automobilelor intrucat la pornirea din loc pompa hidrotransformatorului nu se roteste, fiind in legatura cu

arborele de iesire 2, (i_h =∞).

Parametrii functionali de apreciere a hidrotransformatoarelor din transmisiile cu ramificare de putere .

1 Definirea parametrilor functionali

Ramificarile cu diferential la intrare si cu diferential la iesire. Prin ramificarea la intrare puterea de la arborele de intrare este divizata de mecanismul diferential, aflat la intrarea fluxului de putere in transmisie, si apoi, dupa ce o parte din ea strabate hidrotransformatorul, insumata prin unirea celor doua ramuri la arborele de iesire, fig.6a. La ramificarea cu diferential la iesire, puterea de la intrare se imparte pe doi arbori si apoi, dupa ce o parte din putere strabate hidrotransformatorul, este insumata prin mecanismul diferential, fig. 6.b. Desi se poate trece de la un mod de ramificare la celalalt prin schimbarea sensului de transmitere a puterii (de la iesire spre intrare) totusi acestea trebuie studiate separat deoarece comportarea hidrotransformatorului, la schimbarea sensului de transmitere a puterii, este complet diferita.

.

Figura 7. Transmisii hidromecanice cu ramificare de putere

a) Diferential la intrare; b) Diferential ia iesire. 1 - Arborele de intrare in transmisie; 2 - arborele de iesire din transmisie; P - pompa. T - turbina; D - difuzorul; S - solara; C - coroana; p - platoul port-sateliti; s - satelit

Parametrii functionali de apreciere a hidrotransformatorului sunt:

1. Inversul raportului de transmitere cinematica:

Raportul de transformare a momentului:

(38)

3. Coeficientul momentului la aborele pompei:

(39)

unde: ω_P, ω_T,n_P, n_T, sunt vitezele unghiulare, respectiv turatiile pompei si turbinei;

M_P, M_T - momentul la pompa, respectiv turbina.

Influenta ramificarii puterii asupra performantelor hidrotransformatorului

In exemplele care urmeaza sunt prezentate doua hidrotransformatoare care se rotesc in acelasi sens cu arborele de intrare in transmisie (inainte) si unul care se roteste in sens invers (inapoi).

1. Hidrotransformatorul A din fig.8, cu turbina cu curent centrifug, este complet adaptabil (coeficientul momentului la arborele pompei λ_P este constant in functie de i_h^' ), (k_h)_max=3,35, (η_h)_max=0,86 si regimul de trecere la i_h^'=1,25; Variatia parametrilor transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere este prezentata in fig.9.

Figura 8. Hidrotransformatorul complet adaptabil cu turbina cu curent centrifug a) Sectiunea mediana; P - pompa, T - turbina, D - difuzorul; b) Caracteristica adimensionala; ; k_h, - raportul de transformare a momentului; λ_P- coeficientul momentului la arboreie pompei; η_h - randamentul. Regimurile de functionare cu valori negative dispar la functionarea in transmisia cu ramificare de putere.

Figura 9. Variatia parametrilor functionali ai transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere cu diferential la intrare echipata cu hidrotransformatorul din fig.9. Valorile pozitive ale marimii I_P corespund transmisiei cu divizarea puterii, iar valorile negative transmisiei cu circulatie interioara de putere, a) Raportul de transformare a momentului in transmisie k₁, in functie de i₁ ^'; b) Randamentul total al transmisiei (η)₁ in functie de i₁^' .

Hidrotransfonnatorul B din fig.10, bifazic, neadaptabil (λ_P scade la cresterea lui i_h^'), (k_h)_max=2,3, (η_h,)_max=0,88, intra in regim de hidroambreiaj la (i_h^' )k _h=1 =0,87.

Variatia parametrilor transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere este prezentata in fig.11.

Figura 10. Hidrotransformatorul neadaptabil bifazic cu turbina cu curent centripet

a) sectiune meridiana; b) caracteristica adimensionala.

Figura 11. Variatia parametrilor functionali ai transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere cu diferential la intrare echipata cu hidrotransformatorul din fig.11. Valorile negative ale marimii I_P corespund circulatiei interioare de putere iar cele pozitive divizarii puterii, a) Raportul de transformare a momentului k₁ in functie de i₁ ^'; b) Randamentul total al transmisiei (η)₁ , in functie de i₁ ^'.

3. Hidrotransformatorul C din fig.12, cu sens invers de rotatie fata de arborele de intrare. Numai pentru a usura explicarea functionarii s-a adoptat caracteristica

adimensionala a hidrotransfonnatorului A dar in functie de '-i_h^''. De fapt

hidrotransformatorul cu sens de rotatie invers a fost inlocuit cu un ansamblu format dintr-un inversor mecanic al sensului de rotatie si hidrotransformatorul A. In realitate hidrotransformatorul cu sens invers de rotatie functioneaza in domeniul i_h ^'(-2 -3) si are o caracteristica crescatoare a lui |λ_P| in functie de i_h. Variatia parametrilor transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere este prezentata in fig.1

Figura 1 a) Hidrotransformatorul cu sens de rotatie invers sensului de rotatie al arborelui de intrare in transmisie. Schema cinematica a ansamblului inversor - hidrotransformator. Inversorul mecanic este amplasat intre arborele de intrare in transmisie, 1, si arborele pompei, P. Semnele turatiei si momentului la arborele de iesire (al turbinei) s-au pastrat, de aceea s-a adoptat schimbarea de semn a momentului M* si vitezei unghiulare ω* la arborele de intrare.

Figura 1 b) Hidrotransformatorul cu sens de rotatie invers sensului de rotatie al arborelui de intrare in transmisie. Caracteristica adimensionala a ansamblului

Figura 13. Caracteristica adimensionala a transmisiei hidromecanice cu ramificare de

putere cu diferential la intrare si un dispozitiv inversor al sensului de rotatie.

Marimea 0< I_P <1 corespunde divizarii puterii a) Raportul de transformare a momentului k₁ , in functie de i₁^' ; b) Randamentul total al transmisiei (η)₁ in functie de i₁^' .