ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ SRL cu sediul in Bucuresti este inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/12721/91.

Obiectul de activitate al firmei:

a)      constructii - montaj: civile industriale, agroindustriale, instalatii pentru constructii, confectii si instalatii metalice, in antrepriza, reparatii si amenajari spatii comerciale, depozite.

b)      comert intern: materiale de constructii, confectii metalice.

Scurt istoric al SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ :

v     1991 - 28 X - infiintarea S.C GENERAL CONSTRUCT MONTAJ

- capitalul initial al firmei este de 100.000 lei;

- firma este alcatuita la inceput din doi asociati

Obiectul de activitate al firmei este: activitate de productie, prestarii de servicii si comercializare, dupa cum urmeaza:

executarea de lucrarii de constructii, instalatii - montaj, reparatii industriale, civile si agrozootehnice.

proiectare, consulting si expertizare;

comercializare de materiale de constructii, instalatii si utilaje, precum si de produse agroalimentare si de larg consum, inclusiv bauturi alcoolice;

import - export utilaje, auto, precum si bunuri de larg consum;

operatiuni de comisioane si intermediere in domeniile specificate mai sus;

transport auto industrial si de plasare;

v     1992 - VII - in cadrul firmei se retrage un asociat - cedat parti sociale;

v     1994 - firmei i se mai alatura 2 asociatii, avand in total 3 asociati;

- capitalul social al firmei creste de la 100.000 la 300.000 lei;

Obiectul de activitate al firmei creste si el astfel:

• executarea de lucrari de constructii - montaj, instalatii pentru constructii civile si industriale;
• executarea de confectii si instalatii metalice;
• reparatii, amenajari spatii comerciale, depozite;

v     1997 - 20 XII - majoritatea capitalului social creste de la 300.000 la 2.100.000 lei;

v     1998 - 1 V - firma mai pierde un asociat (cedat parti sociale);

1.2 Descrierea bilantului financiar.

1. Situatia neta

Structura bilantului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare functionala a datelor contabile in detrimentul unei prezentari dupa criterii financiara de lichiditate si de exigibilitate.

In acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si traditionala.

Se ajunge astfel la constructia unui bilant financiar in care clasificarea elementelor de activ si pasiv se face exclusiv dupa criteriul lichiditatii (capacitatea de a fi transformat in monede sau lichiditati) si dupa criteriul exigibilitatii (dupa posibilitatea de fi scadente la un moment dat) .

Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, in modelul unui bilant in sistemul prescurtat este urmatoarea:

ACTIV PASIV

-Imobilizari necorporale -Capitaluri proprii

-Imobilizari corporale -Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

-Imobilizari financiare -Datorii financiare (cu durata mai mare de un an)

-Stocuri  -Datorii furnizori

-Avansuri si aconturi -Datorii fiscale

-Creante  -Datorii sociale

-Valori mobiliare de plasament

-Disponibilitati

In sinteza un bilant financiar cuprinde doua parti cu o stransa interdependenta a elementelor componente de activ cu elementele componente de pasiv :

partea de sus a bilantului care reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizari in activ carora le corespund capitaluri permanente in pasiv;

partea de jos a bilantului care surprinde echilibrul financiar pe termen scurt in corespondenta cu datorii de exploatare si credite de trezorerie in pasiv.

Posturile de bilant pun in evidenta doua reguli principale ale finantarii:

nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;

nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice.

Diferenta dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta respectiv averea neta a actionarilor , activul neangajat in datorii.

Bilanturile succesive pe anii 1999 si 2000 ale societatii comerciale sunt urmatoarele:

SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) - TOTAL DATORII(AN N)

SN(1999) = 44997975 - 23635950 = 21362025

SN(2000) = 49872000 - 26053595 = 23818405

∆SN=23818405-21362025=

Aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.

Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (provizioane reglementate, subventii etc.).

Indicatorii echilibrului financiar

Fondul de rulment(FR)

Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta sau de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului si care se utilizeaza pentru reluarea ciclului de exploatare respectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in partea de jos a bilantului.

Fond de rulment este expresia realizari echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Relatia generala de calcul este:

FR = Surse permanente - Alocari permanente

= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete

Categoriile de fond de rulment sunt urmatoarele:

fond de rulment brut;

fond de rulment net;

fond de rulment propriu;

fond de rulment strain.

Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante susceptibile de a fi transformate in moneda intr-un interval de 1 an.

Fond de rulment net reprezinta categoria de fond de rulment cu cea mai mare operationalitate si are semnificatia marjei de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului.

FRN= CP - AI

FRN (1999) =

FRN (2000) = 41706075-20720175=20985900

Sau:

FRN=AC - DTS

FRN (1999)= 34508700-8265075=26243625

FRN (2000)= 29151825-8165925=20985900

Unde:

FRN = fond de rulment

CP = capitaluri permanente

AI = active imobilizate

AC = active circulante

DST = datorii pe termen scurt

FRN =

Fond de rulment propriu semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile proprii la constituirea marjei de siguranta financiara la dispozitia intreprinderii sau semnifica autonomia de care se poate bucura o intreprindere in ceea ce priveste finantarea investitiilor sale strategice.

FRP = Cp - AI

FRP (1999)= 20296425-10489275

FRP (2000)= 22143375-20720175=1423200

sau :

FRP = FRN - DTL

FRP (1999)= =

FRP (2000)=

FRP=1423200-9807150=-8383950

Unde:

FRP =fond de rulment propriu

Cp = capitaluri proprii

DTL = datorii pe termen lung

Fondul de rulment strain semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile imprumutate la constituirea marjei de securitate financiara respectiv dependenta de capitalurile imprumutate in ceea ce doreste finantarea investitiilor sale strategice .

FRS = CP - Cp

FRS(1999) =

FRS(2000) =

Sau:

FRS = FRN - FRP

FRS(1999) =

FRS(2000) =

FRS=19562700-16436475=3126225

Concluzii:

Fondul de rulment net este asigurat in cei doi ani din contributia mai ridicata a fondului de rulment strain. Aceasta semnifica faptul ca in asigurarea echilibrului financiar in partea de sus a bilantului, datoriile financiare au o pondere mai importanta.

Fondul de rulment strain are o evolutie crescatoare ceea ce ne pune in garda in privinta efortului de indatorare pe care il face societatea comerciala.

Fondul de rulment propriu se gaseste intr-o perioada nefasta inregistrand o scadere in termeni absoluti de 8.383.950. aceste lucru semnifica o anumita diminuare a autonomiei in domeniul investitional si trebuie retinut de factorii de decizie ai respectivei societati comerciale.

Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment se defineste ca fiind necesarul de finantat ca urmare a reluarii neintrerupte a ciclului de exploatare, aprovizionare, producere, desfacere ca urmare a reinnoiri stocurilor si a creantelor.

NFR = Alocari ciclice - Resurse ciclice = [stocuri + creante] - DST

NFR(1999) = =

NFR(2000) =

NFR=8453587,5-2180437,5=6273150

Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.

Trezoreria neta.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete concretizata disponibilitati banesti ce se pot afla atat in conturile bancare cit si in casa.

TN = FRN - NFR

TN(1999) =

TN(2000) =

Sau:

TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE

TN(1999) =

TN(2000)=

TN=12532312,5-24063187,5=-11530875

O trezorerie neta pozitiva arata ca in urma activitatii desfasurate, se degaja un excedent de finantare, dar aceasta descreste foarte spectaculos de la un an la celalalt.

analiza rezultatelor firmei

O firma concentreaza o complexitate de actiuni economice si financiare; prin urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii de activitate:

Activitatea de exploatare care vizeaza sectoarele :

industriale;

investitionale;

comerciale;

prestari servicii.

Activitati financiare - se refera in special la participatiile la capitalul altor firme precum si alte actiuni de plasament.

Activitati exceptionale -se refera la :

amenzi si penalitati;

cesiunea unor elemente de activ.

A. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea societatii.

Contul de rezultate al societatii comerciale pe doi ani consecutivi este:

Marja comerciala

Marja comerciala e reprezentata ca sold pentru intreprinderile cu profil comercial reflectante rentabilitatea activitatii desfasurata de acel tip de intreprindere.

MC=28356750-26023762,5=2332987,5

Valoarea adaugata

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a factorilor munca si capital deasupra valorii materialelor, subansamblelor, serviciilor cumparate de firma.

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea consumurilor externe (de la terti).

3. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite. Excedentul brut din exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit.

∆EBE=6414600-6391950=22650

4. Profit de exploatare

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atat a celor platile cit si a celor calculate din venituri exploatarii atat a celor incasabile cit si a celor de incasat.

∆PE=5622600-5687325=-64725

5.Profit curent

Profitul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii cat si de cel al activitatii financiare fiind prin urmare rezultatul activitatii curente.

∆PC=6693150-7007400=-314250

6.Profit net

Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care sunt renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

∆PN=3167775-3564675=-396900

Concluzii:

Societatea comerciala si-a crescut marja comerciala si valoarea adaugata , dar alte rezultate sunt descrescatoare:

Profitul exploatarii s-a diminuat ca urmare a unei puternice cresteri a provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente.

Profitul curent , care este suma dintre profitul activitatilor de exploatare si financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult decat sensibile rezultatelor activitatii financiare.

Acest rezultat este retinut de analistii financiari. Profitul net al exercitiului este pozitiv dar in scadere (in termeni relativi).

B. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o noua scadenta.

Capacitatea de autofinantare se poate calcula prin doua metode:

ANALIZA CASH-FLOW-RILOR SI ELABORAREA tabloului de finantare

Tabloul de finantare

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat tabloul de finantare pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia societatii la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri.

Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de incasari si plati ale exercitiului incheiat.

Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este:

∆TN=∆FR-∆NFR

Se stabileste pe baza a doua bilanturi succesive :

Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua etape :

1.Determinarea variatiei fondului de rulment ca urmare a modificarii structurii capitalului in partea superioara a bilantului;

2.Determinarea variatiei trezoreriei nete ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment;

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza:

fluxul de resurse financiare mobilizate de firma din: autofinantare, aport de capital;

utilizarea acestor resurse financiare (alocari) pentru: investitii, plata dividendelor, rambursarea imprumutului;

Tabloul de finantare

Excedentul de trezorerie al exploatarii(ETE)

ETE reprezinta surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de exploatare si masoara capacitatea firmei de a face fata nevoii de autofinantare a investitiilor privind cresterea firmei si a nevoii de rambursare a datoriilor financiare.

EBE = venituri incasabile - cheltuieli platibile

=(venituri incasate-cheltuieli platite)+(venituri de incasat-cheltuieli de platit)

EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450

EBE = ETE + DNFR

ETE = EBE - DNFR

ETE = 6732450-6273150=459300

Excedentul de trezorerie al exploatarii este destinat acoperii cheltuielilor financiare, rambursarii imprumutului financiar, plata impozitului si a dividendelor.

Analiza cash-flow-rilor

Intreaga activitate desfasurata de societate cuprinde doua categorii de operatiuni:

de gestiune

de capital

Operatiunile de gestiune sunt cele mai insemnate si cu caracter recurent repetitiv in viata economica a intreprinderii.

Operatiunile de capital vizeaza modificari in volumul si structura activelor si a pasivelor intreprinderii ca urmare a deciziilor de investitii si a celor de finantate luate de conducerea intreprinderii.

Cash-flow-ul din exploatare si cash-flow-ul de gestiune

Rezultatul operatiunilor de gestiune il constituie cash-flow-ul de gestiune. Deoarece marimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operatiunile de exploatare, el se evidentiaza cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare.

Cash-flow-ul exploatarii are semnificatia unei capacitati potentiale reiesite din contabilitate pe baza contului de rezultate, pentru autofinantarea cresterii economice a intreprinderii si pentru remunerarea investitorilor de capital.

Daca luam in considerare rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune atunci este mai corect sa determinam un cash-flow de gestiune.

Cash-flow-ul disponibil(CFD)

Pentru cazul mai general cand se ia in calcul si rezultatul operatiunilor de capital, operatiuni ce determina modificari in volumul activelor si pasivelor intreprinderii, atunci remunerarea efectiva a investitorilor de capital se face la nivelul cash-flow-ului disponibil.

In raport cu destinatiile sale Cash-flow-ul disponibil la nivelul intreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori.

CFD=CFDactionari+CFDcreditori

La randul lor cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori se calculeaza astfel:

Sistemul de rate al sociatATii comerciale

Rata de rentabilitate comerciala

Rata marjei comerciale se calculeaza dupa formula: