Bancile de afaceri

Intrucat noile intreprinderi, mai putin cunoscute, presupun risc si neincredere din partea detinatorilor de capital, in asemenea activitati bancile au trebuit sa se implice direct, ca participanti, prin propriile resurse.

Modelul bancilor de afaceri a fost creat prin Glass-Stegall Act din 1933 care face o delimitare neta, in cadrul institutiillor de credit americane intre bancile comerciale (Deposit Banks) colectoare de depozite si distribuitoare de credite si bancile de investitii (Investment Banks) carora le-au revenit operatiunile de intermediere in domeniul atragerii capitalurilor si plasarii lor optime inclusiv prin administrarea pe cont prorpiu a emisiunilor de valori mobiliare. Un rol important a revenit acestor banci, intermedierii achizitiilor, cesiunilor, fuziunilor, majorarilor de capital.

Rolul acestor banci este in special de consilieri, serviciile lor fiind remunerate prin comisioane ridicate, functie de natura acestor servicii. Bancile de investitii au inceput sa ofere clientilor si sprijin financiar, fie direct, prin participatii de capital, fie indirect prin reluarea ferma a datoriilor sub forma obligatara.

Totusi o caractersitica a bancilor de investitii americane a ramas pentru mult timp faptul ca ele nu detin si nu exercita controlul portofoliilor intreprinderilor industriale. Spre deosebire, bancile de afaceri franceze se caracterizeaza prin detineri importante ale portofoliilor intrep. Ind. Frecvent considerate drept "clienti captivi".

O forma derivata in activitatea bancilor de afaceri o reprezinta societatile de portofoliu. Acestea au o dubla functionalitate. Pe de o parte, detinerile lor asigura o valorificare ridicata a capitalurilor, prin veniturile provenite din dividende. Pe de alta parte, scopul principal al acestora este asigurarea controlului asupra anumitor intreprinderi. Detinerea unui numar de actiuni identificat ca "pachet de control" permite asigurarea majoritatii si de aici pozitii privilegiate: alegerea si desemnarea cadrelor , orientarea politicii economice de investitii, produtie, comerciale si financiare, formarea si dezvoltarea pietei de desfacere.

Societatile de portofoliu franceze sunt grupate in 3 categorii:

primul grup este reprezentat de societatile holding, cotate la bursa a caror actiuni sunt detinute sau controlate de bancile franceze;

o alta categorie este reprezentata de societatile de portofoliu ale marilor banci comerciale uneori fililizate, dar necotate la bursa: BNP, Soiete Generale, Credit Lyonaiss;

o ultima grupa imbina in caracteristicile ei calitati duble, activand atat ca investitori, cat si ca intermediari. Relatia banca-industrie este de fapt de dublu sens: marile intreprinderi avand mari participatii de capital la marile banci franceze.

achizitii si fuziuni ..

Rascumpararea  integrala pentru management

Scopul acestei operatiuni este perfectionarea managementului, cresterea fortei de competitivitate a intrprinderilor si ridicarea nivelului de rentabilitate.

Principalele cauze tipice ce genereaza decizia detinatorilor acestor intreprinderi de a recurge la operatiunea de vanzare sunt:

prima motivatie a vanzarii rezulta din conformatia diversa si neconsonanta a companiilor, rezultanta a angajarii in multiple ramuri de activitate, uneori in scopul evitarii riscurilor si alteori in scopul extinderii posibilitatilor de valorificare a capitalurilor. In aceste situatii pot ajunge societatile conglomerat. Exista si un substrat financiar in sensul de a obtine resurse pentru intarirea celorlalte sectoare.

o alta motivatie este legata de transmiterea intrep. individuale si familale, care din cauze naturale, financiare sau fiscale, nu pot fi preluate de mostenitorii legali si deci sunt supuse transferului de proprietate.

atunci cand intreprinderile au rezultate slabe si dificultati in administratie.

este si o metoda de revalorificare a pozitiei economice a intreprinderii, in conditiile in care societatea este cotata la bursa, insa la nivele de capitalizare considerate slabe in raport de valoarea economica reala a acestei intrep.

O caracteristica a cestei operatiuni este gradul ridicat de indatorare, sau cu alte cuvinte, participarea larga a creditului. Se considera vitala pentru operatiune atitudinea favorabila a bancilor, insa aceasta este conditionata de capacitatea bancilor de a-si asuma riscul, prin aprecierea activelor si valorii intreprinderii, ca garantie a creditului acordat.

Au aparut astfel intermediari specifici (societati financiare de "venture capital" - capital de risc), ce sunt societti cu un bun nivel de inginerie fiananciara, in masura sa sprijine si sa controleze cadrele de conducere ce si-au asumat operatiunea de rascumparare integrala pentru management.

Titlurizarea. Fondul comun de creante

Cadrul general al titlurizarii creantelor poate fi caracterizat prin urmatoarele elemente:

titlurizarea inseamna transerul de proprietate prin preluarea unor creante de la institutiile cedante (banci) de catre fondul coun de creante (FCC), in schimbul disponibilitatilor banesti constituite prin contributia investitorilor.

FCC se defineste ca o coproprietate a detinatorilor de parti (partile reprezentative ale creantelor achizitionate). Proportional sumelor puse la dispozitia FCC, investitorii primesc parti care statueaza, in primul rand calitatea lor de coproprietari.

Partile de coproprietar au multe caracteristici asemanatoare obligatiilor avand in vedere faptul ca dau dreptul la incasarea de dobanzi.

Au si caracter de actiuni, prin faptul ca implica un risc de neplata sau de rambursare si pentru ca dau posibilitatea de a trage la raspundere pe gestionari.

Ele nu sunt institutii functionale ca atare, fiind incredintate spre administrare exclusiva unor societati de gestiune, ce sunt interesate sa excluda intarzierile.

Titlurizarea a adus transformari importante in doeniul creditului si operatiunilor bancare, deoarece a permis omogenizarea conditiilor de creditare in ansamblul teritoriului, a contribuit la cresterea si diversificarea ofertei de credit, a asigurat o mai mare lichiditate bancilor, acestea avand posibilitatea de a-si vinde o parte din imprumuturile acordate.

Societatile de Investitii

O expresie tipica a acestora o gasim sub forma Ssocietatilor de Investitii cu Capital Variabil (SICAV). Sunt considerate deschise intrucat posibilitatea de participare este libera pentru toti, prin achizitia de actiuni la ghiseele societatii la pretul de emisiune. Pe de alta parte detinatorii de actiuni pot renunta la ele prin returnarea la ghiseele societatii la pretul de rascumparare. Astfel, zi de zi numarul actiunilor se modifica si implicit capitalul este diferit, deci variabil.

Actiunile SICAV nu sunt cotate la bursa. Cursul acestora se determina zilnic avand in vedere activul net (respectiv suma hartiilor de valoare detinute, ponderate cu cursul fiecaruia) si numarul de actiuni SICAV existente.

Deci:

Curs actiune SICAV

Nr. A, B, Z - nr. Hartiilor de valoare de tinute de tipul A, B, sau Z.

CA, cB, cZ - cursul  .

Cursul actiunilor SICAV reprezinta si pretul la rascumparare platit actionarilor care se retrag din SICAV in ziua respectiva.

Pretul de emisie al actiunilor SICAV se stabileste prin adaugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75% reprezentand cheltuielile de emisie.

Sicav - urile pot sa se specializeze in cateva tipuri de plasamanet. Astfel, unele SICAV urmarind rezultatele imediate, se vor orienta spre achizitia de hartii de valoare de un randament ridicat.

Altele se orienteaza spre achizitia de actiuni ale intreprinderilor noi, in dezvoltare, urmarind un castig de capital, prin cresterea valorii la bursa.

O a treia categorie se orienteaza catre hartii de valoare emise in valuta sau ECU, urmarind astfel stabilitatea investitiilor efectuate si obtinerea de castiguri din diferentele valutare eventuale.

In conformatia generala a plasamentelor SICAV trebuie sa respecte anumite proportii minime stabilite prin lege in scopul asigurarii lichiditatii. Astfel, capitalul mobilizat trebuie plasat in proportie de cel putin 30% in obligatii ale statului respectiv. Pentru restul plasamentelor legea urmareste o dispersare a participatiilor (nu se angajeaza mai mult de 10% din capitalul propriu in hartii de valoare apartinand unei singure intreprinderi). Acest lucru impiedica si transformarea SICAV intr-o societate holding.

Fondurile comune de plasament

Sunt institutii care actioneaza in domeniul detinerii de hartii de valoare si obtinerii de venituri din aceasta. In fondurile comune de plasament se reunec deopotriva trasaturile fondului comun de creante si ale SICAV.

Astfel, FCP preiau de la FCC caracteristicile urmatoare:

fondurile reprezinta o forma de coproprietate asura detinerii unei valori mobiliare;

efectiv fondurile sunt incredintate unui depozitar (societate financiara) sub supravegherea unui girant, care trebuie sa fie si el interesat in rezultatele fondului detinand parte din acesta;

in scopul asigurarii obiectului plasamentului ce implica mobilizarea capitalului pe un timp dat, retragerea, respectiv rascumpararea partilor, este interzisa un numar de ani (de la 3-10 ani).

De la SICAV FCP preia prescriptiile privind regulile de plasament care trebuie sa actioneze si aici pentru protejarea asociatilor. Suplimentar, se accepta angjarea si in hartii de valoare necotate la bursa, deci aferente unor societati de importanta mai redusa. Aceste detineri pot fi mai reduse (20%) sau mai ample (40).

Cluburile de investitii

Au drept scop initierea in tehnica bursiera si atragerea de economii, cu regularitate, in vederea fructificarii, pe baza achizitiei de valori mobiliare.

Pornind de la un aport initial, relativ modest, membrii clubului se obliga a cotiza lunar in vederea dezvoltarii activitatii de acest gen a micului colectiv format ca atare (maxim 20 de membri).

Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului, prin achizitia de valori mobiliare, este transparenta fiscala. Veniturile obtinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitarii la sursa. Persoanele beneficiare le includ insa in veniturile lor, dar si aici, in cadrul sisemului de impozitare, aceste segmente de venit sunt, de regula, favorizate.