Diferentierea sistemelor de franciza de celelalte forme de distributie

Diferentierea sistemelor de franciza de celelalte forme de distributie

Exista un sir de alte sisteme de comercializare, care sunt asemanatoare francizei. Cele mai importante sunt: a) Distribuitorii autorizati

Distribuitorul autorizat opereaza mai ales in industria automobilelor. El este pentru respectivul producator numai un canal de distributie, care lucreaza pe cont propriu. Diferentele importante constau in:

legatura contractuala dintre distribuitor este relativ slaba si se limiteaza numai la cateva servicii. In general, controlul si coordonarea nu sunt atat de complexe ca in cazul francizei;

- nu exista un concept de marketing, de management, de organizare, de reclama unic ca si in cazul francizei;

- in acest sistem nu vor fi distribuite niciodata servicii, numai produse, aparate etc.;

- cooperarea in cazul francizei este mai stricta si prevazuta pe o perioada mai lunga;

b) Contractul de licenta si contractul de know-how

Contractul de licenta poate fi un element facultativ al contractului de franciza si indeplineste in general un rol secundar. Si aici lipseste un concept unic de organizare, marketing, productie, cat si controlul si coordonarea stricta a partenerului. Contractul de licenta contine numai permisul acordat licentiatilor de catre proprietarul unui drept - de marca, nume, produs, simbol - de a folosi acest drept.

Contractul de know-how pune la dispozitia partenerilor planuri, instructii, descrieri de procese de productie, precum si asigura instruirea lor.

c) Sistemul de agenturare si de commission

In cazul sistemului de agenturare, agentul actioneaza din imputernicirea unei alte persoane fizice sau juridice, denumite principal. Agentul actioneaza in numele si pe contul principalului. Contractul de agentie din sistemul de drept anglo-american corespunde contractului de mandat din sistemul de drept european. Mandatarul simplu nu are drept de reprezentare, iar mandatarul-reprezentant, cu toate ca este imputernicit sa negocieze si sa incheie acte juridice, el face acesta in numele si pe contul mandantului.

In cazul sistemului de comision comisionarul lucreaza in numele sau, dar pe contul principalului, care se numeste comitent. Pentru serviciile de intermediere, comisionarul primeste din partea comitentului o cota procentuala din volumul afacerii realizate, care se numeste comision.

d) Sistemele de filiala

Pentru consumatori, sistemele de filiala par sa fie formele de afaceri cele mai apropiate de franciza. Acest lucru se datoreaza asemanarii celor doua sisteme in ceea ce priveste aspectul lor in ochii consumatorilor. Insa in structura celor doua sisteme nu prea exista asemanari. In timp ce franciza reprezinta un sistem de cooperare verticala intre doi intreprinzatori independenti din punct de vedere financiar si juridic, sistemele de filiala sunt sisteme de distributie proprii ale unui producator sau en-gros-ist. Acesta deschide prin investitie proprie mai multe puncte de desfacere/filiale, care sunt conduse de managerii acestora, ei fiind angajati de centrala firmei. Astfel managerii filialelor opereaza in numele si pe contul producatorului/centralei si primesc ca recompensa un salariu stabilit.

In cazul francizei francizatul este un intreprinzator independent din punct de vedere financiar si juridic, care opereaza in numele si pe contul propriu.

Trebuie sa mentionam ca cele doua sisteme nu se exclud. Cele mai multe sisteme de franciza opereaza atat cu francizati, cat si cu filiale proprii in acelasi timp (Mc Donald's, Burger King, Pizza Hut), urmand sa le transforme cu timpul si pe acestea din urma in unitati francizate.