Ceapa

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

Cluj-Napoca

CEAPA

Ceapa

Regn: Plantae

Încrengatura: Magnoliophyta

Clasa: Liliopsida

Subclasa: Liliidae

Ordin: Asparagales

Familie: Alliaceae

Gen: 'Allium'

Specie: Alium cepa

Istoric

Ceapa provine din regiunile de stepa din Asia centrala și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultura, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani in urma, cultivat ca planta medicinala, condiment și ca leguma. În Egiptul antic ceapa era oferita zeilor, sau era folosita ca moneda de plata de a ajunge in rai, astfel au fost platiți și lucratorii care au cladit piramidele. S-au gasit dovezi, resturi de ceapa la descoperirea mormantului lui Tutankhamon. O tabla cu inscripții sumeriene cuneiforme datand cu 4.000 de ani i.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapa, precum era amitit și ajutorarea saracilor cu paine și ceapa. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de baza. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la raspandirea cepei "cepula" in Europa centrala. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosita și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii incep sa cultive diferite variante de ceapa ca și culoare, forma și gust.

Particularitati botanice si biologice

Radacina este de doua feluri. Primul fel de radacina apare in momentul germinarii, este o radacina normala si traieste pana la formarea bulbului. Dupa formarea bulbului apare cel de-al doilea tip de radacina, care se numeste radacina adventiva si este fasciculata, se dezvolta superficial in sol.

Tulpina. Ceapa prezinta doua tipuri de tulpini. În perioada vegetativa, tulpina este subterana si reprezinta o formatiune sub forma de disc, plasata la baza bulbului.

Tulpina din perioada de reproducere se formeaza dintr-un mugure din interiorul bulbului. Aceasta tulpina este goala pe interior, cu o inaltime de 50-100 cm, in forma de fus.

Bulbul este format din tecile frunzelor interne care sunt carnoase si de culoare alba, galbuie sau rosie, si tecile externe care sunt subtiri, pergamentoase, de culoare cafenie sau rosiatica. Frunzele interne se formeaza pe tulpina sub forma de disc pe care se formeaza si mugurii interni.

Inflorescenta. La extremitatea tulpinii florifere, in anul al doilea sau al treilea, se formeaza florile dispuse intr-o inflorescenta globuloasa de tip cima umbeliforma.

Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, trimere si pentaciclice. Corola, formata din sase tepale, este de culoare alba sau liliachie. Androceul este format din sase stamine concrescute la baza cu perigonul florii. Gineceul este tricarpelor sincarp, cu cate doua ovule in fiecare carpela.

Fructul este o capsula sferica valvicid-loculicida ce contine pana la sase seminte.

Semintele sunt de forma treidrica sau poliedrica, cu diametrul de 3-4 mm, de culoare neagra, cu tegumentul tare.

Importanta

Ceapa se cultiva pentru bulbi, frunze si tulpina falsa. Bulbii se folosesc pentru prepararea unei game foarte diversificate de mancaruri, cat si in industria conservelor. Sub forma de ceapa verde se foloseste pentru consum in stare proaspata.

Factorii de mediu

Ceapa are pretentii mici fata de caldura. Plantele tinere, bine inradacinate, pot rezista de la -40C la -80C. Temperatura minima de incoltire este de 3-40C, iar cea optima de 18-200C. Pentru formarea si cresterea frunzelor verzi, temperatura optima este de 19-240C, iar formarea, cresterea si maturarea bulbilor are loc la temperaturi optime de 25-300C.

Temperatura are un rol foarte important in procesul de vernalizare si inducere a fazei generative. Repausul mugurilor bulbului dureaza, in functie de soi, de la cateva zile pana la mai multe luni. La temperaturi de circa 280C, bulbii bine uscati au cel mai lung repaus, in timp ce la temperaturi cuprinse intre 9 si 150C repausul este cel mai scurt.

Temperaturile inalte (28-300C) inhiba formarea florilor atat in situatia cand sunt precedente vernalizarii (antivernalizare) cat si atunci cand urmeaza vernalizarea (devernalizare). La temperaturi sub 90C repausul endogen se scurteaza si pornirea mugurilor intarzie datorita inhibarii cresterii ("repaus fortat"). Temperaturile cuprinse intre 3 si 170C determina diferentierea si formarea tulpinilor florifere.

Aceste influente au implicatie in masurile tehnologice cum ar fi: evitarea pastrarii bulbilor la temperaturi mijlocii si utilizarea antivernalizarii pentru a diminua pericolul emiterii tijelor florifere la arpagicul de dimensiuni mari.

Cerintele cepei fata de apa sunt relativ mari, deoarece sistemul radicular este superficial. Umiditatea in sol pe adancimea de 30-40 cm trebuie sa fie de 80-90 % din capacitatea de camp in perioada cand cresc radacinile si frunzele, 70-80 % in timpul formarii si cresterii bulbilor si 60-70 % in timpul maturarii lor. Insuficienta umiditatii in sol impiedica cresterea bulbilor, iar excesul, in perioada maturarii bulbilor , prelungeste cresterea vegetativa a plantelor si reduce durata pastrarii. Umiditatea atmosferica trebuie sa fie 60-70 %.

Ceapa are pretentii mari fata de lumina. Cantitatea de lumina absorbita de frunze are influenta determinanta asupra productiei. Nu se va cultiva in locuri umbrite deoarece nu formeaza bulbi si tulpini florifere. Este o planta de zi lunga. In timpul formarii bulbilor necesita 14-16 ore de lumina.

Hibrizii de ceapa pot avea reactie de zi lunga sau de zi scurta in functie de zona si sezonul in care se cultiva, dar si de caracteristicile soiului. Reactia fotoperiodica a unui hibrid este un criteriu de baza pentru precocitatea recoltarilor ca si pentru zonarea culturilor si stabilirea epocilor de semanat.

Ziua lunga si temperaturile inalte inhiba cresterea frunzelor si favorizeaza formarea bulbilor, capacitatea de acumulare a substantelor de rezerva, repausul mugurilor, maturarea bulbilor si, ca urmare, capacitatea lor de pastrare.

Lungimea zilei influenteaza si calitatea bulbilor. Astfel, bulbii formati in conditii de zi lunga si la temperaturi ridicate (culturile prin arpagic), desi au dimensiuni mai mici deoarece se maturizeaza mai repede, sunt de calitate superioara: frunzele exterioare sunt bine uscate si feste, bulbii sunt in repaus profund si se pastreaza foarte bine. Prin comparatie, bulbii formati in conditii de zi scurta si temperaturi relativ reduse (cultura prin rasad) cresc mai incet, se matureaza mai tarziu si, ca urmare, au o greutate mai mare, dar calitatea este inferioara, nu se pastreaza bine.

Cele mai bune soluri pentru cultura de ceapa sunt cele usoare sau mijlocii ca textura nisipo-lutoase, cu o structura buna, permeabile, dar si cu o capacitate optima de retinere a apei, bine insorite, fertile, cu reactie neutra. O conditie esentiala este aceea de a nu forma crusta la suprafata. Aluviunile sunt cele mai recomandate.

Pentru a evita cresterile vegetative puternice, in detrimentul maturarii bulbului, ingrasamintele organice se vor aplica la plantele premergatoare. Ceapa reactioneaza bine la fertilizarea cu ingrasaminte chimice, totusi dozele

mari de azot nu sunt recomandate, deoarece reduc capacitatea de pastrare a bulbilor. La fertilizarea cepei, trebuie avut in vedere efectul deosebit de bun al microelementelor mangan, bor, zinc.

Cultivare

Soiurile si hibrizii de ceapa sunt specializati pe sisteme de cultura si

destinatia bulbilor:

- pentru cultura prin arpagic, cultivarele recomandate au o perioada de vegetatie de 110-130 zile si sunt destinate mai ales pentru pastrare in timpul iernii.

- pentru cultura prin semanat direct in camp (ceaclama), cultivarele au perioada de vegetatie de 95-110 zile. Destinate consumului proaspat si pentru pastrare sunt hibrizii : Dacapo F1, Tilbury F1, soiul Franzisco si hibridul Wolf F1 care este destinat semanatului in toamna.

Tehnologia de cultura

În tara noastra, pentru obtinerea bulbilor, ceapa se cultiva in camp. Dupa

modul de infiintare, se deosebesc trei sisteme de cultura: prin arpagic; prin semanat direct in camp (ceapa ceaclama) si prin rasad (ceapa de apa). Pentru consumul ca ceapa verde (de stufat), culturile se efectueaza atat in camp cat si in sisteme protejate sau fortate.

Cultura cepei prin semanat direct in camp (ceapa ceaclama)

- se practica mult pe plan mondial, si se extinde si la noi in tara, deoarece

permite obtinerea bulbilor pentru consum intr-un singur an si se realizeaza cu

cheltuieli mai mici (cu circa 32 % fata de ceapa din arpagic). Cele mai bune

rezultate se inregistreaza in regiunile umede, unde rasarirea este uniforma, dar

si in celelalte zone, daca se insamanteaza toamna sau primavara cat mai

timpuriu si daca se aleg terenuri mijlocii spre usoare cu posibilitati de irigare,

care nu formeaza crusta la suprafata.

Tehnologia cepei prin semanat direct se aseamana foarte mult cu a cepei din arpagic. În cazul semanatului din toamna este necesar ca plantele din culturile premergatoare sa elibereze terenul cat mai devreme, permitand astfel executarea lucrarilor de pregatire a solului la timp si in conditii bune.

Lucrarile de pregatire a terenului se fac cu multa atentie, pentru a realiza un pat germinativ cat mai bun. Acestea se diferentiaza in functie de data la care se face infiintarea culturii. Daca se seamana toamna, se executa aratura de toamna si se grapeaza imediat, apoi se lasa cateva zile sa se aseze pamantul sau se tavalugeste solul. Cand se seamana primavara, aratura din toamna se lasa negrapata, iar primavara se lucreaza cu cultivatorul sau combinatorul.

Fertilizarea de baza se face in functie de rezultatele analizelor agrochimice. Cele mai bune rezultate se obtin cand pregatirea terenului, inclusiv modelatul, se face din toamna.

Înfiintarea culturii se poate face toamna tarziu, in ultima decada a lunii noiembrie, sau primavara devreme (1-10 martie). Una din schemele de semanat

este : pe stratul inaltat se seamana 2 benzi, a cate 2 randuri distantate la 20 cm, iar intre benzi se lasa 44 cm. Adancimea de semanat este de 2-3 cm, iar

cantitatea de samanta pentru 1 hectar este de circa 4 kg. Se seamana cu SUP-21, cu Saxonia sau chiar cu SPC-6 adaptata. Dupa semanat se tavalugeste cu TI-3,05 in agregat cu tractorul L-445.

Lucrarile de ingrijire.

Pe terenurile semanate din toamna se iau masuri de retinere a zapezii, prin instalarea parazapezilor, precum si evacuarea apei care balteste in zonele mai joase. Primavara timpuriu, cand terenul se zvanta si permite deplasarea tractoarelor si agregatelor, se distruge crusta pentru a da posibilitate plantelor sa rasara, fara a fi dezradacinate. În continuare se aplica 3-4 prasile mecanice si cel putin una manuala.

La acest sistem de cultura, o atentie deosebita trebuie acordata distrugerii buruienilor prin erbicidarea cu diferite produse, ca: Dual 3 l/ha sau Ramrod 6 kg/ha, imediat dupa semanat si Basagran 3 l/ha, cand plantele au 2-3 frunze normale. Rezultatele foarte bune in combaterea buruienilor perene, se obtin cu erbicidul Panther 40 EC. Acest produs se aplica in doza de 1,5 l intr-o cantitate de 200-300 l apa/ha si poate fi folosit in combaterea costreiului, chiar pana la inaltimea acestuia de 70 cm. Cand plantele au 3-4 frunze, se efectueaza raritul pe rand, la distanta de 3,5-4 cm.

Se fac 1-2 fertilizari, cand plantele au 1-2 frunze si cand incepe formarea bulbului. Irigarea se face cu cantitati mari de apa decat la ceapa de arpagic, aplicandu-se 6-8 udari. Combaterea bolilor si daunatorilor se face la fel ca la ceapa de arpagic.

Cu 3-5 saptamani inainte de recoltare, se sisteaza atat fertilizarea cat si irigarea culturii, in vederea desavarsirii maturarii bulbilor si uscarii tunicilor exterioare. În acelasi scop, se recomanda tavalugitul culturii. Nu se mai fac tratamente cu pesticide, pentru a evita poluarea bulbilor.

Recoltarea

Se efectueaza manual sau mecanizat, in prima jumatate a lunii septembrie. Se recolteaza cand bulbii de ceapa au ajuns la un grad de dezvoltare specific soiului si peste 80 % din plante au rozetele inclinate la pamant. Întarzierea recoltarii influenteaza negativ calitatea productiei si capacitatea de pastrare a bulbilor, care sunt mai expusi la incoltire si la atacul bolilor. Conditionarea se face ca la ceapa din arpagic. Se pot obtine productii de 50-90 t/ha, daca se aplica o tehnologie corecta si daca se iriga.

Cultura protejata in solarii

În acest sistem, cultura se infiinteaza, de obicei din toamna, in luna septembrie, inceput de octombrie. Primavara cat mai devreme (sfarsitul lunii februarie sau inceputul lunii martie), solarul se acopera cu folie de polietilena, creand un regim termic care grabeste cresterea vegetativa si accentueaza timpurietatea recoltarilor. Lucrarile de ingrijire sunt aceleasi de la cultura din camp, la care se adauga aerisirea solarului, pentru a evita cresterea temperaturilor peste 18-200C.

Recoltarea (la maturare) incepe cu mult mai devreme decat la cultura din camp neprotejata. Modul de valorificare si productia sunt similare cu cele de la cultura din camp.

Înfiintarea culturii in solar, se poate face si prin plantare primavara, in asociere cu culturile de baza (salata, varza timpurie, conopida timpurie, tomate etc.). Pentru suprafete mai mici, cultura de ceapa verde plantata din toamna sau primavara devreme, poate fi protejata si cu tunele joase. Parametrii tehnologici sunt aceiasi ca la cultura din camp protejat, dar recoltarile vor fi mai timpurii.

În sere se pot face culturi pure in intervalul noiembrie-februarie, plantandu-se foarte des, chiar bulb langa bulb (sau intercalat printre culturile de baza sau sub registrele de incalzire). Dupa 40-50 zile de la plantare poate fi recoltata asigurand consumul in timpul iernii.