ASIGURAREA BUNURILOR

ASIGURAREA BUNURILOR

1. Daunele in asigurarile de bunuri. Concept, tipuri, evaluare.

Dauna reprezinta paguba cauzata bunurilor ca urmare a producerii riscurilor asigurate prin polita de asigurare.

Daunele bunurilor se clasifica in functie de mai multe criterii, cele mai utilizate fiind:

a.Dupa tipurile bunurilor afectate avem:

Bunuri imobile: terenuri, cladiri pentru birouri, fabrici, locuinte, depozite, garaje;

Bunuri mobile, respectiv "nelegate" de pamant - ( in folosinta sau pentru vanzare): materii prime, marfuri aflate in procesul de fabricatie, marfuri terminate, marfuri pentru vanzare, utilaje, brevete, mobilier, bani, actiuni.

b.Dupa cauza care a produs dauna exista mai multe tipuri:

Fizice: incendiu, furtuni, uragane, explozii care distrug bunurile;

Sociale: deviatii de la comportamentul normale, - furt, vandalism, neglijenta, aberatii in grup, greve, revolte;

Economice: datorita unei forte interne - neglijenta, erori de management sau datorita unor forte externe - situatia economica de imposibilitate de plata.

c.Dupa tipul pierderii se disting doua categorii:

Pierderi directe, care apar atunci cand proprietatea este avariata sau distrusa sau dispare datorita contactului cu un risc fizic sau social. Exemplu: cladirea ia foc, peretii interiori se distrug, acte de vandalism, accidente.

Pierderi indirecte, care sunt pierderile rezultate ca urmare a reducerii valorii datorita daunei directe a unui bun; o pierdere care apare pentru ca bunul afectat este distrus, avariat de alt risc special. Exemplu: mancarea din frigider se strica daca incendiul distruge instalatia electrica ti intrerupe alimentarea cu curent electric a cladirii. Carnea, graul, vinul, medicamentele pot fi alterate daca apare o pierdere directa pentru bunurile ce afecteaza mediul, cum ar fi controlul temperaturii si al umiditatii.

d.Dupa gradul de cuprindere, daunele pot fi:

Daune totale care au urmatoarele forme:

odistrugerea in intregime, fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

odistrugerea in asa mod incat refacerea prin reparatie nu mai este posibila;

ocostul reparatiilor nu se justifica.

Daune partiale, care reprezinta avarierea, distrugerea sau deprecierea partiala a bunurilor, astfel incat ele se pot reface prin reparatii, reconditionari, restaurari sau pot fi valorificate ca depreciate.

e.Dupa natura interesului asigurabil.

Poate mai mult decat in alte categorii de asigurari, in asigurarile de bunuri sunt interesate mai multe categorii de persoane: proprietarii, creditorii, vanzatorii, chiriasii, reprezentantul proprietarului.

In asigurarile de bunuri, evaluarea pagubelor se face prin mai multe metode, in functie de modul de calcul al valorii la care s-a incheiat asigurarea bunurilor respective.

Dupa pretul initial, respectiv suma de bani platita pentru cumpararea bunului. Dezavantajele acestei metode sunt simplu de observat: pe de o parte, valoarea bunului depinde de nivelul pretului si puterea de negociere la momentul cumpararii, iar pe de alta parte, costul initial nu ia in considerare deprecierea, ignorand si posibilele schimbari ulterioare prin care creste valoarea bunului (imbunatatiri, tehnologie, moda si altele).

Dupa pretul initial din care se scade deprecierea, conform reglementarilor contabile. Contabilii evalueaza fabrica si echipamentele la costurile initiale din care se scade uzura. Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca pot sa apara neconcordante intre deprecierea contabila si cea fizica.

Dupa valoarea de piata. Acest criteriu este foarte important, in special pentru risc manager. Dezavantajul rezulta din faptul ca valoarea de piata a imobilelor este legata de relatia cerere-oferta. Ea este dificil de stabilit, intrucat constructia este unica si pretul sau este legat si de elemente particulare. Un alt dezavantaj rezulta din faptul ca paguba poate fi mai mult decat o pierdere materiala, deoarece ea poate fi mai mare daca include si unele plati pentru dreptul de folosinta imediata a proprietatii.

Dupa valoarea economica, evaluarea se face prin determinarea valorii prezente prin veniturile pe care le produce. Dezavantajele acestei metode constau in dificultatea calcularii si a reflectarii pierderilor nete a veniturilor care trebuie masurate separat. Valoarea economica este influentata si de calitatea managementului.

Dupa valoarea de inlocuire, este necesara determinarea costului pentru inlocuirea sau refacerea bunului existent in momentul refacerii acestuia la preturile curente. Dezavantajul utilizarii acestei metode este legat de faptul ca se poate ajunge la valori nerealiste. De exemplu, materialele folosite pentru o constructie realizata cu 25 ani in urma sunt total nerealiste in prezent; repararea unui computer produs cu 10 ani in urma este mult mai costisitoare decat cumpararea, acum, a unuia nou.

Tarife de prime la asigurarile de bunuri

Determinarea nivelului cotei de prima tarifara, pe baza careia se stabileste volumul primelor de asigurare care vor fi platite de asigurati are o importanta deosebita in cadrul activitatii de asigurare. Aceasta importanta rezida in faptul ca, fara calcularea nivelului cotei de prima tarifara pe baza unor criterii stiintifice, nu exista certitudinea ca asiguratorul va putea realiza un fond de asigurare corespunzator raspunderilor asumate.

In cazul asigurarilor de bunuri, cea mai mare parte din primele incasate de asigurator se utilizeaza pentru plata despagubirilor cuvenite asiguratilor. Drept urmare, elementul principal in functie de care se stabileste nivelul cotei de prima tarifara este marimea probabila a despagubirilor pe care asiguratorul le va plati asiguratilor.

Partea din cota de prima tarifara destinata pentru plata despagubirilor se numeste, asadar, prima neta sau cota de baza. Prin adaugarea la aceasta a suplimentului (adaosului) destinat acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, finantarii unor masuri de prevenire a pagubelor, constituirii fondului de rezerva si realizarii de catre asigurator a unui anumit beneficiu, obtinem cota de prima tarifara sau prima bruta.

In vederea calcularii primei nete se porneste de la indicele de despagubire, care arata cat reprezinta, in medie, despagubirile achitate de asigurator la fiecare 100 lei suma asigurata, pentru o anumita categorie de bunuri. Indicele mediu de despagubire poate fi luat drept baza pentru calcularea primei nete, deoarece totalul despagubirilor platite de asigurator indica volumul efectiv al raspunderii asumate de acesta intr-o perioada trecuta. Acest volum ne permite sa stabilim, pe baza unor calcule de probabilitate, nivelul primei nete necesar constituirii unui fond de asigurare la nivelul raspunderii asiguratorului dintr-o perioada viitoare. Deci, cunoscand cat au reprezentat despagubirile la fiecare 100 unitati monetare suma asigurata pentru perioada urmatoare.

Indicele de despagubire poate fi calculat pe baza datelor oferite de statistica de    asigurare. Numarul anilor pentru care este necesar sa fie calculat indicele de despagubire variaza in functie de natura bunurilor si felul riscurilor cuprinse in asigurare. De regula, cu cat numarul anilor pentru care se calculeaza indicele de despagubire este mai mare, cu atat exista mai multa siguranta ca el va indica, cu un grad de precizie mai mare, marimea primei nete.

Pe baza practicii de asigurare s-a ajuns la concluzia ca, in cazul asigurarii animalelor, numarul de ani care ofera suficienta garantie in stabilirea indicelui de despagubire este intre 5 si 7 , la cladiri si alte constructii pentru unele riscuri - intre 10 si 15 ani, iar pentru altele, cum este, de exemplu, cutremurul intre 30 si 40 ani, la culturile agricole - intre 15 si 20 ani, etc.

Cota aferenta realizarii unui anumit profit (beneficiu) se stabileste la un nivel care sa permita societatii de asigurare sa-si achite obligatiile catre bugetul statului si sa faca prelevarile la care are dreptul pentru alimentarea fondurilor proprii.

In concluzie, se poate afirma ca determinarea primelor de asigurare pe baza metodelor statistico-matematice nu prezinta dificultati in cazul bunurilor care sunt deja cuprinse in asigurare si deci exista o baza de date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe o perioada de mai multi ani. In schimb calcularea primelor de asigurare pentru cuprinderea in asigurare a unor bunuri neasigurate prezinta anumite dificultati. Este vorba de faptul ca nu intotdeauna exista suficiente date statistice strict necesare, cum sunt: marimea pagubelor produse de anumite riscuri pe feluri de bunuri, pe ramuri si forme de proprietate si pe perioada de timp, fara de care primele nete de asigurare nu pot fi calculate pe baza unor criterii stiintifice. Inregistrarea si cunoasterea unor astfel de date prezinta importanta nu numai in legatura cu eventuala cuprindere a bunurilor respective in asigurare, ci si in ceea ce priveste luarea unor decizii economice si financiare la nivel macroeconomic.

3.Contractul de asigurare de bunuri

Conceptul de asigurare comporta in mod elementar o abordare sub aspect juridic in virtutea careia asigurarea devine operanta in conditiile in care ea capata o forma juridica, iar acest lucru rezulta din contract, ca "lege a partilor" si din legea propriu-zisa emisa de puterea legislativa. De aici rezulta urmatorul fapt: contractul de asigurare constituie izvoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari.

Astfel, in asigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului sau beneficiarului desemnat o despagubire. Asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat, iar in cazul in care a fost desemnat un beneficiar al asigurarii incheiate, aceasta conditie trebuie indeplinita pe langa beneficiar.

Pe langa trasaturile comune tuturor contractelor, contractul de asigurare prezinta unele trasaturi specifice: are un caracter sinalagmatic, ceea ce inseamna ca partile se obliga reciproc una fata de alta (una sa plateasca prima de asigurare iar cealalta sa acorde despagubirea sau suma asigurata daca survine evenimentul asigurat, dupa caz); are un caracter aleatoriu, ceea ce inseamna ca efectele acestui contract in ceea ce priveste pierderile sau beneficiile pentru una, unele sau toate partile depind de un eveniment viitor, nesigur, incert; este un titlu oneros, partile urmarind realizarea unor anumite scopuri, interese materiale (banesti); se executa succesiv pe toata durata asigurarii.

Referitor la potentialii asigurati, acestia pot fi: persoanele fizice si cele juridice cu domiciliul, sediul sau resedinta in Romania. Pana in 1991 intreprinderile de stat de interes republican nu puteau incheia asigurari facultative de bunuri decat in anumite cazuri. Conditiile actuale din domeniul asigurarilor creeaza posibilitatea ca si regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, precum si institutiile publice sa incheie contracte de asigurare a bunurilor de care dispun.

In contractele de asigurari facultative de bunuri, obiecte de asigurari pot fi:

Bunuri apartinand persoanelor fizice si juridice;

Bunurile primite in folosinta sau aflate spre pastrare, reparare, prelucrare, curatare, vopsire, vanzare, ori spre a fi expuse in cadrul muzeelor sau expozitiilor de catre persoanele fizice sau juridice amintite;

Bunurile sau activitatile care fac obiectul unor contracte de cesionare, inchiriere, sau locatie de gestiune. In acest fel, sfera de protectie pentru asigurarea bunurilor care prezinta interes patrimonial pentru asigurati s-a extins.

Bunurile se asigura pentru sumele declarate de asigurat si care nu trebuie sa depaseasca valoarea lor la data asigurarii. Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intelege:

La mijloacele fixe si obiectele de inventar - valoarea de nou a acestora (pretul de inlocuire) din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective;

La materiile prime, materiale, produse finite, marfuri si altele asemanatoare - pretul de cost al acestora;

La obiecte de muzeu sau de expozitie, precum si la lucrarile de arta pe sticla, din sticla sau pe placi de marmura - sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.

Asigurarea se incheie pe o perioada de un an, la cerere si pe perioade mai scurte in baza declaratiei de asigurare semnate de asigurat. Asigurarea se considera incheiata prin plata primelor de asigurare si emiterea de catre asigurator a contractului de asigurare si este valabila numai pentru bunurile si riscurile specificate in contract, la adresele indicate de acesta.

Raspunderea asiguratorului incepe, dupa 24 ore de la expirarea zilei in care s-au platit acestuia primele de asigurare si s-a intocmit contractul de asigurare si se incheie la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

Exista cazuri in care se impune rezilierea contractului de asigurare chiar daca asiguratul a platit prima de asigurare, si anume:

In cazul in care inainte de a incepe raspunderea asiguratorului evenimentul asigurat s-a produs si asigurarea a ramas fara obiect, precum si atunci cand dupa inceperea raspunderii asiguratorului producerea evenimentului asigurat a devenit imposibila, contractul de asigurare se reziliaza de drept, iar sumele platite de asigurator pentru perioada ulterioara rezilierii se restituie;

In cazul in care primele de asigurare se platesc in rate iar asiguratul nu a achitat rata scadenta la termenul stabilit si nici in perioada de pasuire aprobata de asigurator, contractul de asigurare se reziliaza fara restituirea primelor de asigurare platite;

Daca asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete ori daca nu a facut de indata asiguratorului comunicarea referitoare la schimbarea imprejurarilor esentiale privind riscul, asiguratorul are dreptul, inainte de producerea evenimentului asigurat, sa propuna asiguratului modificarea corespunzatoare a contractului sau sa-l denunte, in cazul in care, cunoscand exact imprejurarile, nu ar fi incheiat contractul;

Daca asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete ori a facut comunicari de rea credinta, asiguratorul, inainte de producerea evenimentului asigurat, este in drept sa denunte contractul, iar dupa producerea evenimentului asigurat sa refuze plata la indemnizatie;

Daca prin nerespectarea de catre asigurat a obligatiilor ce-i revin in legatura cu intretinerea bunurilor asigurate, in scopul prevenirii evenimentelor asigurate, s-ar putea produce pagube, asiguratorul are dreptul sa denunte asigurarea, fara restituirea sumelor achitate.
In cazurile stabilite, prevazute in conditiile de asigurare, la producerea riscului, asiguratul este obligat: sa ia, pe seama asiguratorului si in cadrul sumei la care s-a facut asigurarea, masuri pentru limitarea pagubelor, pentru salvarea bunurilor asigurate, pentru pastrarea si paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarilor ulterioare; sa instiinteze imediat, in caz de incendiu sau de explozie, organele de politie sau unitatile de pompieri.

In cazul producerii riscurilor asigurate, asiguratorul este obligat sa-l despagubeasca pe asigurat sau beneficiarul asigurarii.

Despagubirea datorata de asigurator nu poate depasi valoarea bunului in momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma la care s-a facut asigurarea daca nu s-a prevazut astfel in conditiile de asigurare.

Sunt insa si cazuri in care asiguratorul este exonerat de plata despagubirilor daca riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre:asigurat, contractant sau beneficiar ori de catre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate;de catre persoanele majore care, in mod statornic, locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul, contractantul sau beneficiarul ori de catre prepusii asiguratului, contractantului sau beneficiarului. Despagubirea nu se datoreaza nici in cazul in care pagubele au fost produse din culpa persoanelor indicate mai sus.

In general, societatea de asigurari nu acorda despagubiri pentru:

oPagubele indirecte provocate de: reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatie, scaderea preturilor bunurilor, intarzieri in livrarea bunurilor, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in asigurare;

oPagubele produse prin intreruperea folosirii bunurilor ori prin intreruperea productiei chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in asigurare;

oPagubele produse de operatiuni militare in timp de razboi, daca nu s-a convenit altfel;

oCheltuieli facute pentru transformarea sau imbunatatirea bunurilor in comparatie cu starea lor dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru recuperarea unor avarii sau distrugeri produse de cauze necuprinse in asigurare si nici cele pentru reparatii, reconditionari sau restaurari nereusite;

oPagubele produse de masuri de razboi, invazie, ocupatie militara, razboi civil, insurectie, rebeliune, revolutie, dictatura militara sau uzurpare de putere;

oPagubele produse de tulburari civile, revolte, acte de terorism, sabotaj, acte de vandalism sau altele asemanatoare;

oPagubele produse de influente directe ale exploziei atomice, ale radiatiilor sau infestarii radioactive, ca urmare a folosirii energiei atomice sau a materialelor fisionabile;

oPagubele provocate de alte riscuri necuprinse in asigurare.

Practica in domeniul asigurarilor pe baze contractuale nu este unitara in ceea ce priveste pagubele provocate de calamitati naturale bunurilor asigurate. Astfel, unele societati despagubesc in aceeasi masura pagubele provocate de calamitati tehnice (incendii, accidente, etc., ca si pe cele determinate de calamitati naturale (cutremure, inundatii, trasnet,etc.). In schimb, alte societati despagubesc pagubele provocate de calamitati naturale numai in masura in care polita cuprinde clauze speciale referitoare la asemenea riscuri, cu plata unei prime corespunzatoare.

In conditiile de asigurare poate fi stipulata o clauza potrivit careia asiguratul ramane propriul sau asigurator pentru o fransiza sau o suma determinata, care nu se despagubeste de asigurator.

In cazul in care contractul de asigurare s-a incheiat pentru o suma inferioara valorii bunului, despagubirea cuvenita se poate reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului, in conformitate cu principiul raspunderii proportionale.

Cuantumul pagubei depinde de felul pagubei: totala sau partiala.

In general, la bunuri, prin paguba totala se intelege:

Distrugerea in intregime, fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;

Distrugerea in asa masura, incat refacerea prin reparatie nu mai este posibila;

Costul reparatiilor, mai putin uzura, depaseste valoarea, la data producerii riscului asigurat, a bunurilor respective.

La asigurari de bunuri, paguba partiala se refera la:

Avarii ce pot fi remediate prin reparatii (cu unele exceptii) sau la acea cantitate ce se poate exprima in diverse unitati de masura a carei calitate diminueaza valoarea bunurilor respective;

Avarierea in cazurile in care unele bunuri mai pot fi folosite prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea unor parti componente sau subansambluri.

Dupa producerea evenimentului asigurat, asiguratorul achita despagubirea cuvenita asiguratului numai dupa ce acesta din urma a probat legitimitatea sa de a incasa indemnizatia; a declarat daca a mai incheiat asigurari cu alte societati pentru acelasi risc; a predat asiguratorului intreaga documentatie necesara subrogarii acestuia pentru a exercita actiuni de subrogare.

In situatia in care apare coasigurarea iar totalul despagubirilor depaseste valoare pagubei, asiguratorul datoreaza numai o parte a despagubirii, si anume aceea care rezulta din repartizarea proportionala a despagubirilor datorate de catre toti asiguratorii.

In cazul in care apar pagube succesive la aceleasi bunuri asigurate, suma asigurata se micsoreaza cu incepere de la dat producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurarii, cu suma cuvenita drept despagubire; asigurarea continua pentru suma ramasa, prima de asigurare poate fi completata printr-o asigurare suplimentara contra platii diferentei de prima corespunzatoare.

In domeniul asigurarilor, contractul de asigurare facultativa reprezinta un document intocmit la unitatea asiguratorului sau la sediul (domiciliul) ori unde se afla persoana care doreste sa incheie contractul de catre imputernicitul societatii la incheierea asigurarilor facultative. Documentul este alcatuit din doua parti: contractul de asigurare si declaratia de asigurare, avand acelasi continut. In document sunt mentionate informatiile referitoare la: denumirea, respectiv numele si prenumele asiguratului; adresa, datele de identificare a obiectului asigurat, suma la care se face asigurarea, cota de prima anuala, prima de asigurare anuala, durata de asigurare, mentiuni speciale, conditii de plata a primelor de asigurare anticipat si integral, adresa de autorizare a introducerii dispozitiei de incasare, data intocmirii contractului.

Contractul se preda asiguratului, iar declaratia ramane la unitatea societatii de asigurare.

4. Tipuri de asigurari de bunuri

4.1. Asigurarea cladirilor si a continutului lor

Aceasta asigurare are, pe de o parte un cadru global, ca asigurare cu caracter facultativ, iar, pe de alta parte, un cadru restrictiv, ca asigurare inclusa in portofoliul propriu de catre o anumita societate de asigurari, in baza unor conditii de asigurare specifice.

In principiu, obiectul si riscurile asigurate comporta o tratare relativ unitara, la o societate de asigurari sau alta, in timp ce alte elemente ce configureaza mecanismul asigurarii sunt diferentiate.

Pot constitui obiect al acestei asigurari urmatoarele bunuri:

Cladirile si alte constructii care servesc drept locuinte, birouri, magazine, restaurante. Bufete, depozite de marfuri, ateliere, teatre, cinematografe, cluburi, muzee, expozitii, dependinte, etc.(inclusiv instalatii fixe de incalzire, electrice, sanitare); cladirile in curs de executie, imprejurimile, s.a.;

Masinile, utilajele, instalatiile, motoarele, uneltele, inventarul gospodaresc si alte mijloace fixe;

Obiecte de inventar;

Marfurile, materiile prime si auxiliare, materialele, semifabricatele, produsele finite si alte mijloace circulante.

In asigurarea cladirilor, altor constructii si a continutului acestora se iau in considerare urmatoarele riscuri generale: incendiu, trasnet, explozii, ploaie torentiala, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundatie, furtuna, uragan,cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada pe cladiri si constructii, avalanse de zapada, caderea de pe cladiri a unor corpuri, etc.

Se asimileaza aceste riscuri, si deci se acorda despagubiri si pentru pagube generate de:

Cazurile de demolare sau demontare a unor cladiri si constructii, de demontarea sau mutarea unor mijloace fixe ca urmare a amenintarii generate de producerea si extinderea riscului de baza asigurat( incendiu,inundatie, cutremur de pamant, prabusire sau alunecari de teren,etc.);

Cazurile de izbire a cladirilor si altor constructii de catre un vehicul;

Carbonizarea sau topirea unor obiecte de natura mijloacelor fixe sau a mijloacelor circulante ca urmare a cazurilor de incendiu si alte calamitati produse de cladiri sau alte constructii;

Cheltuielile aferente lucrarilor de curatare a locului in care s-a produs cazul asigurat, propriu-zis;

Avarii accidentale produse de instalatiile de apa, gaze, canalizare, incalzire centrala, etc.:

Pierderea sau disparitia bunurilor asigurate cauzate direct de riscuri asigurate.

Nu se asimileaza riscurilor asigurate evenimente ca: distrugeri la bunurile asigurate datorate unor surse normale de caldura sau prin oxidare, fermentare, caldura, afumare, etc., distrugeri provenind din actiunea curentului electric neurmate de incendiu, riscuri provenind din actiunea prelucrarea bunurilor la caldura sau foc deschis, etc.

Sfera riscurilor asigurate si modul de preluare a lor in asigurare poate sa difere de la societate la alta. Asa, de exemplu, societatea "Asigurarea Romaneasca" preia in asigurare in mod global riscurile mentionate anterior, vizand cladirile, constructiile si continutul acestora. Dimpotriva, societatea de asigurari ARDAF si ASIT S.A. au emis in acelasi scop trei categorii de polite, dupa sfera riscurilor:

Polita "Standard"

Polita "Standard extinsa"

Polita "Toate riscurile"

Mecanismul asigurarii cladirilor si constructiilor comporta anumite aspecte caracteristice referitoare la : modul de incheiere a asigurarii, suma asigurata, prima de asigurare, raspunderea partilor, etc.

Asigurarea cladirilor si constructiilor se incheie la solicitarea persoanelor fizice si juridice pe baza declaratiei de asigurare, respectiv a contractului de asigurare. Durata asigurarii este de un an, dar, la cerere, asigurarea poate fi incheiata si pe perioade mai reduse de timp (cel putin trei luni).

Suma asigurata se stabileste prin negociere intre asigurat si societatea de asigurare dar tinand seama de valoarea in nou a bunului asigurat (valoarea de inlocuire diminuata cu uzura) in momentul asigurarii.

Suma asigurata se poate stabili astfel:

Pentru cladiri si constructii separat precum si pentru fiecare obiect de muzeu sau expozitie, lucrare de arta, etc.

Pentru bunurile ce reprezinta continutul cladirilor si constructiilor (mijloace fixe si circulante, materiale), global, pentru toate bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime, bunuri care se afla in cladirile si constructiile respective sau separat pentru fiecare bun ori pentru bunuri din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime.

In cazul asigurarii unor platforme industriale, combinate, uzine, etc., pentru stabilirea sumei asigurate se impune efectuarea inspectiei de risc de catre organe de specialitate ce pot furniza informatii referitoare la : natura si structura bunurilor asigurate, la argumentarea sumei asigurate, distinct pentru cladiri si constructii, respectiv pentru continutul acestora, la obiectul de activitate, natura riscurilor, datele statistice cu privire la cuantumul pagubelor intr-o anumita perioada de timp.

Prima de asigurare se calculeaza potrivit sistemului de cote tarifare de asigurare, diferentiate pentru categorii de cladiri, constructii si pentru celelalte bunuri, precum si pe localitatile urbane sau rurale in care isi au sediul sau amplasamentul aceste bunuri.

Tariful de prime de asigurare este stabilit in lei, la fiecare 100 lei din suma asigurata, pe feluri de cladiri, constructii si pe grupe de bunuri.

Diferentierea tarifelor de prime de asigurare pe tipuri de localitati (municipii, orase, comune) este argumentata prin variatia frecventei si intensitatii riscurilor in diferite categorii de localitati. Diferentierea tarifelor de prime de asigurare pe grupe de bunuri in cadrul acestei forme de asigurare tine seama de raportul dintre riscurile asigurate si scopul sau destinatia acestor bunuri. Se remarca apoi diferentierea tarifelor de prime de asigurare pentru cladiri si constructii fata de bunurile reprezentand continutul acestora, tinand seama de masura in care acestea sunt sau nu combustibile ori mai usor inflamabile.

Plata primelor de asigurare se face anticipat si integral, in numerar sau prin virament la societatea de asigurari cu care s-a perfectat contractul de asigurare. La asigurarile incheiate pe o perioada de un an, la cererea asiguratului, de regula, plata primelor de asigurare poate fi facuta si in mod esalonat, in rate subanuale..

Raspunderea partilor este stabilita prin contractul de asigurare astfel incat sa stimuleze aportul acestora in derularea asigurarii.

Raspunderea societatii de asigurare se declanseaza, de regula, dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-au achitat primele de asigurare si s-a incheiat contractul de asigurare. Raspunderea asiguratorului inceteaza la orele 24 ale ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

Raspunderea asiguratului consta in obligatia acestuia de a intretine bunurile asigurate in conditii corespunzatoare destinatiei acestora, pentru a preveni producerea unor pagube. La producerea cazului asigurat, asiguratul trebuie sa ia toate masurile posibile la limitarea pagubelor, pe seama asiguratorului si in limita sumei asigurate, de paza si de pastrare a bunurilor calamitate, sa instiinteze in scris societatea de asigurari asupra producerii evenimentului asigurat, sa instiinteze, in caz de incendiu, organele de politie si unitatile de pompieri.

Daca asiguratul nu isi indeplineste obligatiile prezentate mai sus, societatea de asigurari poate denunta contractul de asigurare chiar fara restituirea primelor de asigurare incasate sau poate refuza dezdaunarea la producerea riscului asigurat.

Despagubirea de asigurare intervine odata cu, sau ca urmare a producerii cazului asigurat, tinandu-se seama de faptul ca, daca cladirile si constructiile respective fac obiectul asigurarii. Cu aceasta ocazie se impun succesiv urmatoarele operatii: instiintarea, constatarea pagubei, evaluarea pagubei, calculul si plata despagubirilor.

Instiintarea cu privire la producerea cazului asigurat se efectueaza de catre asigurat la societatea de asigurari cu care se afla in relatii de asigurare, in cadrul unui termen limita stabilit prin lege ori prin contractul de asigurare.

Constatarea pagubei. La cladiri si constructii se efectueaza de catre societatea de asigurare care a fost instiintata, prin inspectorii de daune. La constatare participa asiguratul, persoana fizica (sau un membru major al familiei acestuia), respectiv un reprezentant al conducerii unitatii asigurate, al persoanei juridice, dupa caz, organe ale politiei si unitatilor de pompieri, precum si doi martori. Rezultatele constatarii se inscriu in procesul verbal de constatare.

Evaluarea pagubei. Pentru cladiri si constructii se tine seama de faptul ca, urmare a producerii cazului asigurat, se pot inregistra: paguba totala sau paguba partiala, in ambele ipoteze cu recuperari sau fara recuperari.

Paguba totala, la cladiri si constructii, inseamna ca: in urma producerii cazului asigurat, cladirea a fost distrusa in intregime, iar refacerea prin reparatii nu mai este posibila; costul reparatiilor, mai putin uzura depaseste valoarea cladirilor sau altor constructii la data producerii evenimentului asigurat.

Paguba totala fara recuperari este aceea generata de evenimentul asigurat in urma caruia nu se pot recupera nici un fel de materiale sau elemente de constructii.

Paguba totala cu recuperari este acea paguba generata de evenimentul asigurat in urma careia pot fi recuperate materiale si parti componente ale cladirii sau constructiei ( caramizi, usi, lemnarie, etc.).

Paguba partiala, la cladiri si constructii afectate de producerea evenimentului asigurat, semnifica faptul ca cladirea sau constructia respectiva a suferit distrugeri mai mici care nu au afectat structura de rezistenta ci au afectat superficial unele parti ale cladirii, dar in urma unor reparatii cladirea poate fi folosita mai departe.

Paguba partiala fara recuperari presupune ca, in urma avariilor produse la cladiri si constructii, nu au rezultat materiale folosibile, valorificabile (fiind vorba in principiu de avarii la tencuieli, zugraveli ori de incendiu).

Paguba partiala cu recuperari apare in cazul in care din partea distrusa, avariata a cladirii sau constructiei se pot recupera unele materiale sau elemente constructive (caramizi, materiale de constructii, deseuri, etc.).

Evaluarea pagubei tine seama de caracterul acesteia. Paguba reflecta valoarea reala a cladirii sau partii distruse a cladirii, la data producerii evenimentului asigurat, din care s-au scazut eventualele recuperari.

Valoarea reala a cladirii (sau partii din cladire) avariate se stabileste in functie de valoarea de inlocuire (din nou) a cladirii (sau partii din cladire) din care se scade uzura.

Valoarea de inlocuire (din nou) a unei cladiri (ori a partii din cladirea avariata) la dat producerii pagubei - in caz de paguba partiala - se stabileste pe baza devizului de lucrari de reparatii sau refaceri. Evaluarea valorii de inlocuire a cladirii pe baza devizului are loc dupa normele generale de intocmire a devizului pe categorii de lucrari, pe obiect sau pe parti de obiect.

In cazul de paguba totala se poate folosi, in acest scop, evaluarea globala. Pentru aceasta bunurile amintite sunt structurate in grupe si au in vedere toate ramurile si sectoarele economiei nationale, in masura in care aceste bunuri intra sub incidenta asigurarii. In vederea evaluarii globale a pagubelor, la cladiri si la constructii, luand ca baza incadrarea acestora intr-un anumit numar de categorii, se impune luarea in considerare a calitatii acestora.

In acest context, se remarca oportunitatea incadrarii cladirilor si constructiilor in una din cele trei grupe de calitate, in functie de elementele constructive, materiale de constructii folosite pentru realizarea acestor elemente (fundatie, zidarie, plafoane, tamplarie, acoperis, finisare,etc.), precum si de calitatea fortei de munca utilizata. Astfel, la calitatea I-a se cuprind cladiri si constructii la edificarea carora s-au folosit materiale de constructii noi, rezistente si forta de munca corespunzatoare, calificata. La calitatea a II-a se includ cladiri si constructii realizate cu materiale bune sau mediocre, dimensionate economic, cu respectarea prescriptiilor tehnice, cu o executie simpla, dar fara vicii la elementele principale de constructie, prin folosirea fortei de munca calificate. La calitatea a III-a se incadreaza cladiri si constructii executate cu materiale mediocre, inferioare sau defecte, cu materiale din demolari, lucrarile avand in general caracter provizoriu si fiind realizate cu forta de munca necalificata.

Deci, in functie de tipul, categoria cladirii si de incadrarea in una din grupele de calitate se stabileste valoarea din nou pe metru patrat de suprafata construita a cladirii sau constructiei.

Valoarea din nou a cladirii se stabileste prin inmultirea suprafetei totale a cladirii cu valoarea din nou pe metru patrat.

Metoda evaluarii globale a cladirilor si constructiilor practicata in asigurari are avantajul ca este operativa si sigura, permitand stabilirea valorii din nou (deci de inlocuire) a acestora, iar pentru cerintele evaluarii pagubei, a valorii reale a cladirii sau constructiei.

Valoarea reala a cladirii sau constructiei se stabileste prin corectarea valorii din nou cu gradul de uzura al cladirii sau constructiei. Gradul de uzura depinde de vechime si starea de intretinere a cladirii sau constructiei. In practica, s-au intocmit "tabele cu coeficientii valorii ramase" (nu cu coeficienti de uzura).

Vechimea cladirii influenteaza substantial gradul de uzura si se stabileste in functie de : anul constructiei, data autorizatiei, etc.

Starea de intretinere a cladirii se apreciaza cu unul dintre calificativele: buna, mediocra,rea, tinandu-se seama de eventualele renovari aduse cladirii.

In asigurarea cladirilor si constructiilor, despagubirea se bazeaza pe principiul primului risc, atat in ipoteza pagubei totale, cat si partiale.

In calculul despagubirii se iau in considerare: valoarea pagubei, valoarea reala a cladirii sau constructiei, din momentul producerii cazului asigurat si suma asigurata. Cu privire la evaluarea pagubei si stabilirea valorii reale a cladirii sau constructiei care face obiectul asigurarii, deci si al despagubirii au fost prezentate aspecte metodologice. Cat priveste suma asigurata, aceasta a fost stabilita prin contractul de asigurare a cladirilor asigurate.

Prin urmare, despagubirea se calculeaza global, in cazul in care, cladirea, constructia respectiva este asigurata. In calculul despagubirii se impune luarea in considerare a unor coeficienti de corectie a valorii cladirilor si constructiilor, fata de un moment de referinta.

Despagubirea nu poate depasi valoarea cladirii sau constructiei, din momentul producerii cazului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma asigurata. Sumele reprezentand despagubiri se remit asiguratului intr-o singura transa, cu reglarea ulterioara.

Dupa plata despagubirii pentru paguba produsa din riscuri asigurate, asiguratorul procedeaza la reducerea sumei asigurate pentru restul perioadei de asigurare cu suma achitata asiguratului drept despagubire.

Determinarea valorii pagubelor pentru bunuri reprezentand continutul cladirilor si constructiilor (deci mijloace fixe si circulante, materiale,etc.) are loc in functie de specificul fiecarui element.

Paguba totala la mijloace fixe este in functie de valoarea de inventar sau valoarea din nou a acestora din care se scade uzura si eventualele recuperari. Paguba partiala se estimeaza in functie de evaluarile din devizul de reparatii.

Paguba datorata unor evenimente asigurate la mijloace circulante se estimeaza in functie de volumul bunurilor prejudiciate, avariate, distruse si pretul de evaluare a lor.

Despagubirea pentru pagube la bunuri asigurate reprezentand continutul cladirilor si constructiilor este, in principiu, egala cu valoarea pagubei, fara a depasi suma asigurata.

4.Asigurarea masinilor, utilajelor si instalatiilor

In asigurarea facultativa a cladirilor, altor constructii si a continutului lor pentru riscul de incendiu si alte calamitati se cuprind, printre alte bunuri, masinile si instalatiile. Instituirea unei forme distincte de asigurare facultativa pentru masini si instalatii este determinata de faptul ca aceste bunuri sunt supuse atat riscurilor elementare cunoscute, cat si riscurilor specifice care poarta denumirea generica de avarii accidentale.

Subiectele asigurarii pot fi persoane fizice sau juridice, cu sediul si domiciliul in Romania, care poseda masini si instalatii, in calitate de asigurati si societatile de asigurare de profil, in calitate de asiguratori.

Obiectul asigurarii il constituie masinile, utilajele si instalatiile aflate in incinta unitatii sau la domiciliul clientului, aflate in curs de montare, demontare sau in rezerva, precum si cele care, in procesul utilizarii presupun transportarea lor si in afara incintei asiguratului sau domiciliului acestuia.

Avariile accidentale la masini, utilaje, instalatii sunt generate de o serie de riscuri, intre care:

Ruperi sau deformari in timpul functionarii: ciocniri, loviri sau izbiri cu alte corpuri, explozie, efecte chimice, calorice si electrice asupra instalatiilor, inductie, trasnet, cutremur de pamant, furtuna, uragan, ploaie torentiala, inghet, alunecare de teren, grindina, caderea pe utilaje si instalatii a unor corpuri, etc.

Defecte de constructie, de material, de turnare sau montare, cu unele exceptii. Asa de pilda riscurile de producere a unor pagube la unelte si piese fixate numai temporar la masini, la utilaje si instalatii ca: burghie, cutite, panze, forme, matrite, etc., se iau in asigurare prin asimilare cu conditia ca acestea sa fie montate in ansamblul tehnic in momentul producerii avariei.

Asigurarea se incheie pe baza declaratiei de asigurare urmata de acceptarea si incheierea contractului de asigurare.

Perioada de asigurare este, de regula, de un an iar raspunderea societatii de asigurare este bine precizata prin contract.

Suma asigurata se stabileste la cererea asiguratului, dupa caz, prin negociere, separat pentru fiecare masina, utilaj sau instalatie in parte, tinand seama de valoarea declarata, valoarea din nou sau valoarea reala a fiecarui bun asigurat.

Primele de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime de asigurare, in functie de categoria in care se incadreaza fiecare masina sau utilaj in parte, in raport cu frecventa riscurilor. Se remarca diversitatea primelor de asigurare in cadrul a doua categorii de masini, utilaje si instalatii, respectiv dupa felul activitatii si indiferent de felul activitatii ca de altfel si in cadrul acestor categorii.

Asiguratii au obligatia sa manifeste grija fata de pastrarea integritatii masinilor, utilajelor si instalatiilor asigurate, sa evite amplasarea acestora in incaperi cu surse de incendiu, de explozie, in cladiri periclitate de prabusiri, alunecari de teren, etc.

Constatarea pagubelor are loc conform normelor generale de asigurare a bunurilor.

Evaluarea pagubelor tine seama de caracterul acestora, totale sau partiale, precum si de eventualitatea cheltuielilor suplimentare de salvarea a bunurilor sau de limitare a pagubelor, ca si eventuale recuperari. Despagubirea se estimeaza in functie de marimea pagubei fara a depasi suma asigurata.

4.3.Asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice

Pentru a-si face cat mai atractive produsele oferite pe piata asigurarilor, unele societati includ intr-o singura polita o asigurare de bunuri si una de raspundere civila sau o asigurare de bunuri, o a doua, asigurare de persoane si o a treia, asigurare de raspundere civila.   

O asemenea tripla combinatie de asigurari intalnim, sub denumirea de asigurare complexa a gospodariilor persoanelor fizice, care include, intr-o singura polita, o asigurare de bunuri, o asigurare de persoane, alta decat de viata si o asigurare de raspundere civila legala pentru unul si acelasi asigurat, precum si pentru persoanele cu care locuieste si gospodareste impreuna. Constituie una din formele de asigurare agreate de cetateni, indiferent de mediul in care domiciliaza, ca si de ocupatie sau profesie.

Referitor la asigurarea bunurilor aflate in gospodariile persoanelor fizice, obiectul asigurarii il pot constitui:

Mobilier si obiecte casnice;

Produse agricole, viticole, pomicole pentru deservire zootehnica, stupi de albine; mijloace de transport cu tractiune animala, motociclete si biciclete, harnasamente;

Furaje.

Nu sunt cuprinse in asigurare (ci in alte specifice sau in nici un fel de asigurare), urmatoarele categorii de bunuri:

oMasinile, instalatiile, uneltele, aparatele, instrumentele si alte bunuri din ateliere, motoarele si electromotoarele destinate productiei, etc.;

oProdusele agricole, viticole, pomicole si animaliere detinute de asigurat in gospodaria sa;

oBanii, hartiile de valoare, actele, documentele, manuscrisele, bijuteriile, librete de economii, marci postale, s.a.;

oAutovehiculele (cu exceptia motocicletelor) si ambarcatiunile de orice fel;

oBunurile care nu mai pot fi folosite potrivit destinatiei lor din cauza degradarii.

Se acorda despagubiri in caz de pagube produse de :

Incendiu, trasnet, explozie, ploaie torentiala, grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau de gheata, avalanse de zapada;

Carbonizarea ori topirea bunurilor;

Daramarea, demontarea sau mutarea in alt loc a cladirilor, constructiile in care se afla bunurile asigurate ori a altor cladiri sau constructii invecinate, daca aceasta se face pentru a opri intinderea unui incendiu sau la amenintarea brusca de inundatie, de prabusire sau de alunecare de teren;

Distrugerea sau avarierea de catre un risc asigurat a cladirilor sau constructiilor in care se afla bunurile asigurate;

Pierderea sau avarierea de catre un risc asigurat a cladirilor sau constructiilor in care se afla bunurile asigurate;

Furt prin efractie.

Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele produse de:

Cauze necuprinse in asigurare;

Explozii organizate in scop lucrativ;

Inundatii produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare sau al schimbarii artificiale a cursurilor de apa;

Comiterea furtului prin efractie cu participarea unor persoane care locuiesc in acelasi apartament cu asiguratul;

Furtul prin efractie al bunurilor asigurate aflate in cladiri sau alte constructii ramase nelocuite.

Nu se despagubesc nici pagubele indirecte nici cele produse de operatiuni militare in timp de razboi, masuri de razboi, invazie, ocupatie militara, revolutie, s.a.

Suma asigurata se stabileste global pentru toate bunurile, potrivit cererii asiguratului, fara sa depaseasca valoarea bunurilor respective, apreciata pe baza preturilor cu amanuntul, mai putin uzura.

Raspunderea asiguratorului incepe dupa 5 zile de la expirarea zilei in care s-au achitat primele de asigurare si s-a intocmit contractul de asigurare si se incheie la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

Daca evenimentul asigurat s-a produs inainte de inceperea raspunderii asiguratorului, contractul de asigurare se reziliaza, iar primele de asigurare sunt restituite. Rezilierea contractului de asigurare poate surveni si atunci cand asigurarea a ramas fara obiect sau producerea evenimentului a devenit imposibila.

Raspunderea asiguratului se refera la intretinerea, pastrarea in conditii corespunzatoare a bunurilor, luarea unor masuri de prevenire a riscurilor si de limitare a pagubelor, instiintarea organelor de politie, pentru cazurile de furt prin efractie, a unitatilor de pompieri, in cazul unor incendii la bunurile asigurate, etc.

Constatarea producerii cazului asigurat revine societatii de asigurare, ca urmare a instiintarii scrise depuse in termenul precizat prin contractul de asigurare, in prezenta asiguratului si, dupa caz a altor organe.

Evaluarea pagubelor tine seama de natura lor (totale sau partiale).In caz de paguba totala, evaluarea acesteia tine seama de valoarea din momentul producerii evenimentului, a bunurilor asigurate, din care se scade uzura aferenta.

In caz de paguba partiala, evaluarea are loc in functie de gradul de depreciere al bunurilor, respectiv de costul reparatiilor impuse pentru aducerea lor la starea pe care o aveau inainte de producerea evenimentului asigurat.

Despagubirea se stabileste in functie de valoarea pagubei fara a depasi suma asigurata si, desigur, valoarea bunurilor respective,

Plata despagubirilor are loc in numerar, direct sau prin remiteri postale, odata cu retinerea eventualelor obligatii restante ale asiguratului fata de societatea de asigurari.

4.4.Asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru

Asigurarea de transport terestru se incadreaza in sfera asigurarilor de bunuri pentru riscuri produse pe teritoriul national si care pot afecta incarcatura, mijloacele de transport terestru sau ambele categorii de bunuri.

Asigurarea de transport terestru este inclusa in portofoliul multor societati de asigurare din tara noastra dar in cadrul a doua grupe de asigurare, si anume:

Asigurarea bunurilor pentru pagube cauzate in timpul transportului terestru (cargo)

Asigurarea autovehiculelor (casco)

Pentru bunurile aflate in parcurs (adica in curs de transport) prin intermediul diferitelor mijloace de transport terestru se pot ivi riscuri in plus fata de cele din depozite, in cladiri si constructii, fapt care impune practicarea unei forme specifice de asigurare facultativa si anume asigurarea de transport terestru cargo.

Subiectele asigurarii pot fi, pe de o parte, persoanele fizice si juridice care initiaza operatiuni de transport de bunuri, dar pe de alta parte societati care au in portofoliu asigurarea de transport terestru al bunurilor.

Obiectul asigurarii il pot constitui bunurile aflate in parcurs de transport, pe teritoriul tarii noastre, pe caile ferate, cu vehicule sau prin posta (mijloace fixe, mobilier, marfuri, alte bunuri, etc.)

Sunt exceptate, nefiind preluate in asigurare:

Banii, hartiile de valoare, documentele, registrele, actele, manuscrisele, tablouri, sculpturi, lucrari de arta, etc.;

Bunurile inflamabile, explozibile sau usor inflamabile( fosfor, titei, benzina, etc.;

Lichidele acide.

Aceste bunuri pot totusi sa fie asigurate pentru transportul terestru, insa pe baza unor conditii speciale de asigurare.

Riscuri asigurate In asigurarea de transport terestru a bunurilor, in principiu, sunt cuprinse urmatoarele riscuri aferente bunurilor transportate:

Incendiu, trasnet, explozie, inundatie, furtuna, umezeala, ploaie, grindina, cutremur, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau contaminare;

Accidente ale mijlocului de transport, cum ar fi: ciocniri, loviri sau izbiri cu alte mijloace de transport sau orice mijloace sau imobile aflate in afara mijlocului de transport, caderi, derapari, rasturnari sau impotmoliri;

Acte de talharie;

Spargere, scurgere, risipire, disparitie sau furt total sau partial al bunurilor asigurate, daca s-a produs ca urmare al unui accident al mijlocului de transport;

Accidente in timpul incarcarii, asezarii sau descarcarii bunurilor.

In asigurarea de transport terestru a bunurilor, s-au cristalizat, in timp, doua variante si anume:

Asigurarea de transport pe o ruta definita ( pe caile ferate, cu alte vehicule sau prin posta);

Asigurarea de transport pe orice ruta din interiorul tarii;

Separat pentru fiecare transport pe caile ferate, cu vehicule ori prin posta, in cazul asigurarilor incheiate pentru bunuri transportate pe o ruta definitiva;

Separat pentru toate bunurile transportate cu fiecare vehicul, in cazul asigurarilor incheiate cu persoane juridice care efectueaza transportul cu vehicule proprii.

Primele de asigurare sunt diferentiate in functie de felul transportului.

Pentru protejarea bunurilor pe timpul transportului terestru, pe teritoriul tarii noastre, se pot incheia "asigurari facultative de abonament". Asigurarea se incheie fara termen, pentru sumele maxime stabilite de asigurator pe un vagon pe cale ferata, un autovehicul, vehicul cu tractiune animala si de fiecare colet postal.

Daca la un transport valoarea bunurilor transportate este mai mare decat cea prevazuta mai sus, pentru diferenta se poate incheia asigurare suplimentara.

Tariful de prime de asigurare este exprimat in lei la 100 lei din suma asigurata pentru transporturi pe o ruta definitiva. Cotele tarifare sunt diferentiate in raport cu faptul daca transporturile de bunuri se fac in aceeasi localitate sau intre localitati, fiind mai ridicate in cazul transportului cu vehicule sau prin posta, fata de transportul pe caile ferate.. Pentru transporturile de bunuri cu vehicule proprii, prima de asigurare se exprima in suma absoluta pe un an pentru fiecare autovehicul.

Asigurarea intra in vigoare dupa 24 ore de la expirarea zilei in care s-a perfectat contractul de asigurare si s-a platit primele de asigurare.

Raspunderea societatii de asigurare incepe si inceteaza in mod diferentiat si specific. Raspunderea incepe dupa intrarea in vigoare a asigurarii, in mod diferentiat, astfel:

La bunurile transportate pe caile ferate, din momentul primirii bunurilor de catre transportator, cu respectarea regulamentului de transport;

La bunurile transportate cu vehicule, din momentul incarcarii bunurilor in vehicule.

Raspunderea societatii inceteaza, de asemenea, diferentiat:

La bunurile transportate pe caile ferate, din momentul eliberarii bunurilor catre destinatar, direct sau prin depozitarea bunurilor la cererea destinatarului in conditiile regulamentului de transport;

La bunurile transportate cu vehicule, din momentul descarcarii acestora din vehicule, la destinatie.

Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirii in asigurarea de transport terestru al bunurilor are loc in mod specific, dar cu incadrarea in coordonatele asigurarilor de bunuri.

Constatarea pagubelor are loc in urma sesizarii organelor de politie si instiintarii societatii de asigurare cu privire la producerea cazului asigurat. La operatiunile de constatare a pagubei participa inspectorul de daune al societatii de asigurare, transportatorul, organele de politie, asiguratul sau reprezentantul sau, si dupa caz, martori. Cu aceasta ocazie se intocmeste procesul-verbal de constatare a pagubei.

Evaluarea pagubei are loc in functie de cantitatea bunurilor depreciate sau distruse si preturilor de evaluare la data producerii evenimentului asigurat.

Despagubirea este, in principiu, cel mult egala cu paguba, cu conditia de a nu depasi suma maxima asigurata. In caz contrar, despagubirea se reduce corespunzator raportului dintre suma asigurata pentru fiecare fel de transport si valoarea bunurilor transportate la data producerii cazului asigurat. Plata despagubirii se efectueaza in cadrul unui termen precizat prin contractul de asigurare, iar daca ulterior bunurile au fost recuperate, atunci sumele platite ca despagubiri se restituie societatii de asigurare, total sau partial, dupa caz.

Conditiile de asigurare stipuleaza o serie de situatii in care societatile de asigurare nu acorda despagubiri, dintre care vom retine:

Pagube produse ca urmare a insusirilor proprii ale bunurilor transportate (vicii ascunse, scaderea naturala in greutate, alterare, ruginire, uscare,etc.)

Pagube produse datorita conservarii necorespunzatoare sau modului de ambalare a bunurilor transportate;

Pagube inregistrate la bunurile transportate provocate de viermi, rozatoare, factori climaterici si atmosferici, avarierea si distrugerea bunurilor datorate defectelor de fabricatie ale bunurilor transportate;

Pagube produse bunurilor transportate in conditiile predarii spre expediere sub denumire falsa a unor bunuri excluse de la transport.

4.5.Asigurarea autovehiculelor

Constituie una din formele de asigurare bine reprezentata in practica asigurarilor din tara noastra. Prin aceasta forma de asigurare, posesorul autovehiculului este asigurat pentru avarii si distrugeri produse prin accidente sau datorate unor calamitati naturale, la propriul autovehicul, fiind deci o asigurare pentru sine.

Subiectele asigurarii sunt, pe de o parte, posesorii de autovehicule, persoane fizice si juridice, cu domiciliul, sediul sau resedinta in Romania, care detin autovehicule inmatriculate legal, iar pe de alta parte, acele societati de asigurari care au in portofoliul lor asigurarea auto casco.

Obiectul asigurarii il constituie vehiculele pentru transporturile terestre actionate pe principiul motorului, care sunt inmatriculate legal, respectiv:

Autovehicule destinate transportului de persoane (autoturisme, autobuze, motociclete,etc.);

Autovehicule destinate transportului de bunuri (autocamioane, autofurgoane, autobasculante, autotractoare, autocisterne);

Autovehicule speciale pentru gospodaria comunala (autostropitori, automaturatori, autogunoiere,etc.) pentru stingerea incendiului, autosanitare, autovehicule cu instalatii de radioficare, caravane cinematografice,etc.;

Tramvaie si alte mijloace de transport pe cablu, troleibuze;

Remorci auto tractate de un autovehicul asigurat.

Nu pot fi asigurate, in acest context, autovehicule care nu sunt inmatriculate potrivit dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice in Romania, cum ar fi: utilaje de constructii si agricole, tractate si cu motor. Sunt excluse de la asigurare autovehicule cu o vechime ce depaseste limita precizata si impusa de societatea de asigurari.

In functie de riscurile prevazute in polita de asigurare, asiguratorul acorda despagubiri pentru pagube produse prin avarierea sau distrugerea autovehiculului asigurat, provocat de:

Diverse accidente, cum ar fi: ciocniri, loviri sau izbiri cu alte autovehicule sau cu alte corpuri mobile sau imobile, aflate in afara sau in interiorul vehiculului asigurat, zgarieri, caderi, derapari, rasturnari;

Incendiu, trasnet, explozie,(inclusiv explozia rezervorului de carburanti sau a rezervorului de aer comprimat);

Furt (inclusiv talharie);

Calamitati naturale: ploaie torentiala (inclusiv efectele indirecte ale acesteia), grindina, inundatie, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, caderea unor corpuri pe constructia in care se afla autovehiculul.

In functie de modul in care sunt grupate riscurile acceptate, se disting urmatoarele tipuri de asigurari:

asigurari pentru:

ofurt;

oincendiu si furt,

ocasco ( ce cuprinde riscurile de incendiu, furt si avarii accidentale);

asigurari pentru:

oincendiu;

ofurt;

ocasco (care include riscurile de incendiu, furt si avarii accidentale);

ocasco complet (care cuprinde casco plus pagubele provocate de calamitati naturale, precum si cheltuielile cu remorcarea vehiculului avariat pana la atelierul de reparatii si pentru transportul la destinatie al ocupantilor autovehiculului in cauza);

asigurari pentru:

oincendiu, explozie, grindina, atentate;

oaccidente si coliziuni;

ospargerea geamurilor si a componentelor de sticla,

La acestea se mai pot adauga:

asigurarea remorcii;

asigurarea altor conducatori auto;

asigurarea persoanelor transportate;

asigurarea pentru diverse accidente;

incendiu, explozie si calamitati naturale;

cheltuieli de transport al autovehiculului avariat la atelierul de reparatii sau la locul de adapostire. La aceasta asigurare, denumita generic, asigurare de avarii, se mai poate adauga o asigurare de prim risc a echipamentului suplimentar montat la autovehicul.

Daca asiguratul a incheiat mai multe asigurari de avarii pentru acelasi autovehicul, care acopera aceleasi riscuri, la doua sau mai multe societati de asigurare, la producerea evenimentului asigurat, asiguratorul va acorda despagubirea proportional cu prima incasata, in raport cu celelalte societati care vor fi instiintate despre aceasta.

Se acorda despagubiri si pentru:

cheltuieli cu transportul autovehiculului la atelierul de reparatii din Romania, cel mai apropiat de locul accidentului;

pagubele produse vehiculului asigurat de avarii sau distrugeri prilejuite de masurile luate in timpul producerii riscului asigurat;

cheltuieli facute in vederea limitarii pagubelor;

In caz de incendiu sau explozie se acorda despagubiri si pentru pagubele inregistrate atunci cand trasnetul sau explozia s-a produs la distanta de autovehiculul respectiv.

In caz de inundatie se acorda despagubiri si pentru pagubele inregistrate ca urmare a acoperirii locului unde se afla autovehiculul asigurat cu un strat de apa provenit din orice cauza, precum si pagubele produse de actiunea mecanica a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de apa.

Valoarea autovehiculului la data producerii riscului asigurat se stabileste scazandu-se din valoarea de nou a acestuia, uzura corespunzatoare.

Uzura autovehiculului avariat se determina in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a acestuia, la data producerii riscului asigurat.

Despagubirea se stabileste astfel: daca suma asigurata nu este mai mica decat valoarea autovehiculului din momentul producerii evenimentului asigurat, despagubirea este egala cu cuantumul pagubei. Daca insa suma asigurata este mai mica decat valoarea autovehiculului din momentul producerii riscului asigurat, despagubirea se va calcula reducandu-se cuantumul pagubei corespunzator raportului dintre suma asigurata si valoarea autovehiculului la data producerii riscului asigurat.

La autoturisme, despagubirile cuvenite pe perioada valabilitatii aceluiasi contract de asigurare nu pot depasi valoarea de nou a acestora.

Dupa fiecare paguba, suma asigurata se micsoreaza cu incepere de la data producerii riscului asigurat pentru restul perioadei asigurarii, cu suma cuvenita drept despagubire, asigurarea continuand pentru suma ramasa; prima ramane neschimbata. La cererea asiguratului, suma ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara, cu plata diferentei de prima corespunzatoare.

Nu se acorda despagubiri pentru:

Pagubele produse autovehiculului sau unor parti componente ale acestuia, din alte cauze, cum ar fi: intrebuintare, uzare, defecte de fabricatie;

Pagubele produse din cauza temperaturii asupra motorului, ca urmare a inghetarii apei si cele produse motorului, cutiei de viteze sau diferentialului ca urmare a insuficientei umplerii sau a supraincalzirii din orice alte cauze decat cele cuprinse in asigurare.

Pagubele produse ca urmare directa a trepidatiilor autovehiculului in timpul mersului, cele produse prin actiunea curentului electric asupra instalatiei electrice, a dinamului, a electromotorului, etc., precum si cele produse ca urmare a actiunii acizilor sau altor substante chimie;

Cheltuielile facute pentru transformarea sau imbunatatirea autovehiculului in comparatie cu starea lui dinaintea producerii riscului asigurat, cele pentru repararea unor avarii sau distrugeri produse de cauze necuprinse in asigurare,etc.;

De asemenea, nu se acorda despagubiri daca:

Paguba a fost provocata cu intentie de catre asigurat;

Paguba cauzata de incendiu sau explozie s-a produs prin folosirea de catre asigurat, in incaperea in care se afla autovehiculul, a focului deschis, inclusiv a luminii cu flacara deschisa;

Paguba s-a produs cu prilejul distrugerii sau avarierii constructiei in care s-a aflat autovehiculul asigurat, din culpa asiguratului;

Asiguratul nu a facut instiintarea scrisa in termen si a procedat la repararea autovehiculului avariat inainte ca reprezentantul asiguratorului sa fi facut constatarea pagubei.

Nu se acorda despagubiri nici pentru situatiile in care:

Autovehiculul nu avea certificat de inmatriculare valabil sau alta autorizatie de circulatie valabila;

Autovehiculul, in momentul accidentului, era condus sau actionat de o persoana fara permis de conducere valabil pentru categoria respectiva ori dupa ce permisul ii fusese retras, anulat sau retinut in vederea anularii ori ca urmare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce;

Asiguratul persoana fizica, proprietar al autovehiculului a condus autovehiculul si a produs accidentul aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice sau s-a sustras de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei si a parasit locul accidentului;

Paguba s-a produs in timpul comiterii de catre asigurat a unei infractiuni contra securitatii statului sau altor infractiuni savarsite cu intentie ori in timpul cand asiguratul, autor al unor infractiuni savarsite cu intentie, incerca sa se sustraga de la urmarire.

Autovehiculele se asigura pentru sumele declarate de asigurat, dar care nu trebuie sa depaseasca valoarea lor la data asigurarii:Aceasta se determina astfel:

La autovehiculele de productie indigena, din pretul de comercializare al autovehiculului la data incheierii asigurarii se scade valoarea uzurii;

La autovehiculul de productie straina, valoarea exprimata in valuta convertibila, se transforma in lei la cursul oficial de la aceea data, din care se scade uzura.

La asigurarea autovehiculelor este uzuala stabilirea unei fransize care poate fi, dupa caz, deductibila sau atinsa.

Asigurarea se incheie pe o perioada de un an sau sase luni, pe baza declaratiei de asigurare semnate de asigurat, ea se considera incheiata prin plata primelor de asigurare si emiterea de catre asigurator a contractului de asigurare.

Tarifele de prime de asigurare au evoluat in sensul cresterii lor substantiale in ultimii ani, datorita inflatiei.

Pentru autoturisme, inclusiv remorcile tractate de aceste autovehicule, la unele societati, asigurarea de avarii auto-casco se poate incheia, dupa caz, cu prima de asigurare integrala sau cu prima de asigurare redusa cu l5%, 2o%, 30% fata de cea prevazuta in tariful de prime, despagubirea micsorandu-se si ea in aceeasi proportie.

Primele de asigurare stabilite in cadrul asigurarii de avarii casco pot fi reduse si in ipoteza aplicarii clauzei bonus. Mai precis, in cazul in care asigurarea se reinnoieste in anii urmatori celui de referinta, fara ca asiguratul sa fi beneficiat de despagubiri, ca urmare a producerii unora dintre evenimentele asigurate. Reducerea primei de asigurare va fi de 15% in primul an, 25% in cel de-al doilea, 35% in al treilea an si 40% in al patrulea si urmatorii ani.

Pentru autoturisme, precum si pentru remorcile trase de acestea, folosite ca taximetre sau in scolile de conducere auto, inclusiv cele apartinand intreprinzatorilor particulari, primele se majoreaza.

Primele se achita integral si anticipat. La asigurarile incheiate pe o perioada de un an, plata primelor de asigurare se poate face si in rate subanuale, in proportiile si la datele stabilite de asigurator.

Raspunderea asiguratorului incepe dupa 24 ore de la expirarea zilei in care s-au achitat primele in numerar ori s-au virat in contul asiguratorului deschis la banca, de catre asigurat si s-a intocmit contractul de asigurare.

Contractul se reziliaza de drept daca pana la inceperea raspunderii asiguratorului, riscul asigurat s-a produs, sau daca asigurarea a ramas fara obiect, primele platite restituindu-se.

Raspunderea asiguratorului inceteaza la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea si care se socoteste de la data inceperii raspunderii acestuia.