Riscurile in activitatea de export si modalitatile de acoperire a acestora

Riscurile in activitatea de export si modalitatile de acoperire a acestora

Orice activitate economica implica riscuri. In cazul in care schimburile comerciale dintre vanzator si cumparator s-ar realiza pe piata instantaneu, prin predarea marfii contra plata, atunci nu s-ar pune problema riscurilor. Insa, in mileniul al III-lea, schimburile directe sunt posibile, cel mult pe pietele tarilor in curs de dezvoltare, unde vanzatorii vin cu marfa, iar cumparatorii cu geanta de bani.

In prezent, tranzactiile de vanzare-cumparare nu se efectueaza - nici nu ar fi posibil de altfel - cu plata imediata, indiferent ca este vorba de schimburi intre rezidentii aceleiasi tari si cu atat mai putin in cazul schimburilor internationale.

Plata contravalorii marfurilor care constituie obiectul tranzactiilor de vanzare-cumparare se face intr-un anumit termen de livrare (30, 45, 90 de zile), iar in cazul tranzactiilor cu bunuri de investitii (utilaje, instalatii complexe etc.), plata poate fi esalonata in timp de 5, 10 si chiar mai multi ani.

Decalajul dintre data livrarii si cea a incasarii contravalorii marfurilor se acopera pe seama creditului comercial (atunci cand furnizorul acorda cumparatorului aceasta facilitate) si cel mai adesea pe seama creditului bancar.

Riscurile inevitabile legate de livrarea marfurilor pe seama creditului comercial sau a imprumutului bancar apar atat pe piata interna cat mai ales pe cea internationala din cauza distantelor adesea mai lungi dintre importator si exportator, a termenelor mai mari la care se efectueaza platile, a monedelor diferite folosite in tarile participante la actul de vanzare-cumparare, a legislatiei diferite de la o tara la alta, etc.

Principalele categorii de risc la care se expun participantii in procesul de import - export sunt:

*Riscul politic sau de tara este rezultatul unor evenimente care nu depind expres de cumparator, dar care il impiedica sau fac imposibila efectuarea platii de catre acesta cum ar fi: razboi, revolutie, lovitura de stat, razboi civil, greva.

Masuri cu caracter politic pot fi luate si de catre:

a.      organizatiile internationale sau terte tari impotriva tarii importatorului - (embargouri, sanctiuni dispuse de Conisiliul de Securitate sau de state terte);

b.      autoritatile publice din tara importatorului, care pot viza interzicerea - restrangerea unor categorii de importuri, limitarea-suspendarea tranzactiilor valutare (risc de transfer), a unor bunuri care au facut obiectul trazactiilor de import etc.

Neacoperirea prin buget a resurselor de plata in cazul importatorilor din sectorul public se circumscrie de asemenea riscului politic.

*Riscul comercial sau de neplata rezida in cauze care tin intrisec de importatorul care nu poate face plata datoriei la scadenta din cauza dificultatilor financiare (insolvabilitate) ori a relei credinte.

*Riscul de catastrofa poate pune debitorul in imposibilitatea efectuarii platii din cauze cum ar fi: cutremur, inundatii, uragane si furtuni catastrofale, eruptii vulcanice, explozii, incendii si altele asemanatoare.

*Riscul valutar (de curs de schimb) apare ca urmare a fluctuatiilor intre paritatea valutelor implicate in contractul de import-export. Modificarea raportului de schimb intre cele doua monede poate determina pierderi pentru furnizor si castig pentru cumparator.

*Riscul de pret. In contractele de import-export partenerii inscriu preturile rezultate in urma negocierilor. In cazul in care, pana la plata contravalorii bunurilor/serviciilor de catre cumparator (importator), preturile bunurilor respective pe piata internationala se modifica, aceasta nu afecteaza derularea tranzactiei, dar poate genera o "pierdere" ori un "castig" pentru vanzator sau cumparator, in raport cu pretul zilei pe piata.

*Riscul de fabricatie consta in imposibilitatea de a efectua livrarea in conformitate cu contractul, din punct de vedere calitativ si cantitativ, ca urmare a unor politici proprii sau a unor masuri guvernamentale externe.

*Riscul logistic se manifesta prin grevele din porturi sau blocarea temporara a cailor de acces.

Modalitatile de acoperire a riscurilor in activitatea de export sunt instrumente care faciliteaza exportatorilor incheierea unor tranzactii "sigure" cu importatorii, in special cu cei din tarile unde conditiile economice si politice ar putea afecta incasarea platii. In tabelul de mai jos putem urmari principalele modalitati de acoperire a riscurilor de export, utilizate de agentii economici in practica: