Aprovizionarea, Cumpararea marfurilor

Aprovizionarea, Cumpararea marfurilor

Exista numeroase abordari conceptuale referitoare la aprovizionare,cumparare achizitionare sau procurare.Uneori ,acesti termeni sunt utilizati ca sinonime,alteori exista diferente mari de continut ,care au dat nastere unor dispute aprinse.

Exista si propunerea de a considera trei termeni distincti: aprovizionarea,cumpararea si marketingul aprovizionarii.Din aceasta perspectiva ,aprovizionare este o functie de executie orientata spre interiorul intreprinderii ,relatia cu furnizorul fiind limitata la un termen scurt .Marketingul cumpararilor este considerat o functie de gestiune a resurselor materiale ale intreprinderii ,pe termen lung.

Conform opiniei altor specialisti in domeniul economic,aprovizionarea reprezinta ansamblul operatiunilor care permit intreprinderii sa dispuna de bunurile si serviciile necesare activitatii sale sip e care trebuie sa le procure din exterior .Din aceasta perspective ,cumpararea este o decizie punctuala de achizitionare a unui anumit bun, in timp ce aprovizionara consta in administrarea fluxurilor de bunuri si servicii de care intrepridnerea are nevoie pentru continuitatea functionarii sale,satisfacerea cererii clientilor si asigurarea rentabilitatii.

Potrivit altei definitii ,cumpararea consta in achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare ,la un cost optim,din surse competente si sigure.Analiza acestei definitii releva urmatoarele caracteristici ale cumpararii: procurarea de bunuri si servicii, examinarea necesitatii cumpararii,cumpararea la cel mai favorabil cost,selectia atenta a surselor.

Obiectul operatiunilor de cumparare il pot constitui :materiile prima,materialele,componentele ,produsele semifinite,produsele finite, articolele de intretinere-reparatii-exploatare ,echipamentele (utilajele) si serviciile.Se constata ca obiectul cumpararii este reprezentat de imputuri care se regasesc in produsul final oferit clientilor,respective articolele de intretinere-reparatii-exploatare (vopsele,piese de schimb pentru utilaje,lubrefianti etc).De asemenea ,cumparatorii sunt preocupati de obtinerea de echipamente de productie ,de birou si alte echipamente,precum si de servicii(curatare-igienizare,constructii,paza etc)

Conform perspectivei "clasice",misiunea cumpararii consta in obtinerea produselor necesare,de calitate potrivita ,in cantitatea potrivita ,din sursa potrivita ,livrate la locul potrivit ,la timpul potrivit, la pretul potrivit.Semnificatiile acestor potriviri sunt urmatoarele: calitatea potrivita, cantitatea potrivita,sursa potrivita,locul potrivit,timpul potrivit,pretul potrivit,utilizarea termenului "potrivit",versatilitatea termenului "potrivit" ,necesitatea concordantei cu obiectivele organizatiei,caracterul ireconciliabil al unor potriviri.

Misiunea cumpararii se concretizeaza intr-un set de obiective a caror indeplinire este asigurata de logisticieni,in general,si de specialistii in cumparare ,in mod special.Obiectivele cumpararii moderne sunt urmatoarele :asigurarea la momentul potrivit,realizarea celei mai avantajoase combinatii ,reducerea la minimum a pierderilor, dezvoltarea relatiilor ,identificarea si dezvoltarea unor surse alternative,valorificarea avantajelor standardizarii si simplificarii.urmarirea tendintelor pietei ,mentinerea unor bune relatii,administrarea functiei ,dezvoltarea profesionalismului

Generarea de profituri prin imbunatatirea activitatii de cumparare se poate realiza printr-o mare varietate de modalitati .Logisticienii considera urmatoarele cai de realizare a economiilor in domeniul cumpararilor: obtinerea unor preturi de cumparare mai favorabile,negocierea unor conditii de plata mai avantajoase,identificarea unor substituenti ,reproiectarea produselor,reducerea costurilor de aprovizionare.

Specificul activitatii fiecarei firme determina anvergura posibilitatilor de obtinere a economiilor in domeniul cumpararii.Importanta cumpararii ca factor de profitabilitate va fi mai mare acolo unde : articolele cumparate detin o pondere importanta in cheltuielile totale, preturile fluctueaza pe termen scurt ,inovatia si moda intervin in activitatea firmei ,pietele produselor finite sunt deosebit de competitive .

Specialistii care considera cumpararea drept un centru de profit sustin ca ea indeplineste cerintele specifice unei astfel de centru.In cadrul firmei ,cumpararea : genereaza costuri (salarii,cheltuieli de birou),presupune capital pentru obtinerea de materiale ,componente ,echipamente si servicii,adauga valoare produsului prin analiza valorii ,negociere si strategia de cumparare, genereaza venituri prin vanzarea surplusurilor de produse, aranjamente in contrapartida sau de tip "sales-leaseback",are autoritate ,in calitate de departament distinct al firmei ,de a decide in privinta determinantilor profitului,respective a preturilor si conditiilor de plata,dispune de buget propriu,raspunde,ca departament distinct, de profituri ,economiile de costuri fiind principalul criteriu de evaluare a performantelor in domeniul aprovizionarii.

In cazul in care are nevoie de un anumit produs ,firma evalueaza oportunitatea de a-l cumpara de la furnizori externi sau de a-l realiza cu forte proprii .Decizia de procurare din afara organizatiei implica stabilirea surselor ,ca o componenta majora a strategiei de cumparare.Elaborarea strategiei referitoare la surse este urmata de o serie de decizii tactice,privind alegerea firmelor furnizoare .Pentru orice firma ,managementul efficient al bazei de furnizori conditioneaza indeplinirea obiectivelor activitatilor de cumparare.

Inainte de a selecta firmele de la care va achizitiona produsele necesare,orice organizatie trebuie sa stabileasca strategia sa referitoare la sursele de cumparare .Pentru elaborarea strategiei, firma considera diversele variante posibile ,pe baza urmatoarelor criterii principale:

a.    numarul surselor -unul ,doi sau mai multi furnizori

b.    proximitatea surselor -furnizori locali sau furnizori aflati la distante mai mari

c.     marimea surselor -furnizori de dimensiuni mici sau furnizori de mare anvergura

d.    piata de provenienta -piata romaneasca sau piete externe.

Decizia nu este intamplatoare si se bazeaza pe analiza avantajelor si dezavantajelor specifice sursei unice si surselor multiple, pe termen scurt sip e termen lung. Strategia de cumparare din sursa unica are urmatoarele avantaje oe termen scurt: costuri si preturi mai mici,datorita economiilor de scara rezultate din alocarea cererii totale a cumparatorului ,unui singur furnizor,precum si datorita unor costuri administrative mai mici, posibilitate de a imbunatatii comunicarea cu furnizorul,cresterea certitudinii in privinta volumului tranzactiilor pentru furnizor .

Pe termen lung ,sursa unica ofera numeroase avantaje.In afara de beneficiile unei relatii de parteneriat,cumpararea din sursa unica are urmatoarele avantaje: gradul redus de variatie a caracteristicilor produsului,imbunatatirea planificarii si controlului ,ca urmare a unei comunicari mai bune,ceea ce permite perfectionarea activitatilor logistice si reducerea stocurilor,generarea de inovatii de produs si de proces si crearea unui climat in care furnizorii sunt pregatiti sa efectueze investitiile necesare in active fixe si resurse umane ,ca rezultat al colaborarii dintre cumparator si furnizor,reducerea costurilor administrative si mai buna intelegere a afacerii furnizorului ,prin colaborarea cu acesta pe termen lung.

Pe termen lung ,sursa unica are o serie de dezavantaje : pierderea potentiala a accesului la informatiile privind tendintele pietei,lansarea pe piata a unor noi produse si preturile ,datorita absentei unor contacte periodice cu furnizori multipli,costurile mai mari decat cele specifice cumpararii din surse multiple ,ca urmare a lipsei unei presiuni concurentiale asupra furnizorului unic,expunerea la problemele furnizorului ,de exemplu la situatiile de forta majora,vulnerabilitatea fata de deterioarea performantelor furnizorului, de exemplu fata de intarzierea livrarilor ,deficientele calitative,cresterile de pret si neonorarea promisiunilor.

Cumpararea din mai multe surse prezinta ,pe termen scurt,urmatoarele avantaje: cresterea sigurantei aprovizionarii,posibilitatea de modificare a presiunii competitive asupra unui anumit furnizor ,prin variatia volumului marfurilor contractate cu acel furnizor,compararea performantelor furnizorilor si mentinerea contactelor cu mai mult de un furnizor .

Dezavantajele pe termen scurt ale surselor multiple constau in: pierderea economiilor de scara ,ca urmare a cumpararii unei cantitatii relative mici,de la fiecare furnizor,cresterea costurilor administrative, datorita urmaririi relatiilor cu mai multi furnizori, reticenta furnizorilor de a oferi informatii ,pentru a evita difuzarea acestora catre concurenti,incertitudini privind volumului tranzactiilor pentru fiecare furnizor si dificultati in planificarea activitatii proprii.

Consecintele favorabile ale apelarii la mai multe surse ,pe termen lung se refera la urmatoarele aspecte: cresterea certitudinii pentru furnizori si sporirea receptivitatii lor fata de firma cumparatoare,recompense performantelor si comportamentului dezirabil ale furnizorilor , incurajarea dezvoltarii progressive a relatiei dintre furnizor si client.

Cumpararea din surse multiple pe termen lung poate sa conduca la aparitia nemultumirilor unor furnizori care nu doresc sa livreze acelasi produs ca si concurentii lor.

In functie de proximitatea surselor ,firmele cumparatoare pot alege furnizori locali si /sau furnizori aflati la distante mai mari de firma cumparatoare si unitatile ei de productie ori comercializare .Caracterul local al unei surse este determinat de usurinta transportului si comunicarii.Sustinatorii surselor locale considera urmatoarele avantaje, comparativ cu sursele mai indepartate : cooperarea mai stransa intre comparator si vanzator ,in conditiile dezvoltarii unor relatii personale,costurile de transport mai mici, posibilitatea obtinerii mai rapide a comenzilor urgente sau suplimentare .

Marimea furnizorilor este un alt criteriu care sta la baza elaborarii strategiei referitoare la sursele de cumparare .Firma cumparatoare se poate orienta spre surse mici sau spre surse de dimensiuni mari.

Punctele forte ale cumpararii din surse mici,comparativ cu sursele mari sunt urmatoarele :atentia sporita acordata de furnizor cerintelor firmei cliente,caracterul mai personal al relatiilor cu furnizorul,la nivel executive,onorarea mai rapida ,de furnizor ,a cererilor de asistenta speciala ,ale cumparatorului.

Adesea ,furnizorii mici devin foarte dependenti de firma cumparatoare .Pentru a limita gradul de dependenta ,organizatia cumparatoare poate stabili un plafon ca procent din vanzarile furnizorului ,in care se vor incadra comenzile sale.

Pentru comparator ,sursele prezinta o serie de avantaje specifice : disponibilitatea potentiala a unor capacitate de productie pentru onorarea comenzilor suplimentare sau urgente ale cumparatorului ,posibilitatea ca furnizorul sa puna la dispozitia clientului echipamente si cunostinte speciale,riscul scazut al dependentei furnizorului de client .

In procesul de elaborare a strategiei referitoare la sursele de cumparare ,firma considera piata de provenienta ,alaturi de numarul, proximitatea si marimea surselor .Alternativele strategice constau in surse de pe piata interna si/sau de pe piete externe .

Tot mai multe organizatii considera nu doar alternative surselor interne, ci si varianta surselor internationale.Motivele sunt multiple : inexistent ape piata interna a produselor necesare sau disponibilitatea lor in cantitatii insuficiente,accesul la produse noi ,ce reprezinta o adevarata revolutie pe plan mondial,intr-un anumit domeniu ,ca rezultat al procesului de inovare ,nivelul scazut al calitatii produselor oferite de furnizorii interni,necesitatea de a dezvolta aranjamente de cumparare regionala sau globala ,obtinerea de parti componente din tarile in care vor fi exportate produsele finite.

Cumpararea din surse externe are un grad de dificultate mai mare comparative cu aprovizionarea din surse existente pe piata interna.In esenta ,dificultatile se refera la urmatoarele aspecte: comunicarea dintre parti,negocierea contractelor ,logistica, reglementarile in vigoare,cursul de schimb,documentatiile necesare .

Parteneriatul in domeniul cumpararii reprezinta un angajament deopotriva fata de clienti si fata de furnizori ,indifferent de marime ,pentru o relatiepe termen lung bazata pe obiective clare si agreate in comun ,in vederea obtinerii unei capacitatii si competitivitati de nivel mondial.Ideea pe care se bazeaza parteneriatul consta in faptul ca,lucrand impreuna ca o echipa ,clientii si furnizorii pot reduce costul total mai eficace decat in cazul in care ar fi adversari.Obiectivele unei relatii de parteneriat urmaresc imbunatatirea urmatoarelor aspecte :designul si calitatea produsului ,termenele de livrare ,costul productiei, costurile de exploatare ,nivelul stocurilor ,fluxul de numerar,disponibilitatea resurselor si aptitudinilor .

Comparative cu relatiile traditionale ,parteneriatul determina schimbari de profunzime in domeniul cumpararii.Furnizorul si clientul promoveaza obiective de interes reciproc ,pe termen lung.Pretul cel mai scazut nu este principalul aspect considerat de comparator. Conteaza costul total de achizitie ,care include si costurile indirecte si cele ascunse ,respecti cele datorate suspendarii livrarilor si onorarii cu intarziere a comenzilor .Calitatea nu trebuie sa fie doar controlata ,ci asigurata prin managementul calitatii totale.Numarul surselor se reduce ,numeroase organizatii preferand ursa unica sau sursele duale.Partenerii invata sa aiba incredere in performantele si integritatea celeilalte parti.

Stabilirea si dezvoltarea relatiilor de parteneriat impune un demers atent planificat ,din partea cumparatorului .Acest fapt nu include initiative furnizorului de a stabili un parteneriat cu clientii ,ca parte a strategiei sale de marketing.Implementarea parteneriatului in domeniul cumpararii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:identificarea produselor potrivite pentru parteneriat,promovarea filozofiei parteneriatului in propria firma,definirea standardelor ce vor fi indeplinite de furnizori,selectarea furnizorilor potentiali,promovarea ideii de parteneriat in randul furnizorilor potentiali ,stabilirea obiectivelor si asteptarilor viitorilor parteneri,conferirea unui character official relatiei de parteneriat,realizarea si analiza diagnostic a proiectului pilot,dezvoltarea parteneriatului existent,dezvoltarea de noi parteneri pentru viitor .

Trecerea de la relatii de adversitate la parteneriat presupune modificari majore in filozofia fiecarei afaceri ,in modul de raportare la clienti si furnizori .Bazele pe incredere si focalizate pe cooperarea pe termen lung ,pentru realizarea obiectivelor aggregate in comun,relatiile de parteneriat se pot confrunta cu o serie de probleme potentiale:dominarea relatiei de catre client,dependenta excesiva a cumparatorului de furnizor,nerespectarea confidentialitatii ,in cazul in care firma vanzatoare este si furnizorul concurentilor firmei cumparatoare,automultumirea furnizorului care nu este supus unei presiuni concurentiale intense si are siguranta stabilitatii,ritmul lent de modificare a atitudinii personalului dinfirme partenere in procesul de reorientare de la perspective tranzactionala la cea de parteneriat, dificultati contractuale ,terminarea relatiei de parteneriat.

Profesionistii in domeniul cumpararilor afirma adesea ca "orice firma are furnizorii pe care ii merita".Performantele furnizorului reflecta deopotriva modul in care clientii il trateaza pe furnizor si asteptarile cumparatorilor fata de furnizori .Elaborarea strategiei de cumparare este urmata de alegerea tactica a firmelor vanzatoare.Selectia furnizorilor presupune desfasurarea prealabila a unui proces de identificare si evaluare a candidatilor potentiali.

Firmele se afla adesea in situatia de a cauta furnizori pentru diverse bunuri si/sau servicii.Principalele motive care impun identificarea unor noi furnizori sunt urmatoarele:includerea in oferta firmei a unui nou produs,cresterea cererii clientilor proprii pentru un anumit produs,in conditiile in care cantitatile disponibile la nivelul furnizorilor existenti sunt limitate ,situatiile de forta majora ,survenite la nivelul furnizorilor actuali ai firmei cumparatoare,deteriorarea performantelor unui furnizor actual si incapacitatea acestuia de a remedia situatia ,costurile totale mult prea mari,associate cumpararii de la un anumit furnizor ,in comparative cu tendintele pietei si ofertele concurentilor sai,diminuarea dependentei de un anumit furnizor la care firma apeleaza,reorientarea de la realizarea cu forte prorpii ,la cumpararea din surse externe firmei ,extinderea activitatilor proprii de productie sau comercializare pe o piata externa ,prin crearea de unitati de fabricatie ,magazine cu amanuntul ,excluderea din gama proprie a liniei de produse de catre furnizor,iesirea din afaceri a unui furnizor utilizat anterior,aparitia pe piata a unor materiale de substitutie mai ieftine ,care ofera performante similare celor apartinand produselor existente

Rezultatul procesului de alegere a furnizorilor trebuie sa fie stabilirea celei (celor) mai adecvate surse. In cadrul acestui proces, profesionistii in domeniul cumpararii parcurg urmatoarele etape: identificarea furnizorilor existenti,stabilirea criteriilor de selectie, evaluarea preliminara, evaluarea detaliata, selectia furnizorilor .

Identificarea furnizorilor existenti pe piata presupune obtinerea de informatii din afara si din interiorul organizatiei.Sub aspectul sursei de provenienta ,informatiile pot fi primare,in cazul in care sunt obtinute de firma cumparatoare special pentru indeplinirea obiectivelor proprii de achizitie a produselor necesare,respective secundare,in situatie in care datele au fost culese si prelucrate anterior ,de o alta organizatie ,date care sunt insa folosite de intreprinderea cumparatoare.In continuare,sunt prezentate principalele surse de informatii la care poate apela cumparatorul:

• surse secundare din interiorul organizatiei
• surse primare din interiorul organizatiei
• sursele secundare din afara organizatiei: cataloage proprii ale producatorilor si comerciantilor ,anuare de firme,sursele de tip "Pagini Galbene",publicatiile de specialitate,bazele de date
• sursele primare din afara organizatiei: targurile si expozitiile,agentii de vanzari,agentii de cumparari,firmele specializate,furnizorii potentiali,alte surse.

Criteriile de selectie a furnizorilor se stabilesc in functie de conditiile concrete si de obiectivele pe care le urmareste firma cumparatoare .Din acest motiv ,pentru fiecare process de selectie va fi stabilita o lista specifica de criterii .

Cunoasterea criteriilor care stau la baza procesului de selectie a furnizorilor i-a preocupat pe numrosi specialisti.De exemplu, in anii '80, au fost identificate principalele criterii utilizate de angrosisti si detailisti,in cazul bunurilor de consum curent.Lista acestor criterii este urmatoarea :acceptarea returnarii marfurilor nevandute; acceptarea returnarii marfurilor deteriorate;solutionarea prompta a reclamatiilor; onestitatea ,buna reputatie; preturi de lista care permit marje adecvate;absenta unei limite minime a comenzii; livrarea la termen convenabil;cantitatea livrata convenabila; usurinta plasarii comenzilor; publicitatea in cooperare; forta de vanzare bine pregatita; forta de vanzare stabile ;empatia fortei de vanzare; disponibilitatea produselor noi; diversitatea produselor; oferirea mijloacelor de expunere a marfurilor ;consultanta promotionala ;bonificatiile promotionale; conditiile de creditare; discounturile cantitative;sprijinul promotional de ansamblu .Pentru selectia furnizorilor de produse de moda ,magazinele universale folosesc urmatoarele criterii: reputatia, cooperarea, numele de marca, imaginea, pretul, marja, calitatea, marimea producatorului, istoria fimei producatoare,vandabilitatea produselor.

Perspective pe termen lung tinde sa inlocuiasca abordarea pe termen scurt, in privinta stabilirii criteriilor de evaluare .In consecinta,gama criteriilor considerate se extinde.Criteriile standard de calitate ,pret si livrare sunt necesare ,dar nu mai sunt suficiente.Criteriile standard sunt adecvate pentru pentru cumpararea tranzactionala ,focalizata pe termenul scurt.Selectarea de parteneri impune considerarea unor criterii care sa evalueze :performanta pe termen lung ;potentialul de inovare si perfectionare;gradul de implicare ,deschidere si incredere.In procesul de elaborare a chestionarelor de evaluare ,pot fi urmarite urmatoarele aspectecaracteristice viziunii pe termen lung:aspecte financiare,strategia si cultura organizationala,aspecte tehnologice,alte aspecte.

In cazul firmelor care doresc sa fie inscrie in lista de furnizori aprobati, a orgnizatiei cumparatoare ,este posibila obtinerea de informatii suplimentare prin intermediul unui chestionar special elaborat. Pot fi solicitate date referitoare la :coordonatele generale ale firmei,personalul firmei,experienta firmei,facilitatiile de care dispune.

Orice vizita la furnizor trebuie sa fie pregatita in prealabil,pe baza unor cercetari de birou .Vizita ofera o confirmare a informatilor deja obtinute si permit obtinerea de informatii suplimentare .Cu ocazia unei vizite la furnizor ,sunt urmarite urmatoarele arii principale :atitudinea personalului,echipamentul de productie,pregatirea personalului de supraveghere,controlul calitatii,gospodaria interna,competenta personalului ethnic ,competenta managementului.

Managementul bazei de furnizori are ca obiectiv mentinerea sau dezvoltarea performantelor acestei resurse a organizatiei ,in vederea indeplinirii eficace si eficiente de cumparare ale firmei.In functie de schimbarile survenite in politica si activitatea firmei proprii sau a furnizorilor ,precum si de mutatiile din mediul extern,managementul bazei de furnizori presupune una sau mai multe dintre urmatoarele decizii majore:mentinerea furnizorilor cu performante adecvate, renuntarea la furnizorii necorespunzatori,selectia unor surse noi de cumparare ,stabilirea ,dezvoltarea si modificarea relatiilor cu furnizorii actuali.

Deciziile referitoare la bza de furnizori sunt adoptate in functie de concluziile evaluarii periodice a performantelor furnizorilor actuali.Obiectivul evaluarii este de a verifica masura in care fiecare furnizor indeplineste asteptarile de performanta ale firmei cumparatoare.Pentru evaluare ,specialistii in domeniul cumpararilor apeleaza la o serie de metode cantitative,de exemplu, la metoda criteriilor ponderate si metoda indicelui costurilor.

Metoda criteriilor ponderate permite o evaluare sistematica a furnizorilor. Etapa pe care le implica aplicarea acestei metode sunt urmatoarele: definirea criteriilor, stabilirea importantei criteriilor, masurarea performantelor.

Misiunea logisticianului, in domeniul cumpararii,consta in asigurarea ,din surse competente si sigure,a produsului necesar ,de calitatea potrivita, in cantitatea potrivita ,la momentul si locul potrivit. In managementul procesului de cumparare ,deciziile referitoare la cantitate si timp au un rol important.Pentru planificarea corecta a esalonarii in timp a cumpararilor, firma cumparatoare trebuie sa dispuna de informatii referitoare la evolutia previzibila a cererii si a preturilor .Stabilirea cantitatii economice a comenzii presupune considerarea costului marfurilor ce vor fi cumparate si a costuasociate pe care le implica,de exemplu a costurilor de stocare.Politica firmei in privinta stocurilor este un factor ce influenteaza cantitatea si programarea in timp a cumpararii .Disconturile cantitative sau reducerile temporare de pret, oferite de furnizor,pot influenta,de asemenea, deciziile firmei cumparatoare, privind cantitatea si momentul lansarii comenzii.

Capacitatea de anticipare a evolutiei cererii si preturilor sporeste eficacitatea si eficienta cumpararilor .Din punct de vedere al timpului si cantitatilor achizitionate logisticienii pot allege dintre urmatoarele variante strategice de cumparare: cumpararea de pe o zi pe alta, cumpararea in functie de cerintele curente, cumpararea anticipate, cumpararea speculative.

Exemplu practic: -Aprovizionarea la McDonalds

Aprovizionarea cu materii prime este reglementata prin contract si modul in care trebuie desfasurata este detaliat in manualul de franciza. Francizatul beneficiaza de serviciile de logistica ale centralei locale ce se ocupa cu procurarea si livrarea tuturor celor necesare functionarii restaurantului. Atat materiile prime, cat si alte produse necesare - detergenti, vopsele, echipamente electronice, consumabile - sunt achizitionate prin centrala McDonald's, acest proces avand ca scop pastrarea uniformitatii in toate locatiile dintr-o anumita tara sau regiune. Achizitorii urmaresc pastrarea celor mai inalte standarde, selectand doar produsele conforme cu cerintele calitative ale companiei. Furnizorii sunt alesi in functie de anumite criterii, cel mai important fiind insa calitatea produselor livrate. De aceea, in anumite situatii compania prefera sa importe anumite produse la costuri mai ridicate pentru a nu risca o scadere a calitatii produselor servite. Atunci cand este posibil, compania colaboreaza cu furnizorii locali, cerintele privind calitatea fiind insa aceleasi.
Pentru a asigura o calitate constanta si servicii prompte, compania colaboreaza strans cu toti furnizorii. Cei trei parteneri - furnizorul, compania si restaurantul - sunt permanent in contact si colaboreaza atat in ceea ce priveste elementele de logistica, cat si de respectare si control al calitatii. Astfel, toate produsele livrate restaurantelor sunt controlate constant de catre personalul responsabil cu asigurarea calitatii. Deoarece unele restaurante servesc zilnic peste 20.000 de clienti, responsabilitatea pastrarii calitatii produselor este foarte mare. In cazul observarii anumitor produse ce nu corespund calitativ, intreg lotul este returnat sau aruncat. Termenele de valabilitate ale produselor, conform standardelor firmei, sunt stabilite la valori mai mici decat cele obisnuite iar respectarea acestor standarde este atent monitorizata de inspectori de calitate. Orice incalcare a acestor standarde este aspru sanctionata, putandu-se merge chiar pana la reziliere contractului in cazul abaterilor repetate

Singurul furnizor McDonalds din Romania esti Rombis. Alegerea a fost facuta dupa cum am subliniat mai sus exclusiv dupa criteriul calitatii, pretul fiind pe masura. Rombis aprovizioneaza fast-food-urile McDonalds in medie de 2 ori pe saptamana ( pentru cele mai aglomerate aprovizionarea se face de 4 ori pe saptamana, pentru cele mai putin aglomerate 1 data pe saptamana)

Marfa este adusa in conteinere specifice si aprobate de departamentul de manangementul calitatii al McDonalds Romania, aceste cointeinere fiind organizate la randul lor in paleti.

Furnzorul este autohton dar marfa mai precis ingredientele pentru preparatele McDonalds sunt 90% din import. Cateva centre din tara lucreaza si cu marfa din tara, zona Banat, marfa care a trecut de standardele calitatii impuse de sediul central. Transportul se realizeaza cu mijloacele furnizorului si anume Camioane cu capacitate de 4-5 tone catre fast-fooduri, si TIR-uri intre 15-20 tone la depozitul Bucuresti.

Bibliografie:

1. Logistica , Carmen Balan, editura Uranus, 2006

https://www.francize.com.ro/index.php?page=aprovizionarea-la-mc-donalds