Barterul

Barterul

In forma sa cea mai simpla, barterul este o tranzactie comerciala care consta in schimbul de bunuri si servicii de valoare egala, fara utilizarea banilor si fara antrenarea in relatii a sistemului bancar si de credit.

Prin urmare, se poate aprecia ca barterul este tipul principal acela mai amplu de comert in contrapartida. In cadrul acestui tip de aranjament, cele doua parti contractate convin decat asupra valorii produselor (sau serviciilor) care urmeaza sa faca obiectul schimbului. Acordurile de barter sunt consumate intr-o scurta perioada de timp, de regula sub un an, astfel incat fluctuatia preturilor internationale ale produselor schimbate sa nu favorizeze, unilateral o parte contractanta in raport cu cealalta. Atunci cand tranzactiile necesita o perioada de derulare completa mai mare de un an, se includ prevederi pentru ajustarea proportiilor preturilor internationale ale produselor de schimb in care are loc tranzactia de barter, tocmai pentru a anihila fluctuatiile preturilor pe pietele internationale.

In ceea ce priveste tranzactiile de barter putem aprecia ca acestea au cateva particularitati care le deosebesc de orice alta forma de comert in contrapartida si anume: schimbul de marfuri se realizeaza in baza unui singur contract care contine prevederi referitoare la ambele fluxuri de marfuri (import si export); marfurile care fac obiectul schimbului nu se factureaza in devize convertibile si deci nu are loc un transfer valutar,schimbul de marfuri are loc simultan sau la un nivel foarte scurt de timp.

Barterul care este considerat ca o compensatie globala consta in faptul ca rareori avem de-a face cu interventia unor terte parti in comercializarea produselor intrucat cele mai multe tranzactii de barter se efectueaza astazi pe plan interguvernamental.

In practica, se disting doua tipuri de barter: barter bilateral si barter multilateral.

Schematic, barterul se prezinta conform figurii numarul 1.

 

FIG.1.Barterul Bilateral

Exemplu de barter bilateral avem schimbul de marfuri la frontiera practicat intre tarile est-europene prin organizatiile cooperatiste dar barterul in aceasta varianta se practica intre intreprinderi apartinand unor grupuri diferite de tari.

Barterul implica intr-o varianta mai evoluata antrenarea in relatie a mai multor factori si anume a unor companii de asigurare, a unor societati de transporturi si institutii bancare care garanteaza livrarea marfii printr-o scrisoare de credit de standby sau printr-o procedura directa cunoscuta asa cum rezulta si din figura nr. 2.

Referindu-se la barterul multilateral constatam ca acesta reprezinta o treapta normala in evolutia acestui gen de operatiuni si consta in aranjamente de schimb, intre trei, iar uneori chiar mai multi parteneri de afaceri.

De exemplu, Romania livreaza cherestea Ungariei, care la randul ei furnizeaza intr-o cantitate egala vinuri Braziliei, ultima inchizand tranzactia prin livrari de cafea Romaniei.

Schematic, tranzactia de barter multilateral se prezinta ca in figura nr. 3.

FIG.nr.2.Barter bilateral

FIG.3.Barter multilateral

Este lesne de inteles ca barterul sub forma unui aranjament intre guvernele diferitelor tari prezinta unele trasaturi specifice cum sunt volumul valoric de mari proportii al schimburilor ocazionale de barter; durata mare a conventiei; un consens in ceea ce priveste diverse clauze de salvgardare.

Un avantaj deosebit al barterului in varianta sa cunoscuta sub denumirea de SWAP, il reprezinta economisirea substantiala a cheltuielilor de transport. In cazul swapului, tranzactia consta in prelucrarea reciproca de responsabilitati de catre parteneri. De exemplu, intr-un contract de vanzare a petrolului de catre Rusia in Cuba si de catre Mexic in Grecia, se schimba partenerii: Rusia livreaza in Grecia, iar Mexic in Cuba(vezi figura nr.4).

FIG.nr.4.Tranzactia de swap

Barterul de tip swap are ca avantaj deosebit si anume faptul ca acesta contribuie la eliminarea, sau cel putin atenuarea unor prejudecati de ordin politic, care adesea constituie o frana in calea dezvoltarii schimburilor comerciale internationale clasice.

Tranzactiile de barter evidentiaza unele avantaje pentru parteneri, watt si unele dezavantaje de care trebuie sa se tina seama in vederea luarii unor masuri pentru contracararea riscurilor.

Intr-un contract de barter se intalnesc aproape toate clauzele unui contract de comert international clasic(denumirea partilor, obligatiunile lor, pretul, ambalarea, transportul,asigurarea, documentatia de insotire a marfii pana la cumparator, garantii bancare, restrictii privind comercializarea marfurilor, penalitati,forta majora, cai de reglementare a litigiilor,etc.).

Mai mult, ca si contractul de comert exterior, contractul de barter este sinalagmatic si presupune extraneitatea, cu toate efectele care decurg din aceste caracteristici.