Cecul

Cecul

Cecul este un mandat scris, dat unui bancher, de a plati „la ordinul purta­torului' o suma determinata. Bancherul este „trasul', iar mandantul este „tragatorul'. Sunt asimilati ban­cherilor si agentii de schimb.

Cecul este transmisibil prin andosare. Exista si o reglementare speciala a cecurilor postale.

Asupra acestor agenti financiari se poate trage un cec, nu si asupra altora (pentru ca cecul reprezinta bani si, ca atare, el nu poate fi tras decât asupra unor agenti financiari profesionisti).

Bancherul este trezorierul prin excelenta pentru ca la el se depun banii si, tragându-se un cec, se vor utiliza acesti bani astfel depusi.

Cecul, ca instrument de plata nu poate fi tras asupra unui bancher decât daca la acesta exista o acoperire (un fond depus - provizion).

În mod curent se spune ca se poate trage un cec atunci când bancherul are o datorie fata de tragator, acesta din urma având o creanta fata de bancher (ca urmare a depunerii unei sume de bani) si ca aceasta creanta va profita purtatorului cecului, într-adevar, oamenii au la bancher bani pusi în depozit sau în cont creditor. Dar, sunt si cazuri când alti tragatori de cecuri nu sunt initial creditori ai ban­cherului, ba chiar sunt debitorii acestuia si totusi ei pot trage asupra lui cecuri vala­bile. Este cazul celor carora bancherul le-a deschis un credit prealabil si precis (linie de credit). Aceasta deschidere de credit reprezinta o creanta a clientului si are va­loarea unei datorii (previziuni).

Deci, datoria (previziunea) poate avea doua surse, corespunzatoare celor doua roluri ale bancherului care, fie furnizeaza banii sai clientilor, fie primeste banii altora, în ambele cazuri el poate sa-si autorizeze clientii sa traga asupra lui cecuri.

Previziunea trebuie sa existe din ziua în care se emite cecul, caci acesta este un instrument de plata imediata. Deci, previziunea nu poate fi la termen, dar este, necesarmente, la vedere. Beneficiarul cecului trebuie sa fie creditat cu suma ce i se cuvine, imediat ce se prezinta bancherului.

Aceasta este marea diferenta între cec si scrisoarea de schimb, în mod cu­rent, în afaceri, este preferata, de debitorii comerciali, scrisoarea de schimb. Aceas­ta, datorita dorintei si nevoii de credit pe care o au comerciantii. Pentru a nu fi nevoiti sa aiba la ei în permanenta bani inerti prefera sa conteze pe bani la termen. Cecul, dimpotriva, presupune bani imediat disponibili la bancher. Faptul de a emite un cec fara acoperire (provizion) constituie fapt penal. Con­stituie, de asemenea, infractiune, faptul de retragere a fondului (previziunii) dupa ce s-a emis un cec sau sa se traga un cec fara acoperire suficienta.

Securitatea cecului este astfel asigurata si prin masuri penale.

Daca totusi cecul este regularizat, într-un termen legal de 10 zile, prin consti­tuirea, la bancher, a unei acoperiri (provizion) suficiente, deficienta din momentul emisiunii nu mai antreneaza decât o amenda forfetara.

O lista neagra de tragatori de cecuri fara acoperire este pastrata la Banca Nationala si înscrierea pe aceasta lista poate atrage interdictia de emitere de cecuri. Bancile vor fi si ele prevenite sa refuze eliberarea de carnete de cecuri culpabililor.

Cecurile sunt trase asupra bancherului tragatorului si, în general, primite la bancherul purtatorului.

Bancile în ansamblul lor, vor compensa cecurile purtate la ordinul lor, cu cele trase asupra lor, pentru aceasta fiind suficienta o simpla sedinta de compensare.

În practica se întâmpla sa fie trase cecuri fara acoperire, atunci când lipsa pre­viziunii este temporara si acoperirea necesara urmeaza a se face în scurt timp, în ast­fel de cazuri tragatorii îsi fac urmatoarea socoteala: câteva zile se pierd cu trimiterea cecului prin posta, beneficiarul mai pierde si el câteva zile pâna sa prezinte cecul bancii sale si banca la rândul ei va întârzia si ea înainte de a o încasa de la bancherul tras prin compensarea bancara. Aceasta înseamna 7, 8, 10 zile înainte ca cecul sa fie confruntat cu acoperirea (provizion). Pâna atunci acoperirea poate fi asigurata, chiar daca ea n-a existat în momentul emiterii.

În asemenea conditii, este de înteles ca vor fi totusi si cazuri când cecurile ajung fara acoperire la bancherul tras.

Se mai întâmpla si sa fie emise, de buna credinta, cecuri fara acoperire, deoa­rece se ignora sau se uita, în momentul emiteri, ca pentru o cauza oarecare, emiten­tul a devenit debitor al bancherului, creditul sau fiind epuizat, deci si acoperirea, într-un astfel de caz obligatia semnatarului ramâne, dar acesta nu este pedepsit, caci emiterea unui cec fara acoperire nu constituie infractiune decât daca tragatorul a avut intentia sa vatame drepturile altcuiva.

Ca atare, bancile, din prudenta, nu regleaza piata cecurilor prezentate de per­soane necunoscute decât „la încasare', si nici nu înscriu cecuri în creditul clientului, andosându-le în numele lor, decât „la încasare'.

Purtatorii cecului vor fi în ignoranta pe tot timpul circuitului acestuia pre­cedând întoarcerea cecului la bancherul tras se va constata existenta acestei mo­nede scripturale false, adica în momentul în care bancherul tras va trebui sa debi­teze contul tragatorului, cu suma înscrisa în cec.

Bancherul tras, constatând lipsa acoperirii unui cec, refuza sa-1 plateasca, la prezentare. El înregistreaza acest incident si face o somatie tragatorului prin scrisoa­re recomandata nu confirmare de primire, de a regulariza situatia, platind el însusi pe purtatorul cecului, sau constituind o acoperire corespunzatoare.

Somatia de regularizare se întinde, expres, la toate celelalte cecuri emise si care ar putea sa se gaseasca în aceeasi situatie din lipsa de acoperire.

Tragatorul este invitat, în acelasi timp, sa restituie toate carnetele de cec pe le poseda caci incidentul îl priveaza pe acesta de dreptul de a emite un nou cec, afara de cazul de retragere a fondurilor sale, sau când trebuie sa certifice un cec admis de bancher.

Interdictia poate fi ridicata daca, într-un termen ce se va fixa, emitatorul si-a regularizat în întregime situatia. Dar, tribunalul caruia îi va fi supus delictul (daca so­coteste masura utila pentru securitatea publica) va putea el însusi sa pronunte con­tra condamnatului interdictia de a emite cecuri.

În acelasi timp cu somatia facuta tragatorului, bancherul previne pe purtatorul cecului si semnalizeaza incidentul Bancii Nationale, pentru ca aceasta sa înscrie tragatorul fara acoperire pe o lista neagra pe care o tine la dispozitia tuturor banche­rilor.

Bancile sunt invitate astfel sa asigure ele însele propria lor politie. Prima dato­rie a bancherului va fi aceea de a refuza eliberarea de carnete de cecuri clientilor lor care nu prezinta încredere si, în special, celor înscrisi pe lista neagra.

Tragatorul fara acoperire va trebui sa repare orice paguba cauzata fie bancilor care s-ar putea sa fi si onorat cecurile, fie purtatorilor carora le-a fost refuzata plata. Bancile care au onorat cecurile se vor subroga în drepturile purtatorilor con­tra tragatorului si în garantiile care ar putea asigura aceste drepturi.

Toti cei pagubiti pot protesta creanta lor contra emitentului si sa sechestreze bunurile mobile ale acestuia.

Marele risc este însa insolvabiliatea emitentului fara acoperire, în acest caz, purtatorul cecului va suporta nulitatea cecului, neputând sa actioneze bancile pen tru aceasta pierdere decât în cazul de culpa din partea acestora, mai ales în cazul de imprudenta în deschiderea unui cont si eliberarii de carnete de cecuri.

Emiterea constienta a unui cec fara acoperire sau cu acoperire insuficienta este asimilata cu o excrocherie si constituie infractiune. Lipsurile si abaterile ban cherului de la prevederile legale sunt, de asemenea, pedepsite.

Un procedeu care urmareste securitatea consta în vizarea sau certificarea cecului de catre bancher, care recunoaste în felul acesta existenta acoperirii (provizion).

Viza este, cu toate acestea, mai putin sigura decât certificarea, caci aceasta din urma nu numai ca atesta existenta acoperirii, dar (în situatia în care aceasta dis pare) si ca bancherul va plati totusi cecul. Dar, practic acoperirea nu va dispare pen tru ca bancherul o va bloca pentru a-si asigura astfel o garantie. Acest procedeu face ca cecul sa fie utilizabil, pentru destinatarul sau, în momentul receptiei (cecului).

Între altele, orice persoana care se deplaseaza într-o tara unde presupune ca va avea nevoie de bani, poate cere de la banca sa „cecuri de voiaj'. Acestea sunt certificate de banca si daca este vorba de o banca mare vor fi acceptate oriunde drept plata, fara verificare a resurselor platitorului. Cecurile pot chiar sa fie si cumpa rate si, în acest caz, înceteaza sa mai fie niste veritabile cecuri reprezentând mai curând un fel de valoare moneda straina. Este adevarat ca practica a pus în evidenta un pericol: falsificarea cecurilor de voiaj de excroci foarte abili. De aceea, bancile se asigura contra acestor riscuri prin plata unei prime de asigurare care greveaza pretul cecului.

Securitatea cecului contra furtului si deturnarii poate rezulta si din „barare' Actualmente cea mai mare parte a cecurilor circula barate, de frica unei falsificari a identitatii purtatorului.

Bararea consta din doua linii paralele si transversale facute de tragator care initial, erau destinate sa încadreze numele unei alte banci. Tragatorul nu o mai desemneaza de loc, pentru ca simplul fapt al bararii, chiar anonime, interzice bancherului tras sa plateasca altuia decât unui bancher sau unui purtator cunoscut personal de bancherul andosator al cecului si care are un cont la el. Cecul barat nu va putea deci în mod normal sa fie platit de bancherul unui fals purtator. De altfel, un cec nebarat nu este niciodata platit decât cu reticenta de bancherul caruia îi esteprezentat, afara de cazul când acesta îl cunoaste pe purtator, în felul acesta, exista uzanta de a se face încasarea cecului prin intermediul propriului bancher acesta din urma el însusi fiind cunoscut de bancherul tras.

Am aratat mai înainte ca circuitul cecului se încheie între bancheri.

Primul purtator este.de regula, o persoana particulara careia tragatorul îi pla­teste, pe aceasta cale (a emiterii cecului), o datorie. Dupa aceea, cecul poate circu­la prin andosare, dar acest lucru se întâmpla mai rar decât în cazul scrisorii de schimb (aceasta întrucât atunci când cecul este platibil la vedere si când banii sunt la vedere, de regula se procedeaza la încasarea lor fara sa se mai prelungeasca cir­culatia cecului, pe când în cazul scrisorii de schimb, aceasta fiind la termen, poate avea timp sa circule înainte de scadenta. Cu toate acestea, daca cineva nu are cont în banca si nu este un client cunoscut al unui bancher si primeste un cec barat el îl va putea primi si apoi sa-1 andoseze unui titular de cont în banca.

într-un cec trebuie sa figureze, obligatoriu, unele mentiuni.

în carnetele de cecuri, fiecare cec este atasat la un talon (aide memoire a emitentului) pe care emitentul înscrie, de obicei, la ordinul cui a emis cecul, suma si data emiterii. Acest talon poate, dupa caz, sa reprezinte un început de proba a unei plati.

Mentiunile obligatorii din cecul detasat de talon sunt: tragatorul, trasul (care este bancherul tragatorului), suma în cifre si litere, beneficiarul si locul platii, data si locul emiterii. Cecul se semneaza de tragator.

Locul de plata este banca trasului (a bancherului tragatorului).

În principiu, cecul trebuie sa fie prezentat trasului în termen de 8 zile de la data emiterii sale. Sanctiunea, mai mult teoretica, consta în pierderea recursului contra andosatorilor, dar asa cum am aratat, de obicei nu exista andosatori inter­mediari în cazul cecurilor.

Dupa 6 luni de la expirarea termenului de 8 zile cecul este lovit de prescriptie, dar bancherul tras, daca are acoperire asigurata, nu poate sa refuze plata decât în cazul când cecul dateaza de mai mult de trei ani.

Exista totusi primejdia ca daca cecul nu este încasat multa vreme sa dispara acoperirea (provizion). Tragatorul are obligatia sa mentina acoperirea timp de 7 zile de la emiterea cecului, dupa care el este presupus ca a uitat ca a tras un cec în urma cu câtva timp.

Când cecul (sau carnetul de cecuri) este pierdut sau furat este prudent sa fie înstiintat trasul, facându-se contestatie Ia plata.

Când cecul nu este platit este normal ca bancherul sa se teama de lipsa aco­peririi. Pe de alta parte, bancherul pretinde purtatorului sa prezinte piese de identi­tate cu fotografie caci cecul poate fi falsificat.

Bancherul va fi raspunzator de plata facuta daca falsificarea era de recunos­cut, sau daca purtatorul nu-si probeaza identitatea, verificarea putând sa dureze un timp. în zilele noastre, cecul fara acoperire fiind un lucru rar, bancherii carora Ii se prezinta un cec, chiar barat, tras asupra altei banci, nu va plati prea repede. Ei vor recurge la procedeul platii „la încasare'.

Plata pe care o face trasul trebuie sa fie la vedere; acesta este principiul, atunci când exista acoperire. La nevoie, bancherul platitor va verifica prin telefon existenta acoperirii.

Neplata cecului atrage recursuri (actiuni în regres), în special împotriva traga­torului care ar fi trebuit sa traga un cec valabil si cu acoperire. Acest recurs se poate introduce ca urmare a unui protest.

Dar, protestul nu este necesar; si, daca nu exista acoperire, purtatorul se poate multumi cu introducerea unei plângeri cu constituire de parte civila în fata judecatorului si cu citare în fata acestuia.

Între alte cazuri, daca exista prezentare la banca în 8 zile si introdus un pro­test, exista un recurs contra tuturor andosatorilor.

Ceea ce tracaseaza cel mai mult pe bancheri sunt imitatiile si falsificarile. Poate fi o falsificare de semnatura, fie a tragatorului, fie a purtatorului. De aceea, bancherul nu elibereaza un carnet de cecuri decât persoanelor care i-au dat un specimen de semnatura. El va fi facut raspunzator de a nu fi decelat o semnatura rau imitata de falsificator.

Exista însa si alte genuri de falsuri, în special la andosari, când purtatorul de cec poate fi tentat sa traga din cec mai mult decât valoarea sa. Andosând un cec de mica valoare, el poate adauga unul sau doua zerouri la suma indicata în cifre si altereaza mai mult sau mai putin abil suma indicata în litere.

Când falsificarea este de recunoscut, bancherul care a platit va fi raspunzator, ceea ce-1 expune la plata pentru a doua oara facând operatiunea de scadere respec­tiva din contul clientului sau tragator.

în privinta cecului barat riscul este mai mic. Neplatind decât unui client pe care-1 cunoaste el va avea, în caz ca cecul nu este în regula, un recurs împotriva acestuia.

De asemenea, bancherul poate sa încheie un contract de asigurare contra fal­sificarilor.