CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

Comertul electronic in tranzactiile internationale

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

STIMULAREA EXPORTURILOR

ACTIVITATEA COMERCIALA A INTREPRINDERILOR

PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA SONDAJULUI PRIVIND SATISFACTIA CONSUMATORILOR DE DETERGENT PE PIATA MUNICIPIULUI BUCURESTI

REGULI DE CONDUITA LA NIVEL INTERNATIONAL

Viitorul comertului cu amanuntul

MECANISMUL DERULARII EXPORTULUI: Oferta, cererea de oferta si comanda

Barterul

CLASIFICARE VAMALA

Valoarea ofertei pentru client

Obligatiile vanzatorului asumate prin contractul de vanzare internationala de marfuri

Structura comertului electronic

Internet-ul si redefinirea afacerilor

In mod traditional, investitiile in tehnologia informationala s-au orientat in sensul cresterii eficientei in interiorul fiecarei companii in parte .Aparitia Internet-ului, asa cum se stie, inseamna, ca mijloacele de comunicare traditionale (posta, fax, etc.) au fost depasite de noile cerinte de comunicare ale societatii, care au gasit in Internet o modalitate rapida, eficienta si economica de comunicare. El presupune, deopotriva, comunicare, tranzactii cu lumea exterioara, redefinirea afacerilor prin folosirea tehnologiei informatiei in scopul sporirii rentabilitatii economiilor,scaderea costurilor si crearea unor relatii durabile cu consumatorii, furnizorii si clientii.

Internet-ul s-a impus si datorita faptului ca utilizarea acestuia democratizeaza accesul la informatia de afaceri, la cultura, la stiinta, la educatie, faciliteaza derularea unui comert electronic, contribuind la dezvoltarea internationala a unei intreprinderi, la imbunatatirea calitatii vietii in general. Totodata, faciliteaza comunicarea interumana, constituirea de comunitati virtuale de oameni uniti prin pasiuni si idei comune, ignorind granitele politice, sociale si lingvistice. Facind un scurt istoric al Interne-ului, trebuie sa plecam de la cea mai dezvoltata tara a lumii, SUA, care, in 1968, a creat agentia ARPA-Advanced Research Projects Agency; in cadrul acestei agentii, universitatile, departamentele militare si de aparare ale tarii urmau sa coopereze in cadrul unor proiecte de cercetare comune; pentru gestionarea optima a informatiilor se impunea interconectarea calculatoarelor institutiilor printr-o retea. In 1975, cateva din limbajele si protocoalele de comunicare utilizate s-au standardizat:constituirea retelei DARPANET, toate calculatoarele din retea utilizand acelasi protocol TCP/IP-TRANSFER CONTROL PROTOCOL/INTERNET PROTOCOL. Aceasta retea a fost inlocuita treptat de mai multe retele, cele mai multe purtand numele backbones(exemplu MERIT NETWORKS, INC. Al companiilor MCI si IBM). La mijlocul anilor 80, multe colegii si universitati americane au fost conectate la Internet, putand in acest fel sa faca schimb de informatii despre cercetarile lor, despre diverse programe si proiecte. In anii 90 Internet-ul s-a deschis si in scopuri comerciale, in prezent in aceasta uriasa retea de retele fiind interconectate mai mult de 20 de milioane de calculatoare. Utilizarea Internet-ului s-a extins in majoritatea statelor dezvoltate asa cum rezulta din graficul nr. 1, care ne arata numarul de oameni server internet si din graficul nr. 2 care evidentiaza veniturile obtinute din comertul electronic.

Graficul nr. 1 Numarul de oameni/server internet

Finlanda

Statele Unite

Australia

Canada

Singapore

Marea Britanie

Germania

Hong Kong

Japonia

500

450

400

350

300

250

200

150

100

Populatie/server

Graficul nr.2 venituri din Comertul electronic

De asemenea, observam avantul pe care la luat utilizarea Internet-ului si in tarile europene in comparatie cu SUA, asa cum rezulta din graficul nr.3

Graficul nr. 3 Utilizarea inernet-ului in tarile europene

Austria

Belgia

Cehia

Danemarca

Finlanda

Franta

Germania

Grecia

Norvegia

Suedia

Elvetia

Marea Britanie

Ungaria

5.5

1.9

6.5

7.3

32.5

9.4

12.8

Toate aceste date si aspecte prezentate demonstreaza ca Inernet-ul a devenit o prioritate semnificativa a mediului economic actual, oportunitate esentiala de dezvoltare internationala cu costuri relativ scazute din partea intreprinderilor.

Acesta este contextul care ne arata cat de important este ca personalul de decizie din cadrul firmelor sa se familiarizeze cu modul de utilizare a retelelor de calculatoare si sa constientizeze avantajele tinerii informatiilor de afaceri in timp real, derularea activitatilor de export-import utilizand facilitatile comertului electronic, promovarii produselor proprii prin asa numitele magazine virtuale si sa poata selecta strategia optima de implementare a comertului electronic. De aici, rezulta si importanta informatiei de afaceri, care dupa parerea noastra consta in identificarea de noi oportunitati de afaceri; cunoasterea in profunzime a unei piete precum si elaborarea unei strategii de marketing optime.

Toate aceste elemente de mare complexitate ne determina sa definim INTERNET-UL ca o colectie de retele, un urias acord realizat intre mii de calculatoare din diferite zone geografice pentru a fi conectate impreuna fara a fi nevoie ca acestea sa fie legate direct unul de celalalt. Internet-ul contine: calculatoare guvernamentale, apartinand natiunilor din intreaga lume; calculatoare, ce sunt utilizate de mii de universitati si scoli diferite; sisteme apartinand unsor organizatii nonprofit; sisteme apartinand marilor corporatii IBM si Microsoft; calculatoare utilizate de intreprinderi comerciale specializate in facilitarea accesului altor intreprinderi sau a persoanelor fizice la acest urias sistem de calculatoare interconectate. Calculatoarele conectate la Internet pot fi de tipuri diferite (PC, Macintosh); o baza de date gigantica raspandita la nivelul intregii lumi in care se pot gasi si distribui informatii(text, imagine , sunet) si servicii de toate tipurile accesibile de la orice calculator conectat la retea; o modalitate de comunicare rapida intre oameni.

Asadar, Internet-ul este o modalitate de a oferi servicii prin diverse programe care ruleaza pe serverele unor clienti care se conecteaza la server(SERVER-UL este un calculator care este conectat permanent la Internet, iar CLIENTII sunt calculatoare legate la Internet care se conecteaza la server pentru a obtine anumite informatii sau a beneficia de un anumit serviciu. Este necesara axistenta unui program client pentru a obtine informatii de la server.). Deci Internet-ul se bazeaza pe modelul CLIENT-SERVER.

Legat de aparitia unei noi ere in istoria Internet-ului, un punct de maxim interes l-a constituit viziunea lui Bill Gates, presedintele lui Microsoft Corporation, la cea de-a 20-a editie a tirguluiIT(Comdex 2000), desfasurata la Las Vegas. Privind spre orizontul anului 2000, Gates a declarat:"Paginile web se vor transforma radical, in anii viitori, din simple furnizoare de informatii in centre de servicii interactive, care vor permite utilizatorilor acces rapid la datele, bunurile si serviciile pe cre le doresc. Ne aflam in fata unei explozii de tehnologii noi, instrumente si retele noi cre vor transforma in profunzime know-how-ul informational actual. Internet-ul devine o platforma puternica, prin intermediul careia companiile vor oferi o gama infinita de servicii, o platforma accesibila atat prin retele de transmisie prin cablu, cat si prin retele de comunicatie mobile".

Expunerea presedintelui unuia dintre gigantii din industria IT, intitulata"The Personal Web", a precizat, totodata, si cateva tendinte care apropie si mai mult Internet-ul de utilizatorul PC. Astfel, noul format XML va deveni un punct forte al tehnologiei Internet-ului, revolutionand transmitereadatelor prin cablu si in sistem GSM, astfel incat relatia cu computerul sa devina mult mai rapida si mai convingatoare. Totodata, dezvoltarea noilor componente de calculator va cunoaste o adevarata explozie, PC-ul ramanand echipamentul de baza al lucratorului inteligent. Totodata s-au elaborat coduri pentru schimbul de informatii de afaceri, asa cum rezulta din schema nr. 1.

Schema nr. 1 Standardizarea - cheia derularii unei tranzactii comerciale electronice eficiente

In acelasi timp, datorita personalizarii din ce in ce mai intense a Web-ului, intimitatea utilizatorilor va deveni un subiect din ce in ce mai delicat. Sistemele tehnologice au fost dezvoltate in scopul protejarii intimitatii personale.

Cea mai buna modaltate de a promova o afacere, in acest moment, in tarile dezvoltate, este prin intermediul Internet-ului, de accea se poate aprecia ca informatia este cea mai buna moneda de schimb. In ceea ce priveste tanara generatie de utilizatori, Bill Gates a afirmat: " Copii care se nasc in era Internet-ului- asa numita Generatie 1-vor trebui sa faca fata provocarilor si oportunitatilor generate de acest impact tehnologic, de o nemaiintalnita amploare".

Cu ajutorul noilor sisteme tehnologice destinate managementului tehnologic, managerii firmelor de IT vor putea sa tina mai usor evidenta clientilor lor, a computerilor din dotare, a aplicatiilor si a server-elor, toate acestea efectuandu-se dintr-un singur punct central de coordonare a tuturor activitatilor, ceea ce va duce inevitabil la o semnificativa reducere a costurilor. Beneficiarii Erei Informa-tionale vor fi, astfel, reflectate prin programe si servicii de prima mana disponibile oricui, oricand si oriunde.

In ceea ce priveste perspectivele sistemelor si standardelor de plata, estimarile companiei de prospectare a pietei BOOZ, Allen&Hamilton, facute in urma cu 10 ani, precizau ca Internet-ul va fi cvel mai important canal de distributie pentru serviciile din domeniul bancar. Acelasi lucru se estimeaza si pentru platile on-line. In prezent, in Germania se folosesc 3,5 milioane de conturi pentru operatiuni bancare on- line. Conform unui studiu efectuat de compania de cercetare Datamonitor, peste 250.000 de companii din Europa si aproximativ 640.000 din SUA urmeaza a-si derula afacerile prin sistemul de la firma la firma(business to business), prin comert electronic, pana la finele anului 2002. La sfarsitul lui 1997, acest lucru era valabil numi pentru 385 de companii americane.

Studiile de piata considera ca in anii ce vor urma, retelele de valoare adaugata(RVA) si sistemele EDI instalate vor continua sa ofere suportul comertului elecxtronic. In opinia cercetatorilor de la Datamonitor, cea mai mare rata de crestere in sectorul serviciilor electronice se asteapta ca se va inregistra in sectorul transporturilor on line (35% din vanzari).

In teorie, publicitatea prin Internet constituie visul celor care lucreaza in domeniu. Cu toate acestea, rata de accesare va scadea, fiind tot mai disponibil softul impotriva publicitatii, astfel ca in anul 2001, modelul publicitatii on-line a fost supus unei analize foarte atente. Sistemele de plata deschise provocarilor viitorului si care integreaza, in mod flexibil, in metode de plata precum cartile de credit, Cash Card-uri si E-Cash se vor instala pe piata. Nevoia de sisteme de plata care sa ofere o solutie eficienta din punct de vedere al costurilor in domeniul microplatilor reprezinta o sursa pentru sisteme precum E-Cash. Comerciantii pe Internet vor trebui sa fie in masura sa accepte toate metodele de plata disponibile clientului. Integrarea rapida si profitabila in mediile sistemelor existente ale comerciantilor pe Web si ale furnizorilor de sisteme de plata lanseaza o provocare in plus pentru sistemele de plati electronice.

In vreme ce comertul electronic cu bunuri de consum creste vertiginos, el este nesemnificativ in comparatie cu viteza si numarul absolut de companii care fac afaceri prin Internet . Astfel, Forrester Research, o firma de consultanta din domeniul tehnologiei, apreciaza ca, in timp ce relatia electreonica dintre cumparator si firma din SUA(care continua sa fie tara cu cele mai multe"conectari") va creste de la 3 miliarde$ in anul 2000, la 108 miliarde $ in anul 2003, comertul electronic dintre firme va urca la 43 miliarde$ la 130 miliarde $ , in aceeasi perioada de timp. Forrester se asteapta ca Marea Britanie si Germania sa intre in aceeasi stare de expansiune supradimensionata a tranzactiilor pe Internet, la doi ani dupa SUA, in timp ce Japonia, Italia si Franta sunt cu doi ani inaintea acestora .

Internetul va continua sa creasca cu 5% pe luna, urmind sa aiba 545 milioane de utilizatori pana in 2003. Aceasta tendinta se va mentine si in viitor, datorita avantajelor utilizarii acestuia ca infrastuctura pentrul comertul electronic.

Schema nr. 2. Avantajele utilizarii internetului ca infrastructura pentru comertul electronic

Principalele implicatii ale progresului tehnologic contemporan asupra comertului international cu servicii si asupra dezvoltarii economice sunt prezente in contextul acestei lucrari . O asemenea abordare a putut fi facuta plecand de la mutatiile din economia mondiala asupra internationalizarii serviiciilor, in contextul globalizarii acesteia. Pe acest fond , s-a evidentiat rolul noilor tehnologii si dezvoltarea noilor servicii.

Aprecierea rolului serviciilor furnizate pe cai electronice in contextul mondializarii schimburilor internationale nu poate fi facuta fara examinarea in detaliu a reglementarilor economice vizand liberalizarea comertului electronic, prin extinderea regulilor multilaterale asupra unor domenii precum: serviciile de acces la Internet, serviciile cu distributie electronica, dreptul de proprietate intelectuala, protectia consumatorului etc. Astfel, GATS stabileste, pentru intaia data, un cadru multilateral de reguli si principii menite a guverna comertul electronic, cu scopul de a inlesni expansiunea acestui comert, in conditiile de transparenta si liberalizare progresiva si ca mijloc de promovare a cresterii economice a tuturor partenerilor comerciali si a dezvoltarii tarilor in curs de dezvoltare.

Dezvoltarea economiei electronice a determinat preocupari legislative in UE si SUA, precum si in alte tari ale lumii printre care si Romania. Existenta unui pachet de legi destinate comertului electronic are o aaimportanta deosebita pentru crearea unui climat de siguranta si incredere pentru desfasurarea afacerilor de catre firmele romanesti prin intermediul retelei Internet si, nu in ultimul rand pentru a crea cadrul juridicnecesar reglementarii in justitie a conflictelor comerciale ce pot aparea in acest domeniu. O asemenea preocupare demonstreaza implicarea Romaniei in dezvoltarea comertului electronic, acest domeniu fiind o prioritate si pentru Uniunea Europeana, dar si pentru guvernele tarilor componente . In acest context , in viitor, se va acorda o atentie deosebita desfasurarii principalelor activitati ale institutiilor guvernamentale in relatiile cu persoanele fizice si juridice prin intermediul retelei Internet"E Government".

In cadrul noilor servicii determinate de noile tehnologii, un rol important il au servicviile furnizate pe cai electronice . S-a considerat util sa precizam modul in care integrarea afacerilor pe Internet influenteaza extinderea cresterii eficientei firmelor asupra furnizorilor si clientilor . Sunt evidentiate pe larg serviciile bancare la domiciliu, platile prin cardurile inteligente si eliminarea incidentelor de piraterie on-line, rolul a doua organizatii internationale de plati in furnizarea noilor servicii(Europay International si VISA), precum si relatia dintre comertul electronic si schimbul de date (EDI). Romania inregistreaza, la ora actuala, unul dintre cele mai rapide ritmuri de crestere a numarului de carduri din Europa, dupa cum o dovedesc ultimele date statistice furnizate de surse ale VISA International si EUROPAY. Numarul cardurilor emise de banci din Romania se apropie de 1,6 milioane, din care circa 1,4 milioane sunt cu adevarat active. In ceea ce priveste cardurile VISA, ne situam pe locul al 4-lea din 44 de tari din Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si africa-CEMEA, cu o rata de crestere de 156%, daca ne raportam la cel de-al doilea trimestru al anului 2001, cand au nfost emise 125.708 noi carduri. Piata romaneasca dispune, in prezent, de circa 707.000 carduri VISA. O evolutie similara au cunoscut si cardurile Maestro si MasterCard din reteaua EUROPAY, care numara la ora actuala in Romania peste 750.000, din care mai mult de 80% sunt carduri Maestro. Practic, in primul semestru al anului 2001, numarul cardurilor emise s-a dublat, comparativ cu perioada similara a anului 2000. Principalii jucatori pe piata ramin BCR, BRD Groupe Societe Generale si Banc Post. O pozitie de luat in seama au, de aseemenea Banca Agricola-Raiffeisen, Banca "Ion Tiriac", Banca Transilvania, Banca Austria Creditanstalt(ce a devenit din 17 septembrie, HVB Romania), Citibank, Romanian International Bank (RIB) si, de curind, Alpha Bank. De asemenea, a intrat pe piata si Piraeus Bank. Pina la sfarsitul anului 2001 vor mai incepe activitatea de emitere de carduri Volksbank Romania, Banca romana de Scont si ABN-AMRO Bank (Romania). Demersuri in aceasta privinta a facut si Banca Romaneasca.

Dezvoltarea pe masura a cardurilor tine si de puterea investitionala a bancilor emitente in reteaua de bancomate si puncte de vinzare la comerciant. Surse VISA arata ca , la inceputul lunii iulie, existau 1023 de automate bancare care, desi in crestere cu 705 fata de anul fiscal precedent, sunt mult prea putine la nivelul intregii tari. Dar a deveni o banca emitenta de carduri inseamna o investitie de la un milion de dolari in sus . Numai softul pentru operarea pe carduri pote trece usor de aceasta suma, nemaivorbind de investitia in echipamente performantr. Toate aceste aspecte scot in evidenta rolul luptei de concurenta intre companiile furnizoare de servicii financiare care se straduiesc sa intareasca puterea noilor canale de comunicatie ca parte a unei strategii globale pentru a-si cistiga si mentine o pozitie competitiva.

Dezvoltarea exponentiala a Inernet-ului si a e-business sau e-commerce au dus la aparitia unor noi concepte pe fundamentul tehnologiei informatiei: Noua Economie, iar ca un raspuns imediat al acesteia, orasele digitale.

Noua economie inseamna in primul rind doua lucruri: globalizare si un mod de a face afaceri, in mod fantastic de rapid.Vechea ordine industriala a fost inlocuita de o economie bazata pe informatica si pe retea de calculatoare. Aceasta se caracterizeaza prin dinamism, inovatii si este condusa de schimbari.

Noua economie a aparut si se dezvolta numai in conditiile progresului economic si numai atunci cand economia traditionala si productivitatea in economie au atins un anumit nivel.

Daca economia industriala este bazata pe tranzactii directe, implicind bunuri fizice si intelegeri scrise, noua economie presupune tranzactii digitale, permitand relatii virtuale si medii noi de afaceri care nu erau posibile inainte. Cresterea in economie este suportata de mai multi factori , in plus fata de economia industriala. Factorii fizici ca munca, rezervele de capital, resursele naturale etc. Au fost de prima importanta in perioada industriei. Desi acesti factori sunt inca importanti in noua economie, noi capacitati, ca de exemplu informatia, inovatia si tehnologia, au un rol esential.

Noua economie presupune extinderea utilizarii informatiei digitale si a Internet-ului ca mediu de lucru intr-o arie larga de servicii si activitati (programe informatice, informatii on line, tranzactii comerciale, servicii financiare si bancare erc.) Data fiind natura noii economii, s-a incercat definirea ei printr-o serie de concepte, cum ar fi: economia digitala, pentru ca vizeaza bunuri si servicii a caror productie, dezvoltare si vanzare depind, in mod esential, de tehnologii digitale; economia informatiei pentru ca include toate bunurile si serviciile legate de tehnologiile informationale, cum ar fi: cercetare, servicii legale si bancare, servicii financiare; economia virtuala, pentru ca mediul in care se desfasoara tranzactiile nu este un mediu fizic, ci virtual; economia Internet-ului, pentru ca mediul de lucru este internet-ul; e-commerce si e-economy etc.

Asadar, noua economie este un concept larg care descrie o economie in care, atat produsul final, cat si starile intermediare ale acestuia consta in informatie si in care tehnologiile digitale moderne ofera accesul la scara mondiala la toate informatiile disponibile la un moment dat. Din aceasta definitie rezulta ca aceste tehnologii au rolul de a potenta eficienta in practicile de afaceri conventionale, traditionale si a facilita aparitia unor noi procese si produse.

Deci, evolutia noii economii nu ar trebui limitata la sectorul de informatie; ea reprezinta un proces cu largi consecinte chiar si in vechea beconomie, cea traditionala. Mai mult, noua economie nu implica in mod necesar rate de crestere in intreaga economie care sa depasasca performantele medii din ultimii ani. Exista indoieli in legatura cu sustenabilitatea unei cresteri economice inalte.

O evaluare mai realista a schimbarilor induse de noua economie se impune de la sine, in masura in care se doreste o reflectare corecta a naturii si implicatiilor noilor procese economice.

In 1993, administratia Clinton-Gore a decis sa introduca Internet-ul in administratia publica. Aceasta decizie dublata de liberalizarea serviciilor de telefonie a creat formidabile oportunitati pentru economia americana, care a venit in intampinarea cetatenilor, a consumatorilor, cu produse bazate pe Internet. Mai mult firmele au descoperit ca Internet-ul pote fi folosit ca o functie esentiala in regandirea proceselor economice, pentru cresterea productivitatii (pana la 4,9% in anul curent) si scaderea costurilor de productie. Exemplele sunt numeroase : Cisco Systems, o companie care produce echipament de comunicatii pentru conectare la Internet, a crescut de la 100 de milioane in 1990, la 400 miliarde USD capitalizare de piata in anul 2000. Prin analogie, au fost luate masuri in Romania cum ar fi:

suport pentru politici de nivel inalt in vederea unei game variate de preturi, in particular favorabile capacitatilor de a sustine comertul electronic pe o baza permanenta. Suport pentru competitie in infrastructura si pentru dezvoltarea competitiva a optiunilor de acces cu viteza mare;

aplicatiile bazate pe Internet tind sa fie mai rentabile din punct de vedere economic;

in ceea ce priveste platile on line se constata, asa cum am precizat, cresterea numarului detinatorilor de carduri;

competitia cu celelalte institutii financiare sau nefinanciare, pentru mentinerea, eventual cresterea clientelei, prin introducerea unor servicii bazate pe internet care ofera un plus de conveniente;

dorinta unei institutii bancare de a-si reduce costurilelegate de anumite servicii (conform ABA, BAH Internet Banking Survey, o tranzactie la ghiseu costa 1,07 USD, una efectuata la ATM doar 0,27 USD, iar una de tip PC/web banking doar 0,01 USD).

In masura in care clientela are acces la internet, va cere servicii de tip Internet banking, iar bancile vor considera acest tip de servicii ca pe un avantaj competitiv. De asemenea, un serviciu de tip Mobile banking.

Lansat de banca, chiar si numai pentru vizualizarea disponibilului din cont, se bucura de succes, pentru ca este usor de folosit si are o trasatura foarte apreciata de consumator. Convenienta.

In ceea ce priveste orasul digital se constata ca intampina aceasta nevoie de rapiditate a Noii Economii prin introducerea tehnologiei informaticii in operatiuni greoaie, cum ar fi, spre exemplu, obtinerea de autorizatii, operatiuni care ar fi putut ingreuna procesul economic .

Companiile din Noua Economie nu vor avea de a face cu orase unde dureaza cateva luni pentru a obtine o autorizatie si unde eficienta nu este cuvantul de ordine. Or un oras digital inseamna ceva mai mult decat o pagina Web. Inseamna popularizarea in mediul urban a serviciilor telematice si on-line de catre participantii la circuitul economic, de catre aparatul administrativ si de catre comunitatea locala. Astfel spus, este vorba de firme digitale, de modalitati de plata electronice, de servicii on-line ale primariei, etc.

Implementarea orasului digital in sensul in care el depaseste o simpla pagina Web este inca dificila, in primul rand datorita faptului ca modul de implementare nu este inca definit cum trebuie . Strategia si planurile si planurile de implementare nu si-au gasit inca logica.

Asadar tranzitia la economia electronica este inevitabila in viitor In acest scop, companiile isi pregatesc intens resursele, astfel incat sa faca fata noilor oportunitati oferite, dar si restrictiilor impuse de economia digitala. In esenta, Internetul faciliteaza aceasta economie electronica, atenuand barierele fizice si economice ale economiei traditionale.

Dinamica pietei digitale permite initiativelor noi sau celor deja existente sa se alinieze acestui nou model de afaceri neconventionale. Datorita crearii concurentei digitale, consumatorii vor avea de castigat nu numai un acces mai larg la informatii, dar si un acces la noile produse si servicii, in conditiile imbunatatirii puterii de cumparare; in acest sens, se asteapta ca pe viitor acest schimb de putere de la producatori la cumparatori sa se produca pe fondul reducerii(si chiar al eliminarii) capacitatii vanzatorilor de a impune preturi neacoperite de valoarea produsului sau a serviciului oferi. Constituirea noii economii va implica deopotriva companii si initiative private pur digitale a caror modalitate de reprezentare pe piata este Internetul, dar si companii traditionale, organizate initial conform modelului economiei traditionale si care isi vor extinde sfera de activitate si catre economia digitala.

Economia electronica este un proces continuu, care dezvolta modele de afaceri pe baza unei analize si masurari a performantelor. In acest context se asteapta ca intensificarea ritmului de dezvoltare a economiei electronice existente sa duca la o crestere generalizata a cererii globale de produse si servicii, creand astfel o rampa de lansarew copaniilor preoaspat intrate in acest proces. Cu toate acestea, simpla prezenta a unui agent economic pe piata digitala nu reprezinta o solutie intr-un mediu copncurential din ce in ce mai competitiv. Ca rezultat al noilor posibilitati de alegere si comparare a preturilor folosind motoare de cautare si selectie electronice, se pare ca zilele cand consumatorii erau limitati la prea putine alternative datorita spatiului geografic limitat la care avea acces sunt numarate.

O afacere digitala se va concentra in primul rand spre contactul diorect, in reteaua Internet, dintre producator si consumator, acesta din urma fiind luat in considerare ca individ si nu ca grup social Fiecare preferinta a fiecarui consumator va fi luta in considerare de catre furnizori de bunuri si servicii, astfel ca produsul va fi orientat catre consumatorii individuali. Asfel organizatiile si intreprinerile vor necesita intr-o prima etapa, firme de consultanta digitala (consultanti digitali), capabili sa faciliteze dialogul cu consumatorii si sa le usureze producatorilor sarcina de a personaliza serviciile si bunurile oferite. In acest mod companiile isi vor concentra cea mai mare parte a resurselor catre culegerea de date si efectuarea de studii referitoare la cerintele si preferintele consumatorilor.

Companiile care vor intelege mai bine nevoile si dorintele clientilor, adaptand produsele si serviciile in functie de acestea vor detine un avantaj categoric asupra concurentei. In acest scop, nu se asteapta ca firmele producatoare sa isi limiteze eforturile de promovare si vanzarile la produsele actuale, datorita redirectionarii resurselor in directia dialogului cu consumatorii, ci se intrevede aparitia companiilor intermediare care vor prelua acest rol pe langa promovarea produselor, asigurand realizarea de studii aprofundate asupra consumatorilor. In aceste directii se asteapta o diversificare din ce in mai accelerata a gamei de produse, realizata in primul rand pe baza datelor furnizate si a vanzarilor efectuate de acesti agenti intermediari.

In viitor asa cum rezulta din acest context isi vor face aparitia Conglomerate de consumatori, organizatii de intermediari care vorreprezenta optiunile si preferintele unei mase mari de consumatori. Ele vor deveni principalele surse de informare ale producatorilor asupra pietei. Mai multe aceste conglomerate vor promova fidelitatea consumatorilor fata de anumite firme si marci care le satisfac cel mai bine pretentiile; in viitorul apropiat, companiile de prestigiu vor aprecia valoarea impunerii marcii proprii in astfel de conglomerate ale consumatorilor. In acelasi timp, companiile insele isi pot crea astfel de conglomerate proprii, avand ca obiectiv castigarea loialitatii consumatorilor fata de marca detinuta, printr-o mai buna cunoastere si satisfacere a cerintelor acestora.

Totusi companiile chiar daca satisfacerea consumatorilor este pe primul plan vor mai avea de indeplinit o alta cerinta importanta: competitivitatea pretului. In timp ce scadera costului si deci micsorarea preturilor prezinta un avantaj perntru un furnizor, un alt furnizor de produse si servicii similare, din alta zona geografica, aflat in imposibilitatea de a reduce costurile va resimti o presiune din partea consumatorilor, datorita pretului mai ridicat. Astfel, piata electronica va determina o selectie foarte severa in randul furnizorilor de bunuri si servicii din intreaga lume. In acest caz, companiile care nu ofera produse competitive, ca si calitate si pret, vor fi eliminate multe industrii vor suferi deprecieri substantiale ale preturilor.

Diferiti indicatori utilizati pentru estimari privind evolutia telecomunicatiilor, intre 1990 si 2002, indica o crestere constanta a utilizarii computerelor personale, prin intermediul internetului, ca mijloc de comunicare la distanta. O crestere rapida se evidentiaza in cazul telefoniei mobile. Pentru anul 2002, la nivel mondial, fata de 1990, se estimeaza o dublare a lungimii liniilor telefonice, o crestere de 5,6 ori a stocului mondial de computere, o crestere de peste 90 de ori a utilizatorilor telefoniei celulare si o crestere de 192,7 ori a utilizatorilor de Internet. Expansiunea Internetului va fi vizibila nu numai din punct de vedere al utilizatorilor, ci si din punct de vedere al furnizarii de servicii de Internet: astfel, incepand din a doua jumatate a anului 1994, pana in ianuarie 2001, numarul de Internet hosts a crescut de circa 22 ori, de la 4,8 milioane, la peste 105 milioane.

In ceea ce priveste utilizatorii si furnizorii de internet, se poate remarca cresterea importantei Internetului ca mediu de desfasurare a afacerilor. Unul dintre elementele care a limitatpana in prezent expansiunea e-business este dat de gradul redus de securitate al platilor on-line . Pe masura ce acest impediment a fost, intr-o anumita masura, depasit si gradul de securitatate al platilor on-line a crescut, in ultimii trei ani s-a putut constata o crestere semnificativa a segmentului e-commerce. In conformitate cu un studiu realizat de UNCTAD, se estimeaza ca ponderea comertului on-line in totalul fluxurilor comerciale internationale va atinge intre 10-25 % in 2003; aceste estimari trebuie privite cu o anumita nota de precautie i, date fiind incertitudinile care exista cu privire la rata de crestere a e- commerce. Un alt studiu, efectuat de Global Business Dialogue on Electronic Commerce, o asociatie formata de 67 de firme multinationale, estimeaza ca valoarea totala a tranzactiilor on-line va atinge aproximativ 7.000 de miliarde USD anual si aproximativ un miliard de prsoane vor fi conectate la Internet pana in 2035.

Tot referitor la expansiunea comertului on -line, OCDE mizeaza pe o crestere a comertului in cazul produselor livrate on-line si pe o diversificare a produselor asfel comercializate care in 1999 constau cu precadere intr-o gama relativ limitata de servicii furnizate la nivel international de firmele multinationale. Astfel de evolutii pot avea efecte negative datorita cresterii concurentei la scara globala, in special asupra produselor si sectoarelor care erau sau sunt protejate de autoritatile statale bprin bariere comerciale traditionale (care nu vor mai avea efect protectionist in cazul tranzactiilor on-line). Totodata, OCDE se asteapta ca, pe masura dezvoltarii tranzactiilor on-line, sa se produca presiuni pentru armonizarea internationala(sau chiar unificarea) standardelor de calitate, de acreditare, de licentiere, existente la nivel national pentru a se adapta cerintelor noilor practici in afaceri. Unul din factorii care limiteaza in prezent expansiunea afaceriolor on-line este legat de distributia neuniforma la nivel mondial a tehnologiilor necesare pentru realizarea unor astfel de tranzactii; astfel spus, Internetul a ajuns in anumite parti ale lumii.

Distributia geografica a instrumentelor texnologiei de comunicare si informatii

Regiunea	TV la 1000 persoane % media mond	Linii telefonice la 1000 pers %media 1998 mond	Telefoane celulare la 1000 pers %media mond	Computere la 1000 Persoane %media 1998 mond	Furnizori de servicii internet la 1000 pers %media mond
Tari cu venit scazut	56	25		9
Tari cu venit scazut spre mediu				35
Tari cu venit mediu spre ridicat				71
Tari cu venit ridicat				441	643
Mondial				100	100

Datele din tabelul nr. 1 arata discrepanta dintre tarile cu venit scazut si tarile cu venit ridicat din punct de vedere al nivelului tehnologic in domeniul telecomunicatiei ti informatiei. Cel mai evident decalaj se poate observa in cazul tehnologiei avansate, respectiv in ceea ce priveste numarul de computere care revin la 1000 locuitori si furnizorii de Internet. In viitor vom putea asista la situatia in care e-business-ul va deveni ceva obisnuit in tarile UE, Canada, SUA, Japonia, in timp ce in tarile sarace noua economie va fi necunoscuta sau se va afla in stadii incipiente. De remarcat ca, 80% din utilizatori si 91% din furnizorii de Internet sunt concentrati in UE, SUA, Canada si japonia, ceea ce inseamna ca, la acest moment, acestea sunt zonele unde se asteapta cea mai mare crestere a economiei Internet-ului.

Asadar, Noua Economie - New Economy - recent dezvoltata datorita progresului tehnologic si globalizarii economiei reliefeaza atat structura interna a neofactorului informatie descompus in componentele de acces, utilizare si procesare, cat si corelatiile acestuia cu factorii clasici de productie.

Informatiile ca noi factori de productie joaca un rol major in convergenta acestora cu factorii clasici in procesul de integrare si in acelasi timp de adancire a segmentarii pietelor, avand un impact puternic asupra complexelor economice nationale, cat si asupra companiilor si organizatiilor in general.

Noua economie, in contextul implementarii Societatii Informationale, are un rol esential pentru obtinerea unui raport cat mai ridicat intre costurile accesului si utilizarii neofactorului de productie informtie de catre o companie/ organizatie si beneficiile obtinute de catre acestea ca urmare a utilizarii si procesarii informatiei. Totodata, noua economie permite specialistilor si chiar si publicului larg sa utilizeze oportunitatile oferite de tehnologia informatiilor si comunicatiilor si sa evalueze si sa anticipeze, pe baza modelelor economico-matemtice, implicatiile la nivel macroeconomic, ale accesului, utilizarii si procesarii informatiei ca factor de productie.

Noua economie joaca un rol cheie in economia contemporana si mai ales in cea a viitorului, bazindu-se pe concepte economice de baza cum ar fi: accesul; utilizarea; procesarea; liberalizarea tranzactiilor comerciale. Aceasta opereaza cu indicatori specifici si se bazeaza pe modele de analiza si prognoza. In prezent informasia joaca un rol sporit in domenii de baza ale economiei : pietele globalizate de capital (valori mobiliare cu specific informational; tranzactii electronice; aparitia unor noi tipuri de ciclicitate economica;standardizarea, transparenta si riscul pe pietele de capital informatizate; explicarea si prevenirea crahului pe pietele informatizate etc.); dezvoltarea comertului liber (liberalizarea pietelor si disparitia graduala a monopolurilor naturale; acordurile din cadrul WTO; Piata unica europeana; comunicatiile convergente, comersul, afacerile si economia electronica sau ultima frontiera a dezvoltarii); resursele umane (formarea continuua; aparisia de noi profiluri ocupationale si modalitati de organizare a timpului de lucru; teleworking-ul); mediul precum si aspecte ale regandirii rolului statului in conditiile noii economii (globalizarea si localizarea ; regandirea functiei publice; politici ale informationalului la nivel global; rolul organismelor financiare internationale; politici ale informationlului in UE; dezvoltarea economiei informatiei in Europa Centrala si de Est; politici ale economico-informationalului, dezvoltari si perspective in Romania).

In contextul reformelor economice, noua economie trebuie sa demareze schimbari esentiale in structura organizatorica a economiilor, inclusiv in cea a administratiei publice. Dintr-o economie digitala descendenta, segmentata, economia romaneasca , in noile conditii, trebuie sa devina o economie orizontala cu un schimb intensiv de informatii atat intre toate partile sale componente cat si cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformarilor organizatorice pe cre noile tehnologii le provoaca si le permit in egala masura.

Avand in vedere aceste considerente, precizam ca utilizarea corespunzatoare, atat intensiv, cat si extensiv, a noilor tehnologii informationale este esentiala pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Societatii Informationale in contextul reformei guvernamentale.

Actiunile necesare pentru realizarea obiectivelor Noii Economii trebuie sa devina operationale imediat, sa fie implementate urgent si sa-si dovedeasca eficienta prin activitati in toate domeniile de activitate in sensul de a raspunde cerintelor sociale crescande ale agentilor economici si populatiei, atat ca exigenta cat si ca raspandire, in ceea ce priveste schimbarea si modernizarea.

Aceste actiuni au fost lansate de guvern sub forma unui set de initiative organice si coerente care sa cuprinda infrastuctura, instrumentele de lucru, sistemele de distributie, continutul, managementul schimbarii si modificarilor legislative.

Actiunile si instrumentele necesare implementarii noii economii constituie parte integranta a politicii de creare a Societatii Informationale pe care Guvernul o promoveaza si aceasta numai datorita beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporita, eficienta crescanda a tuturor domenilor de activitate, ci si datorita rolului determinant pe care innoirea guvernamentala il joaca in raspandirea la nivel national a culturii, metodelor si experientei noii ecopnomii digitale.

Aceste trasaturi ale noii economii, conturate recent, consideram ca, reprezinta un pas important spre societatea informationala. In acest sens in Romania s-a elaborat Strategia Nationala de Dezvoltare a Societatii Informationale, dupa care se va trece la elaborarea planului de aplicare a acesteia. Durata de aplicare a strategiei este de zece ani pentru a fi eliminate influientele schimbarilor politice cauzate de ciclurile electorale.

Deci volumul tranzactiilor electronice a inregistrat o crestere semnificativa in lume, cumpararea si vanzarea produselor Internet nu este o practica obisnuita pentru utilizatorii de web din Romania. Gradul scazut de echipare a economiei romanesti in domeniul Internet-ului determina o oarecare reticenta din partea companiilor locale in ceea ce priveste accesul la piata electronica. De aceea, in conceptia noastra, viitorul Noii Economii si implicit al economiei digitale in Romania implica masuri imediate care sunt legate de existenta si utilizarea unui capital uman performant, una din cerintele promovarii unor tehnologii performante, a Noii Economii- singura sansa de a reduce, in temen scurt, marile decalaje care ne separa de tarile comunitare- in cadrul carora dorim sa ne integram si de aceea trebuie sa indeplinim standardele impuse in calitate de tara candidata. Mai mult, Noua Economie trebuie sa evidentieze necesitatea internationalizarii comertului si a seviciilor electronice, precum si cresterea rolului acestora ca mijloace moderne de promovare a comertului in mediile de afaceri din Romania.

Ea ofera agentilor economici mai multe posibilitati de a folosi economia la un nivel strategic si de a depasi modul traditional de a face afaceri, adica aduce schimbari importante in ceea ce priveste cumpararea si procurarea de produse, cat si faptul ca toate sistemele informatice cat si capitalul de care dispunem sunt alocate in mod direct unui produs sau altuia.

Dezvoltarea fara precedent din ultimele doua decenii a tehnologiilor informationale determinate de necesitatea stocarii si transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici costuri, a revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului.

Astazi, termenul de Comert Electronic a devenit sinonim cu cresterea profitului sau Comertul in derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, avand ca suprt reteaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software specifice.

Comertul electronic inseamna in acceptiune traditionala, utilizarea in retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatiilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice.

Extraordinara dezvoltare a interconectivitatii calculatoarelor in internet, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele in aria unui nou tip de comert, comertul electronic pe internet, care sa apeleze- pe langa vechile servicii amintite- si altele noi. Esre vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea consultand cataloagele electronice on pe web sau cataloage off pe CD-ROM si platind prin intermediul cartilor de credit sau a unor pormonee electronice. Pentru altii, comertul internet reprezinta relatii de afaceri care se deruleaza prin retea intre furnizori si clienti ca o alternativa la variantele de comunicatii traditionale prin fax, linii de comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a comertului internet implica transferul de documente de la contracte sau comenzi proforma, pana la imagini sau inregistrari vocale.

Toate aceste aspecte ne demonstreaza cum comertul Electronic (EC) este cheia competitivitatii intreprinderilor in era informationala, asigurand:accesul la noi segmente de piata (noi clienti) ; cresterea vitezei de derulare a afacerilor; o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale; reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.; simplificarea procedurilor; cresterea competitivitatii.

Comertul electronic este un schimb electronic de informatii intre o afacere si clientii sai. Aceasta se poate face prin fax, telefon, voice-mail, email, extranet sau Internet, pentru a enumera doar cateva dintre mijloace.

El reprezinta una dintre solutiile complexe, integrate pe care le ofera tehnologia Internet. Asta inseamna ca o multitudine de aplicatii si de furnizori de servicii Internet trebuie sa conlucreze intr-o sincronizare perfecta pentru ca un site de comert electronic sa poata functiona. De multe ori o prima alegere - a unei aplicatii sau a unui serviciu - presupune in mod automat o serie de optiuni impuse : spre exemplu daca alegi furnizorul X, acesta iti va impune aplicatia Y si nu vei putea avea aplicatia Z.

Expresia "comert electronic" este adesea asociata cu vanzarea produselor sau serviciilor pe internet. Tranzactiile se pot efectua intre intreprindere si un nou client dar se pot face si afaceri cu clientii existenti sau chiar cu alte intreprinderi. Vorbim despre un comert cu un public mare cand o tranzactie financiara concreta se produce, fie cand este vorba de o tranzactie bancara personala sau de cumpararea unui produs, fie cand e vorba de comertul intre intreprinderi atunci cand societatile trateaza cu furnizorul lor "on-line". Este momentul in care furnizorii factureaza si sunt platiti "on-line". Dupa previziunile facute comertul electronic intre intreprinderi ar putea chiar sa creasca de zece ori mai repede decat comertul cu un public mare.

Afacerile electronice desemneaza toate activitatea comerciala care are loc prin intermediul aparatelor electronice (mai ales calculatoare) legate in retea. Afacerile electronice desemneaza deasemenea tranzactiile comerciale incheiate pe internet prin telefon sau fax, sistemele de plati si de operatiuni bancare, comertul cu bunuri si servicii si sistemele electronice de aprovizionare si de reconstituire a stocurilor. Datorita internetului. Oricine detine un calculator si un cont de acces se poate folosi de o retea.

Intrepriderile pot acum sa se conecteze pe internet si sa navigheze, ceea ce echivaleaza cu o autostrada electronica gratuita. Odata conectat, se poate cumpara, vinde si stabili legaturi cu oamenii si resursele cele mai utile, adica cu propii angajati (situati in biroul de alaturi sau la 3 mii de km distanta), furnizorii, clientii, conturile bancare, serviciile de informare a creditului, sursele de informare asupra pietei, si altele.

Comertul electronic este o activitate comerciala care se efectueaza pe retele legand dispozitive electronice (in principal calculatoare). El este un mijloc mai putin costisitor de legare a calculatoarelor pentru a efectua sarcini care au cerut mereu mai mult timp si bani din partea intreprinderilor. Este vorba de exemplu de vanzarea produselor, de facturare, de controlul inventarelor si de comunicarea cu furnizorii si clientii.

Afacerile electronice nu se limiteaza doar la anumite tipuri de comert sau la produse si servicii tehnologice, ci se adreseaza tuturor tipurilor de intreprinderi permitandu-le sa faca afaceri in direct. Reteaua favorizata de afacerile electronice se poate aplica tuturor activitatilor intreprinderilor inclusiv marketing si vanzari cumparari si logistica, productie, concepere si inginerie. Eficacitatea afacerilor electronice isi atinge nivelul maxim atunci cand mai multe din operatiile sale sunt integrate: informatia circula de la serviciul de vanzare la cel de cumparare si de productie.

Promovare: intreprinderile se folosesc de paginile Web pentru a oferi clientiilor actuali si potentiali informatii asupra naturii si valorii activitatilor lor. Paginile Web tin la curent clientii asupra produselor serviciilor si noutatilor intreprinderilor, si permit acestora sa raspunda la intrebarilor clientelei. Intreprinderile pot astfel sa utilizeze site-ul lor Web pentru a face studii de piata obtinand informatii de la clienti si vizitatorii care se prezinta pe site-ul lor.

Vanzare: vanzarile produselor pot avea loc sapte zile din sapte, 24 de ore pe zi, in lumea intreaga;

Asigurarea prestarii de servicii clientelei ca serviciul post-vanzare si comunicarea cu clientul;

Economisire eliminand o parte din cheltuieli asociate tranzactiilor efectuate pe hartie si prin curier;

Oferirea concurentei la scara planetara fara sa trebuiasca sa infiinteze birouri in alte tari;

Sustinerea concurentei mult mai puternica a intreprinderilor, pentru ca nimeni nu poate ghici, dupa prezenta pe internet, marimea sau vechimea intreprinderii;

Reperarea informatiei sau a informarii privind concurentei, sau crearea unei retele cu alti proprietari de intreprinderi;

In interior, ameliorarea comunicarii in intreprindere cu ajutorul intranetului (retea privata instalata in interiorul unei intreprinderi sau organizatii). Intranetul serveste la organizarea, in interiorul intreprinderii, a operatiilor ca plata si inventarul;

In exterior ameliorarea comunicarii cu furnizorii, clientii si partenerii si integrarea metodelor administrative cu ajutorul unui extranet (conexiune a doua sau mai multe intranete permitand comunicarea cu partenerii, furnizorii, distribuitorii si clientii);

Crearea unor modele noi de gestiune: impartirea resurselor si riscurilor cu noi parteneri pentru a crea intreprinderi virtuale mondiale. Internetul poate fi considerat ca un sistem nervos central coordonand activitatile comerciale ale noilor tipuri de intreprinderi;

Punerea in picioare a unui aranjament astfel ca fiecare informatie cu privire la vanzari este impartita instantaneu cu angrosisti, fabricanti, producatori si chiar cu furnizorii materiilor prime.

Daca nu se doreste vanzarea pe cale electronica ce motiv ar determina utilizarea afacerilor electronice? Ce avantaj ar rezulta de pe urma acestora?

Serviciul oferit clientelei poate fi ameliorat utilizand noi instrumente de promovare si de distributie, indeplinand mai rapid comenzile si personalizand serviciile post-vanzare. Puteti reduce costurile si castiga timp ameliorand calitatea gestiunii lantului de aprovizionare integrand marketingul si vanzarile si lasand calculatorului si programelor marea parte a muncii de control a inventarelor. Poate fi redus costul si castigat timp rationalizand operatiunile si reducand numarul reuniunilor si "hartogariei" impartind informatia si asigurand faptul ca informatiile sunt bine precizate si intelese in interiorul intreprindrii.

Utilizatorul poate semna un contract cu un furnizor de acces la internet pentru a stabili, cu echipamentul sau, fie prin telefon sau prin intermediarul unei retele, o conexiune care ofera acces la internet. Furnizorul de acces la internet (cunoscut sub numele de server) furnizeaza, intr-un fel, acelasi serviciu ca o companie telefonica dar tonalitatea invitatiei transmise apartine internetului. Fiecare calculator conectat la internet premeste un numar de protocol internet (numar IP) sau altfel spus, o adresa asemenatoare numarului de telefon.

Atunci cand se cauta un furnizor de acces la internet care se permita conectarea intreprinderii la internet, trebuie sa se stie de la acestia cat se cere sa platesti pentru timpul de acces acordat, si informarea asupra fiabilitatii serviciului (linia nu ar trebui niciodata sa fie ocupata si conexiunea niciodata intrerupta), viteza transmisiei datelor si serviciilor tehnice si altele care va sunt oferite.

Nu de mult timp se putea face apel la marile intreprinderi internationale sau la mai micii furnizori locali, sau din cand in cand la serviciile comunitare gratuite. Astazi companiile telefonice si distribuitorii prin cablu au intrat in joc si ofera adesea servicii de transmisie a datelor mai rapide ca inainte. Trebuie ceruta parerea unui cunascator care este deja conectat, si ales un furnizor care este cel mai susceptibil de a oferi servicii rezonabile pe termen lung, caci nu este recomandabil din punct de vedere al marketingului, schimbarea regulata a adreselor electronice ale intreprinderii.

La inceput, cheltuielile de conexiune la internet pot parea importante, dar este vorba de o solutie foarte rentabila daca se tine cont de ceea ce se poate indeplini in domeniul marketingului si comertului cu amanuntul pe internet, prin opozitia fata de metodele comerciale clasice. Pe internet piata potentiala este mult mai mare decat orice piata locala. Va fi nevoie de un calculator legat la un modem, si va trebui sa fie conectat la internet prin intermediul furnizorului de acces la internet. Costurile pot varia in mod considerabil, caci pretul calculatoarelor scade in mod continuu si noile tehnologii de acces (cablul de exemplu) sunt din ce in ce mai accesibile si abordabile.

Daca se doreste crearea unui site Web pentru intreprindere, se intentioneaza sa se faca apel la serviciile unui profesionist care se va ocupa de a-l obtine. Cheltuielile pot varia in mod considerabil in functie de gradul de complexitate al site-ului. Odata realizat site-ul ar fi preferabil sa se inregistreze numele domeniului (adica numele intreprinderii.com), ceea ce ar putea costa pana la 140$ pentru doi ani, chiar daca alegeti extensia ".com" sau ".md". Inregistrarea domeniului pe internet este analoaga inregistrarii intreprinderii si numelui sau. Se pot gasi informatii privind inregistrarea domeniului la adresa https://www.internic.net (site disponibil numai in engleza) sau de la furnizorul de acces la internet. Trebuie de asemenea sa se tina cont de cheltuielile pentru actualizarea site-ului si sa se asigure ca functioneaza in mod corect; aceste cheltuieli pot varia de la 20$ la 100$ pe luna, in functie de marimea site-ului.

Imaginati-va o baza de date universala- date care sunt nu numai accesibile in lumea intreaga, dar o informatie care este de asemenea legata de alte elemente de informare. Acest concept este azi foarte real si a fost numit World Wide Web (WWW).

WWW-ul leaga documente intre ele pe internet. Existenta Web depinde de programele care permit calculatoarelor legate la internet sa comunice intre ele. Cu ajutorul unui program de navigatie, orice poseda un calculator, un modem si un cont de acces la internet poate face cercetari si sa extraga informatie stocata pe milioane de servere Web repartizate in lumea intreaga. Sunt cunoscute fara indoiala doua programe care folosesc la navigarea pe Web: Navigator, Netscape si Internet Explorer, de Microsoft. Internetul este un lant planetar de retele interconectate care schimba intre ele informatia dupa protocoale comune. Internetul permite calculatoarelor legate la retele sa comunice intre ele indiferent de producator sau de marca aparatului, arhitectura sa, sistemul lui de exploatare sau locul unde se afla.

Internetul permite nu numai comunicare in mod liber, dar si realizarea sa in mai multe moduri. Vocea, date si imagini video pot fi transmise pe o singura infrastructura. La inceput, internetul era folosit in mod special pentru transmiterea datelor numerice, dar acum este folosit din ce in ce mai mult pentru a telefona, pentru a transmite vocea umana si imagini video.

Din punct de vedere tehnic internetul este un ansamblu de retele mondial care permite legarea si impartirea informatiilor prin intermediul unei serii comune de protocaoale. Permite calculatoarelor legate in anumite retele sa comunice in mod eficace indiferent de marca, arhitectura, sistemul de exploatare sau amplasamentul. In mod contrar formelor traditionale de comunicare nu mai este necesara dispunerea unor retele distincte cuprinzand tehnologii diferite pentru transmiterea vocii, datelor si imaginilor. Internetul poate sa le transmita datorita unei infrastructuri simple ca cea a liniilor telefonice, cablurilor sau a dispozitivelor fara fir.

In mod fundamental internetul este o retea vasta de oameni si informatii. Nu este nevoie de mult timp pentru a realiza modul de obtinere a informatiilor cautate. Se poate intelege in mod rapid cum se comunica cu persoanele importante pentru intreprinderea respectiva. Comanda clientilor, plangerile si dorintele lor pot fi transmise prin intermediul calculatorului daca acesta contine un program care ii permite sa functioneze in acest mod - si exista din ce in ce mai mult acest gen de programe pe piata. Ramane doar de ales programul cel mai convenabil.

Un site Web este o serie de pagini concepute cu ajutorul HTML (language hypertext). Aceasta permite afisarea textului si a graficelor cand se foloseste un modul Web, adica Netscape sau Internet Explorer, pentru a le vizualiza. Cu ajutorul altor limbaje si altor tehnologii se poate adauga o banda sonora sau o banda video sau se poate recupera o informatie. Un site Web poate fi extrem de atractiv, instructiv si distractiv, dar poate fi si foarte statistic.

Un site Web static este un site in care comunicarea se face intr-un singur sens, ceea ce nu permite o veritabila interactiune. Un site Web de afaceri cu adevarat eficient este un site care ofera clientiilor cateva metode care le permit sa contribuie cu pareri proprii, se puna intrebari si sa caute informatia adecvata in interiorul site-ului.

formulare electronice care constituie un mod prin care clientii pot face comentarii;

Decizia de a se afisa pe Web trebuie luata in serios. Sunt numerosi factori care trebuie luati in considerare:

Trebuie definite obiectivele intreprinderii si cunoscuti concurentii directi si indirecti.

Internetul poate marii considerabil bazele pietei, ceea ce inseamna ca marketingul va trebui sa fie mai atractiv pentru a fi pe placul clientiilor care provin din diverse zone geografice. Trebuie sa se poata face fata cresterii cererii si sa se puna intrebarea daca linia de produse poate fi livrata in mod economic si convenabil. A fi on-line prezinta anumite avantaje economice importante, ca reducerea datoriei, mainii de lucru, stocurilor si costurilor. Nu trebuie pierdut din vedere totusi faptul ca transferul intreprinderii pe Web nu va rezolva orice problema.

este necesara conceperea unui site care va permite clientilor potential sa gaseasca produsele si serviciile. Clientul va parcurge catalogul electronic si va alege articolele pe care le vor adauga in lista de cumparaturi.

dupa ce clientul va alege, el va gasi un formular de comanda on-line. In mod obisnuit el trebuie sa scrie numele sau, adresa etc.

calculul total al taxelor si luarea in considerare a informatiilor cu privire la expediere (care este in mod obisnuit bazata pe locul livratii), numarul cartii de credit, data expirarii se fac cu ajutorul programelor tratarea comenzilor. Formularul trebuie sa fie securizat.

programele cu privire la modul de efectuare a platii precizeaza totalul comenzii si informatiile cu privire la plata, si comunica cu intreprinderea emitenta a cartii de credit cu scopul de a verifica validitatea numarului cartii de credit si de a se asigura ca suma totala nu depaseste limita creditului detinatorului.

dupa obtinerea autorizatiei, mesajul este transmis in mod obisnuit imediat clientului si comerciantului care verifica comanda, si aceasta este tratata.

Dupa nivelul de complexitate al programelor si in functie de existenta la comerciant a unei integrari intre sistemul de gestiune a stocurilor si alte sisteme si magazin, clientii pot fi chiar capabil sa urmareasca pas cu pas comenzile lor in timpul procesului de expediere.

Dificultatatile care trebuie depasite sunt numeroasele optiuni care sunt oferite precum si descoperirea solutiei convenabile pentru intreprindere.

Problemele luate in considerare la adoptarea solutiei pentru magazinul electronic sunt:

Pot exista situatii in care sunt platite preturi mari, angajate persoane care nu urmaresc realizarea intereselor intreprinderii si sa regasiti un magazin ineficient si prost conceput. Pe de alta parte, exista anumite solitii care duc la evitarea falimentului printr-o vanzare convenabila a produselor. Cel mai important in ceea cce priveste crearea unui site de comert electronic este obtinerea de la bun inceput a costurilor raportate (costuri de concepere, costuri de gazduire a site-ului Web, costurile tranzactii etc).

Persoana care are la dispozitie cunostinte si instrumente de baza poate fi in masura sa creeze magazinul sau o parte din magazin. Cu cateva solutii oferite de "Home Page Creator" al IBM, va putea selecta optiunile care sa-i permita crearea magazinului. Responsabilitatea sa va consta in scanarea imaginilor, in convertirea fisierelor in formatul cerut (.gif, .jpg) si in descarcarea pe serverul Web.

Cheltuielile cu privire la solitiile electronice sunt de cele mai multe ori bazate pe numarul elementelor sau produselor continute in catalog. Cheltuielile lunare sunt adesea bazate pe acest numar si pot creste foarte repede daca catalogul incepe sa se mareasca. Daca se prevede vanzarea mai multor articole trebuie aplicata o solutie mai flexibila care nu deveni mai costisitoare pe masura ce intreprinderea se extinde.

D. Integrarea unei vitrine de magazin intr-un site Web existent sau inceperea procesului plecand de la 0.

Poate exista deja un site Web elementar pe care se decide adaugarea unui magazin. In acest caz trebuie discutat cu furnizorul care gazduieste actualmente site-ul Web al intreprinderii pentru a vedea daca ofera solutii pentru comertul electronic. Se poate de asemenea ca site-ul Web actual al intreprinderii sa contina o anumita baza de date sau tehnologii de care ar trebui sa se tina cont in momentul alegerii modului de prezentare a vitrinei magazinului.

Trebuie analizate acum optiunile care oferite si costurile pe care le presupun acestea. Pentru a reuni toate elementele trebuie analizate componentele unui site de comert electronic si optiunile oferite.

Un bun realizator al unui site Web va fi in masura sa prezinte un site cu aparenta profesionala care va exprima cultura intreprinderii si in care va fi usor de navigat. Cu cateva solutii pentru crearea magazinului va fi posibila crearea unui site fara a fi necesare cunostinte tehnice avansate. In majoritatea cazurilor cea mai buna solutie ar fi angajarea unei terte persoane pentru construirea magazinului care sa puna baza pe aspectele tehnice si de concepere, iar de aspectul comercial al magazinului ocupandu-se proprietarul viitorului site.

In alegerea unui relizator de site de comert electronic trebuie sa se asigure ca incheierea afacerii se face cu un furnizor care are cunostinte si experiente necesare. In cele mai multe cazuri nu se incheie afacerea doar pentru ca el sa creeze site-ul ci pentru ca el evalueaza nevoile si recomanda tehnologiile si solutiile convenabile intreprinderii. Un mare numar de realizatorii vor oferi intrepriderilor cared doresc sa aiba prezenta pe Web un contract global pentru un site de baza.

Ca in cazul unui punct de vanzare real, trebuie prevazute produsele care trebuie alese, caruciorul, o cutie, etc., pentru magazinul virtual. In mod cert se poate angaja un programator pentru a concepe aceste elemente incepand de la 0, dar exista un anumit numar de programe pe piata in care aceste elemente sunt deja integrate.

Serviciul de modele este un model, ca Yahoo Store sau serviciul Home Page Creator al IBM la care exista acces. Acest tip de serviciu ofera o solutie mai putin costisitoare pentru micile intreprinderi care vor sa aiba un magazin eficient dar care nu au nevoie de un control perfect asupra capacitatilor de comercializare si asupra celor tehnice ale site-ului. E ceea ce convine cel mai bine micilor magazine care nu au un numar mare de articole de vanzare.

Comerciantii pot crea un magazin simplu alegand optiuni si completand casutele relative elementelor ca descrierea produsului, informatiile legate de societate. Trebuie bineanteles descarcate fisierele grafice si logo-urile care vor fi afisate in magazinul electronic al intreprinderii.

Nici o nevoie de a gasi o societate gazda sau un furnizor de servicii internet avand in vedere ca magazinul este gazduit pe site-ul furnizorului de servicii de modele.

Cheltuielile constau intr-o invoiala lunara de baza majorata cu alte cheltuieli. Acestea depind de numarul tranzactiilor de care magazinul are nevoie si de numarul articolelor oferite.

Cheltuielile pentru Home Page Creator al IBM variaza de exemplu intre 45$ si 300$ pe luna si nu includ cheltuielile de autorizare in timp real a cartilor de credit. Serviciul modelelor va dirija catre o societate care se ocupa de modul de efectuare a platilor pentru acest serviciu.

Daca formula modelului este interesanta trebuie sa fie aruncata o privire asupra site-ului furnizorului care include adesea demonstratii sau permite crearea unui magazin "pilot" inainte de angajare.

"Software-ul de creare al magazinului" este un instrument pe care cel care il realizeaza il poate utiliza pentru crearea magazinului. Exista versiuni simple si putin costisitoare si altele, mai complexe care costa mai mult. Inca o data, alegerea solutiei depinde de functiunile necesare.

Diversele versiuni ale acestor programe, numite adesea programe exceptionale, variaza in ceea ce priveste complexitatea si functiile lor. Unele sunt foarte simple si usor de utilizat, in timp ce altele contin optiuni, de exemplu pentru produsele lor, integrarea stocurilor ti administrarea.

permite exercitarea unui control mai mare asupra prezentarii si organizarii magazinului;

trebuie sa se lucreze in mod exceptional in cadrul programelor si sa fie descarcata informatia pe server;

Exemple ale acestor tipuri de programe: INEX Comert Limitat la https://www.inex.com (site disponibil in engleza), ecBuilder de Multiactive Software - https://www.ecbuilder.com (site disponibil numai in engleza)

Cheltuielile aferente serviciului variaza intre 450$ si 1500$, programele complexe costand inca mai mult. Creatorul site-ului trebuie sa instaleze programele pe calculator si sa descarce fisierele incarcate pe un server compatibil. Doar persoanele care detin anumite cunostinte tehnice utilizeaza in general aceste tipuri de programe pentru ca trebuie in majoritatea cazurilor sa se apeleze la un server pentru a vedea fisierele incarcate.

Un mare numar de programe sunt produse de catre intreprinderile americane, astfel ca este poate dificil sa se obtina sprijinul tehnic si sa se integreze solutiile de tratare a platilor.

Cu programul de creare a magazinului, comerciantii trebuie de asemenea sa plateasca cheltuielile unui serviciu de gazduire pentru spatiul de server, sa stabileasca un cont al comerciantului, sa gaseasca un serviciu de tratare a platilor, si in majoritatea cazurilor, sa se faca apel la un creator care va realiza magazinul cu ajutorul programelor. Un mare numar de servicii de creare a magazinului permit comerciantilor sa descarce programele lor pentru a face o incercare. Este recomandat sa se incerce aceasta solutie inainte de a face cumparatura.

Un furnizor al serviciului Internet va realiza conectarea la internet in timp ce gazda ofera un spatiu pe serverul sau pentru site-ul de comert electronic. Clientii isi asuma in mod normal cheltuielile lunare bazate pe factori ca spatiul de stocare pe site si marimea bandei.

Gazdele Web incep a oferi, in contrapartida cheltuieli de stocaj lunare, solutii pentru comertul electronic, ca programul de creare a unui magazin chiar si servicii de dezvoltare. Acesta nu include contul comerciantului sau cheltuielile de efectuare a platilor.

Numele domeniului este adresa de internet. Ea permite oamenilor de a gasi intreprinderea respectiva pe World Wide Web (de exemplu www.societate.com sau www.societate.md).

Trebuie platite sume de inregistrare pentru a obtine numele domeniului care se termina in .com. Inregistrarea este valabila timp de doi ani. Trebuie apoi platite sumele de reinnoire anuala.

Pentru a sti daca numele domeniului care va fi adoptat este deja utilizat sau pentru a cunoaste regulile cu privire la numele domeniului, trebuie consultat https://www.networksolutions.com- site disponibil numai in engleza (.com, .net, .org).

Contul comerciantului este contul creat pentru magazin in vederea posibilitatii de acceptare a platilor prin intermediul cartii de credit. Trebuie sa existe un cont al comerciantului pentru fiecare tip de carte de credit acceptata (de exemplu Visa, MasterCard). Banca comerciantului coordoneaza viramentul fondurilor intre serviciul de efectuare a platilor, banca si detinatorul cartii.

Fiecare cont al comerciantului este clasat intr-o anumita grupa. Pentru comertul electronic, contul comerciantului va fi clasat in grupa "carte absenta" sau "comanda postala/comanda telefonica". Trebuie furnizate serviciului de efectuare a platilor numarul sau numerele de cont al comerciantului obtinute in banca. Serviciul de tratare va putea astfel sa se integreze in structura magazinului si sa trateze platile in timp real.

Daca nu se poate obtine un cont comerciant al unei institutii financiare, se poate comunica si cu un serviciu de plata on-line, ca Internet Secure (https://internetsecure.com) sau PSIGate (https://psigate.com). Internet Secure garanteaza statutul de comerciant in cea mai mare parte a comerturilor virtuale. Totusi aceste cheltuieli de stabilire si tranzactionare sunt mai ridicate decat in cazul contului comerciantului deschis la o banca.

Pentru asigurarea existentei unor fonduri suficiente care sa acopere neplatile, anumite institutii financiare cer depozite de garantie create inainte de acordarea statutului de comerciant.

Inapoierea neplatii este o cerere din partea detinatorului sau emitatorului cartii de a inversa o cumparare efectuata intr-un magazin on-line.

Este foarte important sa se discute cu institutia financiara despre modalitatile contului comerciantului si toate cheltuielile posibile inainte de crearea magazinului electronic.

Este vorba despre intreprinderile care autorizeaza si accepta in mod instantaneu comenzile reglate prin cartea de credit pe care le primeste magazinul on-line. Serviciile pe care le asigura permit cumparatorilor care detin carti de credit valide sa efectueze cumparaturi impiedicand realizarea cumparaturilor de catre cei a caror carte nu este valida.

Chiar daca variaza in functie de intreprindere, cheltuielile corespunzatoare sunt:

Intreprinderile de tratare a platilor lucreaza adesea in intelegere cu institutiile financiare asadar cheltuielile lor sunt integrate in stabilirea contului comerciantului. Este important de stiut daca ele isi factureaza serviciile in mod direct sau prin intermediul institutiei financiare.

Cum poate fi protejat un site Web si tranzactiile pe Internet? Genul de masura de securitate care trebuie aplicata pentru site-ul Web depinde de modul de utilizare al site-ului. Dupa ce s-a stabilit in ce scop va fi folosit site-ul, se poate determina genul de primejdie care trebuie evitata. De exemplu daca se doreste vanzarea unui produs sau serviciu direct cu ajutorul cartii de credit, trebuie sa fie protejata informatia care exista pe cartea de credit impotriva oricarei interceptari, nu numai in timpul tranzactiei dar si cand ea va fi stocata pe server. Daca sunt detinute informatii confidentiale cu privire la un client sa va urmari ca acestea sa nu fie accesibile. Totusi vanzarea directa prin carte de credit poate fi mai sigura decat metoda clasica, caci cea mai mare parte a fraudelor de acest tip sunt comise de persoane care iau parte la tranzactie.

Exista un anumit numar de dispozitive de securitate, programe "stingatoare de incendiu" cu servere inviolabile, trecand prin protocolul SSL (Secure Sockets Layer) si SET (Secure Electronic Transaction). Furnizorul de acces la internet si/sau realizatorul site-ului Web trebuie sa poata oferi informatii mai mult asupra solutiilor care sunt in concordanta cu cerintele site-ului. Apelul la un furnizor de server comercial poate fi solutia cea mai eficienta pentru intreprinderile mici si mijlocii. Furnizorii de server comercial isi pot inchiria serviciile vanzatorilor cu amanuntul pentru o parte din costul de cumparare

Semnatura numerica este o metoda comoda si sigura de semnare a documentelor electronice. Ea permite incheierea tranzactiilor electronice in deplina siguranta. Aceasta semnatura este imposibil de copiat sau de inventat. Atunci cand un document poarta o semnatura numerica este posibila verificarea integritatii si autenticitatii, ca si identitatea semnaturii. Semnaturile numerice sunt fruct al teoriei matematice si a utilizarii algoritmilor. Semnatura electronica este un concept complex, dar utilizarea ei este relativ simpla. Programele realizeaza intreaga munca, in timp ce utilizatorul alege doar optiunea de semnare a programelor. Semnaturile numerice capata importanta daca se doreste intarirea caracterului executabil al unei tranzactii electronice. Guvernele au inceput sa modifice legile pentru ca semnaturile numerice (si alte forme de semnaturi electronice) ca si documentele electronice sa poata fi admise ca proba.

Ca regula generala, toate legile care se aplica in prezent in domeniul comertului clasic se aplica si in mediul electronic (este vorba de exemplu, de legile cu privire la constituirea societatilor, inregistrarea numelui intreprinderii, fiscalitate, protectia consumatorilor, importul si exportul, securitatea produselor, acorduri cu privire la comertul interprovincial, proprietatea intelectuala si responsabilitatea).

Informatia introdusa in acest sistem este protejata? Pot avea acces oamenii la informatii confidentiale privind intreprinderea sau la cartea de credit utilizata pe internet?

Inainte de a se lansa pe internet, anumite intreprinderi asteapta ca mediul electronic sa fie securizat in totalitate. Dar exista deja solutii la problemele legate de confidentialitate si de securitate. Pot fi utilizate programe pentru a codifica tranzactiile si pentru a bloca mesajele nedorite.

Pot fi instalate programe care vor ajuta la protejarea confidentialitatii informatiilor privitoare la intreprindere si clientela. Guvernul federal se ocupa de protejarea informatiilor personale. Legea privind protectia documentelor personale si documentele electronice stabileste principiile privind colectarea, utilizarea si furnizarea informatiilor personale. In virtutea acestei legi, intreprinderile trebuie sa obtina consimtamantul consumatorilor inainte de utilizarea informatiilor lor personale, si consumatorii ar avea acces la dosarul lor personal ca la ajutoare simple si eficace.

Un site Web obisnuit nu necesita un nivel de securitate ridicat, in mod contrar unui site de comert electronic. In mod normal, atunci cand un client face cumparaturi pe site, el se gaseste intr-un mediu nesecurizat pana cand el trebuie sa "dea un clic pentru a plati". El este atunci dirijat catre un server securizat care indeplineste toate functiile de securitate necesare. De indata ce procesul de plata este amortizat, clientul trebuie sa furnizeze informatii personale ca nume, adresa si, bineinteles, numarul cartii sale de credit.

Cu ajutorul protocolului SSL (Secure Sockets Layer) sau a normei SET (sistemul de operatiuni electronice protejate) si a unui certificat numeric, numarul cartii de credit si informatiile personale ale utilizatorului sunt codate si transmise la finalul verificarii intreprinderii de tratare a plattlor.

Este nevoie de o licenta de export pentru vanzarea bunurilor si serviciilor pe internet?

Regulile cu privire la export se aplica in acelasi mod in mediul electronic. Daca este necesara detinerea unei licente de export in prezent pentru a vinde produsele in strainatate, este nevoie si de o licenta pentru a vinde pe internet in exterior. Eliberarea licentelor de export este realizata de Directia de control a exportului. Directia ajuta exportatorii sa determine daca este nevoie de o licenta de export. Publica deasemenea brosuri si avize exportatorilor.

In virtutea legii concurentei, oricine se dedica anumitor forme de publicitate ireala si practicilor comerciale neloiale comit un delict. Biroul concurentei se ocupa de a face ca legea sa fie respectata, lege care se aplica si in domeniul electronic.

Consumatorii pot depune plangeri cu privire la practicile neloiale ale comertului electronic transfrontalier, pe site-ul web la adresa https://www.econsumer.gov. Biroul concurentei a participat la lansarea site-ului Web cu 12 alti reprezentanti internationali.

O solutie de comert electronic include urmatoarele componente tipice: clientii web, software-ul server web, softer-ul de comert electronic si sistemele de back-end.

Un client web este un program aplicativ care ofera o interfata grafica pentru consultarea si interactiunea cu totalitatea informatiilor disponibile pe worldwideweb. Termenul browser defineste un tip specific de interfata care permite rasfoirea on-line de fisiere, mai precis trecerea de la o pagina la alta prin exploatarea legaturilor de tip hipertext existente intre acestea.

Din punct de vedere, tehnic un Browserweb este un program client care foloseste HTTP pentru a adresa, prin intermediul Internet-ului, cereri catre diverse servere, in numele utilizatorului browser-ului. Browsere foarte cunoscute: Internet Explorer, Netscape, Opera.

Programele pentru serverele web au menirea de a media intre sistemele aplicative back-end si clientii web. Functia de baza a acestora este de a genera si publica documente hipermedia care au limbajul HTML. Producatorii acestor programe asigura exploatarea sub mai multe sisteme de operare de retea: Windows Nt, UNI Novell, OS/2. Serverele candidate sunt :I.I.S., (Internet Information Server) al firmei Microsoft, Domino Server, Netscape si Appace Server.

In prima categorie se regasesc: functionalitati destinate prezentarii si functionarii magazinului virtual, functionalitati adresate vanzatorului si clientului si instrumente de publicitate.

Administrarea server-ului este asigurata prin urmatoarele tipuri de servicii: gestionarea continutului, clustering-ului, replicarea statistica utilizarii site-ului si operarea de la distanta.

Integrarea cu aplicatiile back-end existente are in vedere importanta comunicarii directe cu aplicatiile de gestiune a stocurilor de contabilitate, financiare etc.

Acestea pot include baze de date relationale, sisteme de gestiune a tranzactiilor, sisteme EPP, sisteme EDI, aplicatii de uz generalizat sau aplicatii pe masura. Intre fiecare dintre acestea este necesara verificarea posibilitatilor de integrare usoara si fiabila cu aplicatia de comert electronic.

Multe din pachetele de programe de comert electronic ofera mijloace de integrare cu cele mai raspandite baze de date relationale: SQL al firmei Microsoft, DB2 al firmei IBM, Oracle,etc.

Pentru sistemele de gestiune a tranzactiilor, principalele instrumente de integrare sunt propuse de firmele IBM si Lotus.

Un server de comert trebuie sa functioneze saptamani, luni sau ani, fiind disponibil 24 de ore fara intrerupere. Aaceasta functionare trebuie completata cu mentinerea performantelor la un nivel cat mai bun pentru atragerea clientilor.

Performantele solutiei de comert electronic sunt tipic masurate prin toleranta la defectiuni si prin echilibrarea incarcarii.

Toleranta la defectiuni vizeaza capacitatea site-ului de a continua sa functioneze chiar daca unul din nodurile server-ului cade in pana. Solutia consta in transferarea automata a sarcinii de pe nodul defect pe alt nod: cu minim de perturbatie pentru utilizator, fara ca acesta sa sesiseze schimbarea (proces numit fail back). Retransferarea sarcinii la nodul de origine se numeste failback.

Echilibrarea incarcaturii urmareste ca intr-un grup de servere valorile de trafic pe fiecare server sa fie relativ egale.

Solutiile oferite de pachetele de software dedicate comertului electronic pentru acest gen de probleme sunt:

Avantajele comertului electronic in raport cu modalitatile clasice de derulare a schimburilor comerciale internationale

E-comertul ofera o serie de avantaje evidente in raport cu modalitati le clasice de derulare a schimburilor comerciale internationale . In functie de amploarea si implicatiile acestora, retin atentia costurile reduse si gradul de satisfacere a nevoilor de consum la un nivel calitativ superior:

Pentru comertul B2C dispar costurile de regie pentru magazinele fizice, dispar intermediarii si scad costurile de distributie. Vanzarea de carti, de exemplu, pe Inernet inseamna renuntarea la magazinele mari cu stocuri cu miscare lenta. O comanda data catre site-ul Amazon.com ajunge direct la depozitul en-gros (wholesaler ) de unde pleaca direct la consumator.

De asemenea, capitalul circulant nercesar este mult scazut fata de comertul clasic: un vanzator en-detail pe Internet este, de obicei, platit inainte de a trebui ca el insusi sa-si plateasca distribuitorul, in timp ce in comertul fizic clasic situatia este inversa. Pe Internet este forte usor sa se obtina economii datorate vanzarii pe scara larga a unui produs. Un simplu site web poate acoperi intreg globul. O data pus la punct si sub rezerva rezolvarii problemelor de distributie situl este extraordinar de "scalabil", adica poate fi urmarit la scara fara a creste semnificativ costurile. De asemenea, este mult mai usor pentru un site web ca odata ce a vandut bine un produs sa se diversifice si sa se vanda la fel de bine si produse de alta natura. Daca vinzi carti pe Internet poti sa te apuci la un moment dat forte bine sa vinzi CD-uri muzicale, programe de calculator de uz personal, jucarii, etc. Mecanismul ramane acelasi. De exemplu, firma americana Cisco Systems, desi nu cheltuieste decat 3% din venituri pentru investitii IT, face anual economii de 1,4 mld. USD prin dezvoltarea si utilizarea a 4 aplicatii web, atat in interiorul companiei, cat si in relatiile cu clientii a 6 aplicatii web.

Comertul permite atingerea practica a visului specialistilor in marketingul individual (one-to-one marketing ), adica adaptarea produsului pentru fiecare consumator individual. Clientul nu trebuie decat indrumat sa navigheze prin situl cumparatorului si sa specifice singur ce caracteristici doreste pentru produsul ales. Toate miscarile pe care le are un client in timpul navigarii prin situl unui producator vor fi inregistrate de catre acesta din urma: ce pagini web a vizitat in situl respectiv, cat timp a petrecut la fiecare pagina, ce reclame i-au atras atentia, etc.

Printre serviciile imposibil de oferit in comertul clasic se disting: accesul clientului la produse si servicii 24 de ore din 24: situl web poate fi accesat de oriunde, la orice ora; si flexibilitatea deosebita in modificarea frecventa a ofertei pentru a prezenta cele mai bune produse si cele mai bune preturi chiar de pe o zi pe alta.

Pe masura ce numarul participantilor la comertul electronic creste, se inregisreaza o tendinta de crestere a capacitatii de identificare, stocare si acces la datele de afaceri care leaga consumatorii de produse. Aceste baze de date au devenit adevarate comori contemporane si unele esentiale ale Comertului. Datorita importantei crescande a acestor informatii si naturii interactive a Internetului, unele situri de eComert interzic accesul potentialilor utilizatori care nu accepta diverse programe ce furnizeaza informatii de marketing utile referitoare la consumatorul respectiv. Firmele folosesc informatia astfel obtinuta in scopul modificarii caracteristicilor propriei oferte si pentru perrsonalizarea interferentelor de site ca mijloace de marketing. De exemplu , amazon.com foloseste aceasta tehnica moderna a "one-to-one marketing" pentru a determina profilul comercial al clientilor oneline. Pe baza informatiilor obtinute extrem de rapid si la costuri reduse, firma sugereaza alte produse care ar putea interesa clientul, in functie de achizitiile precedente ale unor consumatori cu profil comercial similar. In plus, bazele de date astfel constituite pot fi folosite pentru organizarea mult mai eficienta de campanii de vanzari sau pentru identificarea de noi segmente tinta pe o anumita piata. E-commerce are un impact puternic asupra unor activitati asa cum rezulta din schema nr.3 Impactul comertului electronic asupra unor activitati

Singura restrictie care poate obtura activitatea unor firme deja specializate in crearea si gestionarea unor astfel de baze de date este legata de necesitatea asigurarii confidentialitatii asupra informatiilor si limitele in care acestea pot fi folosite.

Pe langa avantajele indiscutabile pe care le ofera, comertul electronic retine atentia specialistilor si prin prisma catorva aspecte negative, in special de natura tehnica si logistica. Din cauza acestei realitati, cel putin in sfera comertului B2C. Desi unii dintre ei considera anul 2001 ca fiind unul de tranzitie, exista cativa, mai putini optimisti, care vad in B2C un sector mort. In cifre, cresterea veniturilor din acest sector este apreciata undeva intre 10% si 20%, pentru anul 2001. Al treilea an de declin, conform companiei de consultanta Boston Consulting Group, care apreciaza ca desi veniturile au crescut in 1998 cu 190% fata de anul precedent, cresterea a fost incetinita la 132% in 1999 si la numai 68% in 2000. Concluzia este ca acest gen de companii nu mai reusesc sa starneasca interesul investitorilor. Cu alte cuvinte, sunt prea multe afaceri desfasurate online pentru o cerere prea mica. In ciuda tuturor campaniilor de publicitate, extrem de agresive si chiar extravagante , precum si a previziunilor optimiste de acum cativa ani, un studiu condus de Goldman Sachs releva faptul ca numarul 1,1% din vanzariile cu amanuntul la nivel mondial sunt efectuate online.

In ciuda argumentelor (in mare parte corecte ) privind scaderea importantei activelor pentru noile intreprinderi de tip "dot.com" sau "Internet", ultimii ani au scos in evidenta ca o problema fundamentala pentru comert B2C o constituie logistica preluarii marfurilor de la producatori si distribuirea lor la consumatorul final (fulfilment and procurement). Cel putin in acest domeniu se dovedeste ca o intreprindere virtuala pura, fara nici un fel de active fizice, nu este intru totul viabila, cel putin deocamdata. Problema care a aparut este ca firmele solide, cum ar fi Toys-"R"-Us (jucarii ) sau Wal-Mart (cel mai mare vanzator de bunuri de larg consum din SUA) in perioadele de sarbatori, deci de varf de cumparare, au fost depasite de numarul comenzilor pe web si nu au putut sa garanteze livrarea la termenul solicitat. Exista doua cauze principale pentru aceste probleme:

Costuri de expediere raman cel mai mare obstacol in lupta pentru a convinge consumatorii sa cumpere pe Internet. In cazul cumpararii fizice, din magazin, cumparatorul individual este cel care duce la indeplinire comanda de cumparare alegindu-si singur bunurile, platind la casa si transportandu-le singur acasa. Consumatorul face acest lucru pe propria cheltuiala, atat de timp cat si de bani. O firma de eComert B2C trebuie sa replice acestui sistem intr-un mod eficient, ceea ce este destul de dificil. Din nefericire, in plus, firma trebuie si sa acopere costul livrarii la domiciliu, fie trecand-o pe propriile costuri, fie incercand pretul la consumator, ambele ipostaze prezentand mari dezavantaje.

Magaziile si centrele de distributie traditionale nu sunt adecvate pentru eComert. Ele ar trebui reconstruite din temelii. Firma Wal-Mart, de exemplu, detine un sistem extraordinar de magazii si centre de distributie, dar organizate pentru comert clasic. Livrarea marfii se face pe palete direct in camioane care merg la magazine. Un astfel de sistem nu este adecvat ambalarii si livrarii de pachete individuale. Osolutie posibila incercata pentru rezolvarea problemei este asa numitul "outsourcing" (contractarea cu un tert). Unul din marii beneficiari ai eComertului a fost firma UPS (United Parcel Services) care era specializata pe livrarea rapida a pachetelor postale individuale. UPS a ajuns sa se ocupe de livrarea a circa doua treimi din bunurile comandate pe Internet. Firma si-a dezvoltat un site forte sofisticat si extrem de popular care permite consumatorilor, printre altele, sa verifice exact, la orice ora din zi si din nopte, in ce stadiu se afla comanda lor. Alti expeditori de colete mici ca Fedex(Federal Expres), Posta sau Fingerut au preluat serviciile de distributie.

In timp ce partea de distributie la consumator pare sa pota fi contractata prin "outsourcing", pentru partea de preluare a produselor de la producatori, practica a aratat ca este necesara construirea unor depozite automatizate uriase raspandite cat mai uniform pe aria avuta in vedere. Firma Amazon (carti) consruieste sapte astfel de depozite, e Toys(jucarii) a construit una, Webvan(un vanzator de legume si fructe) are in plan 21 de astfel de depozite gigant.

Din punct de vedere practic putem afirma deja ca volumul datelor aflate in acest moment pe Internet este infinit. Din nefericire, datele aflate pe vInternet sunt nestructurate, fara a avea atasata intr-un mod standarde, unanim acceptat, o semantica. Astfel daca doresti sa cauti o masina care sa coste 2000$ utilizatorul va primi ca raspuns toate masinile fabricate in anul 2000. Motorul de cautare nu stie ca cifra 2000 asociata masinii se refera la pret si nu la an.

In tehnologia XML vizeaza exact aceasta problema. XML extinde limbajul HTML de descriere a unei pagini web atasind semantica cuvintelor. De exemplu, cifra 2000 din descrierea unei masini va avea atasata o eticheta ("tag") care arata ca este vorba de un pret si nu un an calendaristic.

Aceasta este o problema majora in tarile in curs de dezvoltare, caracterizate de dotari invechite, cu retele telefonice axate preponderent pe tehnologia analogica. Desi se intreprind eforturi substantiale in ceea ce priveste investitiile in sfera telecomunicatiilor, decalajele intre tarile puternic industrializate si cele in curs de dezvoltare sunt greu de surmontat, cel putin pe termen mediu. In acest sens este elocventa situatia pietei de telecomunicatii in diverse tari, raportata la conjunctura sociala si macroeconomica:

Au aparut o serie de probleme ale firmelor clasice (existau inainte de aparitia Internet-ului si incearca sa intre pe Intrnet ).

Un canal de distributie, indeosebi caracterizat prin preturi jose ca Internetul, ameninta sa nu creze noi piete si sa genereze vanzari noi, ci sa inghita vanzarile de pe canalele clasice de distributie.

In plus, dezvoltarea vanzarilor electronice promite sa nu fie un joc unde toata lumea castiga. Conform estimarilor societatii de studii specializate Jupiter Communications, in 2002 numai 6,5% din veniturile comertului online vor fi corespunzatoare pentru noile piete castigate. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte din tranzactiile efectuate pe Internet va fi sustrasa de la magazinele clasice, in tipm ce un procentaj forte mic va spori volumul total tranzactionat. Cererea poate fi stimulata pe termen scurt de avantul economic, dar euforia consumerista a tarilor industrializate nu va sterge cu buretele surplusul de oferta provocat de sosirea unor noi comercianti.

Partial, din cauza concurentei, o firma "clasica" ("legacy") care isi deschide un canal pe web risca sa genereze conflicte cu celelalte canale . Departamentul vanzari si intermediarii (partenerii) se vor lupta impotriva unui nou canal care le ameninta veniturile. "Internetul este o amenintare pentru intreprinderi existente si e nevoie sa fie recunoscut ca atare. Comerciantii trebuie sa accepte faptul ca vanzarile lor prin Internet au mai multa valoare decat vanzarile pierdute".

In ultimii ani, pietele de capital au acordat firmelor de Internet "pure" preturi pe actiuni enorme, oferindu-le practic capital in mod gratuit, chiar daca multe dintre ele au inregistrat pierdei enorme. Si totusi, firmele "clasice" au continuat sa fie judecate dupa criteriul normal al profitului, asa incat atunci cand au lansat operatiuni pe web care au mers in pierdere si actiunile lor au fost pedepsite si nu rasplatite ca pentru firmele pure. Pietele de capital apar puternic distorsionate cel putin pana la nivelul anului 2000 (cand se constata o revenire in favoarea criteriilor de profit in favoarea firmelor pure). Datorita capitalizarilor excesive, firmele pure au putut atrage pe cei mai buni dintr cei buni, oferindu-le pur si simplu optiuni pe actiunile firmei. In momentul IPO aceste optiuni se transforma in mici averi.

Similar ca mai sus, firmele pure au avut capital sa achizitioneze in favoarea firmelor clasice cu produse interesante, complementare.

Din analiza e- commerce putem analiza pe scurt principalele caracteristici si procese fundamentale ale acestuia.

Tabel nr 3: Dosebirea dintre comertul traditional si comertul electronic

Etapele ciclului de vanzare	Comert traditional	E - commerce
Obtinerea de informatii despre produs	Magazine, reprezentante, cataloage	Pagini web
Transmitere - primire comanda	Fax, curier	E - mail EDI
Confirmare comanda	Scrisori, formulare	E - mail
Verificare pret	Cataloage	Cataloage on - line
Specificarea unor comenzi prioritare		Baza de date on - line
Verificarea disponibilitatii in depozit / stoc	Formular, telefon, fax	Baza de date on - line, pagina web
Intocmirea facturii	Formular, imprimat	Baza de date on - line
Expedierea facturii	Curier, posta	E - mail EDI
Achitarea facturii	Curier	EDI, EFT

Din acest tabel rezulta ca spre deosebire de comertul traditional, e-commerce foloseste un singur vector international

Termenul "afacere electronica" inseamna a face afaceri pe internet, inclusiv cumparari si vanzari de produse si servicii, prestatia serviciilor catre clienti si colaborarea cu parteneri comerciali. In aceasta lucrare se pune accentul pe cumparari si vanzari de produse si servicii pe internet [modul de functionare care este de asemenea cunoscuta sub denumiri precum "comert electronic", "ebiz", "comert on-line", "comert intre intreprinderi (B2B)", "comert electronic cu amanuntul (B2C)"].

De cele mai multe ori se spune ca pentru a crea o intreprindere este nevoie doar de o idee buna. Se poate sa fie asa cateodata, dar cea mai buna cale de a asigura succesul unei intreprinderi este detinerea mai multor posibilitati de a realiza profituri. Daca idea principala nu functioneaza, e bine ca o solutie de schimb sa fie disponibila.

Analiza produselor, servicilor, procedeelor si proceselor care pot ameliora o idee de baza constituie un exercitiu valabil.

Se poate intampla ca o singura persoana sa se ocupe de aceasta analiza, in timp ce altii prefera sa adune o "echipa" formata din mai multi indivizi cu talente si competente diferite pentru a conlucra in vedera producerii unor idei utile.

Succesul durabil al unei intreprinderi este de cele mai multe ori legate de capacitatea de a produce idei in mod continuu si de a le incerca pentru a obtine un caracter adecvat. Acest proces asigura intreprinderii sansa de a ramane constienta fata de posibilitatile reale ale pietei.

Determinarea posibilitatilor de afaceri cere o apropriere care combina analiza sistematica cu creativitatea libera.

Este intotdeauna mai economic sa verifici inainte si foarte atent o idee in loc sa suporti consecintele unui esec.

Proiectul intreprinderii fiind acum articulat in jurul unei idei, nu mai ramane decat redactarea unui plan de afaceri complet inainte de a proceda.

Planul de afaceri determina suma si tipul de finantare sau alta investitie necesara;

Un investitor poate mult mai usor sa evalueze o propunere cu ajutorulul unui plan;

Ajuta la selectarea clientelei, a pietei, a strategiilor de stabilire a preturilor si a concurentei pentru a reusi;

Etapele ciclului de vanzari	Comert traditional	E-commerce
Obtinerea de informatii despre produs	Magazine, reprezentante, cataloage	Pagini Web
Transmitere-primire comanda	Fax, curier	E-mail EDI
Confirmare comanda	Scrisori, formulare	E-mail
Verificare pret	Cataloage	Cataloage On-line
Specificarea unor comenzi prioritare		Baza de date on-line
Verificarea disponibilitatii in nclude/stoc	Formular, imprimat, telefon, fax	Baza de date on-line, pagina web
Intocmirea facturii	Formular, imprimat, telefon, fax	Baza de date on-line
Expedierea facturii	Curier, posta	E-mail EDI
Achitarea facturii	Curier, posta	EDI, EFT

Este adesea dificil sa se stie cum trebuie aprofundata o idee, mai ales daca nu s-a detinut anterior o intreprindere. Trebuie sa se determine daca ideea poate fi rentabila.

Exista 20 de etape in functie de care se poate stabili daca ideea este rentabila:

Clientii pot fi consumatori, magazine, angrosisti sau fabricanti, guverne. Trebuie enumerate cat mai multe date despre clientii potentiali ai produselor. Daca are loc vanzarea pe piata de consum, trebuie sa se incerce gasirea unor imagini de magazin care prezinta aspectul clientilor. Trebuie inscrise varsta, sexul, starea civila si venitul, si descris stilul de viata.

Daca se doreste vanzarea catre o alta intreprindere sau organizatie, trebuie evaluat carui sector ii apartine, tipul intreprinderii, vechimea, cifra de afaceri anuala, ce serviciu poate raspunde ofertei, care ii sunt clientii.

2. Enumerarea si descrierea caracteristicilor produsului sau serviciului. Cum pot ele avantaja clientii?

Trebuie definite caracteristicile conceptului si determinate avantajele pe care le aduc clientilor. Este necesara crearea unei liste de argumente de vanzare utila pentru publicitate, brosuri si argumentare. Aceasta lista ajuta la determinarea motivului pentru care clientul va cumpara produsul sau serviciul.

3.Delimitarea zonei geografice principale in care se asteapta vanzarea in primul an

Delimitand locul in care se doreste vanzarea in primul an, se va sti unde vor trebui sa fie concentrate eforturile. Se poate determina probabil numarul clientilor potentiali ai aceste regiuni. Daca are loc vanzarea intr-un teritoriu larg, va fi nevoie fara indoiala de sume, de resurse si comercializare importante. Delimitarea de aceasta zona va facilita mai mult evaluarea nevoilor proprii.

Odata determinati care si unde sunt clientii, trebuie sa se stie cu cine sunt impartiti acestia. Trebuie stiut daca produsele asemanatoare sunt vandute in puncte de vanzare, daca intreprinderile similare anunta in Pagini Aurii unde sunt inscrise in anuarele profesionale.

Se determina pretul concurentilor si se intocmeste lista de argumente de vanzare a produselor sau serviciilor. Se incearca gasirea pretului "en gros" si cu amanuntul.

Determinarea competitivitatii poate constitui cheia realizarii ideii. Daca produsul este superior fata de cel al concurentilor si piata nu este foarte sensibila la preturi, se pot cere preturi mai mari decat cel al concurentilor. Daca are loc vanzarea catre detailisti sau angrosisti trebuie ca acestora sa li se lase posibilitatea de a majora preturile produselor.

Clientii pot profita de o oferta unica. Aceasta ar putea consta in produs, pret, primirea si rapiditatea serviciului, orele de deschidere, nivelul calitatii, competentele personalului.

8. Enumerarea si descrierea pe scurt a tendintelor pietei sau segment de piata

Cunoasterea tendintelor pietei sau segmentului de piata poate ajuta la determinarea viitorului si acesteia si modul in care intreprinderea poate sa profite.

Trebuie determinat daca segmentul de piata sau piata este in crestere sau in scadere, daca tendintele sunt noi, culminante.

Din momentul in care se stie care sunt clientii, unde sunt ei si de ce vor cumpara produsul, trebuie aflat cum se transmite oferta. Se apeleaza la publicitate, vanzare directa, pagini aurii.

Estimarea trebuie sa fie fondata pe marimea pietei, nivelul concurentei, pret si proiecte de promovare. Se fac previziuni pesimiste, optimiste sau intermediare.

Intreprinderea se poate confrunta cu reguli complicate si scumpe. Centrul de servicii ajuta la determinarea regulilor care vizeaza intreprinderea.

13. Realizarea unei descrieri pe scurt a metodei de fabricatie sau de cumparare

Trebuie sa se precizeze modul de fabricare sau procurare a bunurilor care vor fi vandute. Sunt utilizate previziunile de vanzare.

14. Descrierea pe scurt a metodei de executie, a felului in care clientul obtine comanda si a modului de plata.

Trebuie sa se determine ce talie va avea exploatarea, care sunt capacitatile de productie, de stocare, de intretinere si de vanzare, daca s-au atins previziunile de vanzare si daca s-a tinut cont de cresterea viitoare.

Conceptul se poate baza pe calitatea furnizorilor de materii prime sau subansamble. Trebuie determinati viitorii furnizori si gasite alte surse de aprovizionare.

Trebuie sa fie inscrisi angajatii, locatiile, echipamentele, masinile, stocurile, instalatiile si serviciile necesare pentru demararea afacerii. Costul fiecarui articol al listei trebuie sa fie nclude pentru a determina costurile initiale.

18. Determinarea resurselor care vor face obiectul finantarii, inchirierii

Este posibil sa nu fie platita in intregime cantitatea de marfa cumparata si se poate opta pentru finantare, creditare sau inchiriere. Trebuie estimate platile lunare.

Se determina cat din averea proprie este alocata pentru intreprindere, ce activ este utilizat in calitate de garantie. Trebuie determinat daca exista masinile, calculatoarele sau instrumentele necesare pentru demararea afacerii, daca exista apropiati care pot investi in afacere.

Pentru ca strategiile de comercializare si de publicitate sa raspunda la gusturile sau interesele pietei trebuie sa fie definita clientela., sa fie inspectata piata de consum.

Profilul pietei se stabileste in general cu ajutorul surselor primare si secundare pentru a raspunde la intrebarile cheie cu privire la piata potentiala. Informatiile sau datele demografice, care servesc la elaborarea profilului social al consumatorilor nclude:

Un fabricant de haine va avea in vedere un anumit numar de piete interdependente - copii, sportivi, batrani, adolescenti, turisti. Un profil general al fiecarei piete le va scoate in evidenta pe cele care sunt cele mai realiste, care presupun cele mai mici riscuri si care pot fi rentabile.

Daca este definita clientela si enumerate asteptarile ei, se poate elabora produsul sau serviciul in functie de aceste nevoi diferite. Cu cat se acorda o mai mare importanta asteptarilor clientilor, cu atat va fi mai mare calitatea produsului. Produsul nu trebuie sa fie considerat doar un obiect pe care clientul il cumpara, ci ca o materializare a nevoilor.

Pozitionarea intreprinderii desemneaza imaginea pe care clientii o au fata de aceasta. Este necesara crearea unei imagini care permite pozitionarea intreprinderii in asa fel incat sa atraga clientii.

Determinarea pretului nu trebuie sa fie subestimata, pentru ca preturile proaste pot determina un esec. Noile intreprinderi comit adesea greseala sa ceara preturi prea joase sau prea ridicate pentru un produs sau serviciu.

Determinarea pretului este cheia comercializarii. Pretul produselor si serviciilor poate fi determinat in functie de piata si costuri. Daca intreprinzatorul este lipsit de experienta, pretul va fi fixat in functie de piata, apoi odata cu experienta, se va elabora un nou pret in functie de costuri. Eficacitatea celor doua metode de stabilire a pretului depinde de marile obiective ale intreprinderii (se doreste maximizarea beneficiilor sau cresterea cifrei de afaceri). Alegerea intreprinderii cu privire la pietele pe care actioneaza si vanzarile sale influenteaza mult determinarea pretului.

Trebuie examinate preturile pe care le cer concurentii pentru bunuri si servicii asemanatoare si fixate preturi la care se asteapta clientii. Cumparatorii vor spune cat anume sunt dispusi sa plateasca pentru produsul sau serviciul respectiv. In cazul acestei metode nu pot fi acoperite toate cheltuielile ca in cazul metodei costurilor. Nu trebuie cerute preturi prea mici pentru a fi concurential sau pentru a stimula vanzarile. Acestea trebuie fixate in functie de ceea ce cere concurenta pentru produse si servicii similare.

Pretul trebuie sa acopere in totalitate costurile produselor si serviciilor vandute, acestea fiind costurile de productie ale materialelor, cheltuielile generale fixate si mana de lucru, in plus sa genereze beneficii.

Intreprinderea poate stabili diferite taxe de profit, de exemplu un profit de 15% pe instalatii si materiale, 20% pe mana de lucru si 25%pe cheltuielile generale.

Daca studiul pietei releva faptul ca aceasta dispune de produse sau servicii asemanatoare la un cost net inferior celui care poate fi oferit, se poate ajusta randamentul prevazut, sau se poate oferi un serviciu sau o oferta suficient de specializata pentru ca piata sa accepte sa plateasca un supliment. Costul materialelor trebuie sa fie stabilit in functie de costul de inlocuire, nu in functie de costul de origine. Salariile sunt incluse in cheltuielile intreprinderii, dobanda este inclusa in calculul cheltuielilor intreprinderii. Trebuie prevazute eventualele rambursari, cheltuieli de intretinere, creante neacoperite si amortizarea costurilor in capitalul echipamentului sau utilajului.

Pretul este intotdeauna dublul costurilor cu mana de lucru, mai mult decat costul materialelor

Calculul costurilor reale este singurul mod sigur de asigurare a acoperirii costurilor. Costurile cu mana de lucru trebuie sa fie incluse in costurile de productie si in costurile fixe (de exploatare) sau generale.

Punctele cheie care trebuie luate in considerare la stabilirea pretului sunt : strategia de comercializare si obiectivele pe termen scurt, preturile concurentei si piata, cererea existenta pe piata pentru produsul respectiv si tendintele in preferintele consumatorilor, nevoia de acoperire a costurilor si de obtinere a profitului aferent.

Abordand modelele conceptuale pentru comertul electronic constatam ca acestea difera in functie de produsul care este vandut si de entitatile care intervin in cadrul unei tranzactii. Modelele de afaceri folosite pentru vanzarea on line de bunuri, precum si informatii sau acces la baze de date difera considerabil de cele folosite pentru vanzarea de bunuri fizice. Analizand aplicatiile curente dezvoltate pe internet, identificam urmatoarele modele de afaceri in comertul electronic : magazin electronic (e-shop), aprovizionarea electronica(e-procurement), magazin electronic universal (e-mall), piata unui tert (third party marketplace), comunitati virtuale (virtual communities), furnizori de servicii cu valoare adaugata pentru canalele de comert electronic(value chain service provide), platforme de colaborare, brokeraj de informatii si alte servicii.

In mod tipic e-Comertul se refera la schimbul de valori care are loc pe Internet, prin aceea ca un cumparator viziteaza situl web al unui vanzator si efectueaza o tranzactie comerciala in acel sit. Vanzatorul sau cumparatorul poate fi o intreprindere(bussines) sau un consumator individual (consumer).In acest context comertul se poate desfasura de la intreprindere-la intreprindere (business-to business:B2B) sau de la intreprindere - la - consumator (business-to consumer: B2C) sau servicii ale aceleiasi institutii.

Acest tip de schimburi se caracterizeaza prin relatii stabile de lunga durata, ceea ce justifica utilizarea unor sisteme costisitoare in cele mai multe cazuri, comunicarea are loc direct intre aplicatiile informatice ale partenerilor, ceea ce conduce la cresterea gradului de automatizare si integrare. Precizam ca aparitia lor dateaza din anii 80 si s-a bazat pe protocoale particulare si pe utilizarea de retele private care au evoluat spre tehnologia EDI.

Tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca ambele parti participante la tranzactia comerciala, atat vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii.

Tranzactiile B2C se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatori -mari companii. In acest caz , factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baza in decizia de cumparare.

Referitor la acest tip de comert realitatile din tarile dezvoltate arata ca au existat preocupari ce dateaza din anii 1980. Inaintea aparitiei internet-ului au fost si uneori continua sa fie utilizate diferite sisteme BTX(Bildschirmtext) in Germania si Teletel (minitel) in Franta etc.

Alte relatii stabilite prin intermediul retelei Internet, adiacente comertului electronic, sunt: government-to -government (G2G), government-to- business (G2B), government-to- consumer (G2C), consumer-to-government C2G), consumer-to-business (C2B) si consumer-to-consumer (C2C), fiind sintetizate in tabelul urmator:

Tabelul nr 5 Relatii adiacente comertului electronic stabilite prin reteaua Internet

Un rol aparte in dezvoltarea comertului electronic il au relatiile business-to government (B2G), care prin realizarea unui mediu de informare interactiv, rapid si eficient, pot contribui la constientizarea agentilor economici asupra avantajelor acestui nou domeniu comercial:Comertul Electronic.

Comertul de proximitate include utilizarea de cartele cumparate pentru plata anumitor servicii (cum sunt de exemplu cartelele telefonice). In unele tari acordurile de acest tip sunt folosite pentru plata consumului de energie electrica in regiunile rurale sau greu accesibile. In acest fel s-au redus cu cel putin 5% costurile de exploatare datorita evitarii contuarelor si urmaririi achitarii facturilor.

Conceptul de mai sus care defineste comertul in sensul restrans este o parte a conceptului mai larg de Economie sau Afaceri, incetatenit in engleza cu denumirea de Business. Comertul trebuie inteles in contextul companiilor care il poarta si a mediului in care se desfasoara. O intreprindere este o firma cu capacitatea de a schimba electronic valori. Ea are procese de lucru corect proiectate pentru acest mod nou de a conduce afacerea. In plus, ea intelege problemele de performanta umana nu numai pentru forta de munca proprie dar si pentru intregul personal din lantul sau valoric: clientii cat si personalul care lucreaza pentru parteneri si furnizori. Comertul este o modalitate noua de a face afaceri-modalitatea de a face afaceri in economie, care implica deschidere, conectivitate si integrare; deschide intreprinderea pentru a include partenerii, furnizorii si clientii; se conecteaza la noua intreprindere, extinsa printr-un mediu electronic universal; necesita integrarea si alinierea tehnologiei, proceselor si performantei umane cu o intentie strategica in continua evolutie. Comertul consta in schimburile electronice de valori intre intreprinderi si parteneri, furnizori si clientii lor.

Economia este mediul de afaceri mai larg in care se desfasoara Comertul legal. Noi reguli economice de cauza si efect determina transformarea organizarii fundamentale, a industriei si a pietei. Astfel, intreprinderile fac comert in economie.

Legat de comertul electronic au aparut o serie de servicii integrate acestuia, care caracterizeaza arhitecturile lui si care s-au consacrat in societatea informationala:

Reteaua FIN-NET (Servicii Financiare Complete Network) in cadrul U.E a fost lansata recent. Ea uneste sistemele care au fost incarcate, la nivel national, de la rezolutia extrajudiciara privind serviciile financiare in vederea formarii unei retele care sa acopere intreaga comunitate. Contrar altor sectoare comerciale, exista deja structuri in statele membre. Aceasta retea foloseste cunostinte si experiente existente la nivel national, cu traditii bine stabilite de cautare a solutiilor extrajudiciare. Consumatorii pot dispune astfel de un sistem de recurs suplu, trecand in particular prin organele de recurs din tara lor. Schimburile de informatii intre organele de recurs nationale au fost intarite si participantii au convenit asupra unor proceduri de cooperare ce acopera intreaga Uniune. In ciuda formei variabile a sistemelor participante, cel descris trebuie sa se conformeze recomandarii 98/257 a Comisiei care enunta principiile aplicabile de organele insarcinate cu rezolvarea extrajudiciara a litigiilor de consumatie, ceea ce garanteaza conditiile de echitate si impartialitate, rezonabil comparabile a celor de proceduri in fata tribunalelor . In practica, cooperarea in sensul retelei se bazeaza pe un protocol de acord voluntar, la care subscriu organele participante. Acest protocol defineste principiile de baza ale cooperarii si cadrul sau de functionare.

Un extranet este o retea privata care foloseste tehnologiile Internet si reteaua publica de comunicatii. Este similar Intranetului, dar include si partenerii si furnizorii principali. Este un fel de Internet la nivelul asa numitului lant de valori al intreprinderii(value chain) sau al lantului furnizor (supply chain). El poate fi privit ca o extensie a internet-ului in afara intreprinderii. Extranet-ul poate fi folosit pentru schimb electronic de date intre firme (EDI), distribuirea exclusiva de cataloage si produse; colaborarea cu alte companii in programe de dezvoltare sau instruire; furnizarea de servicii unui grup de companii, cum ar fi serviciile bancare on-line si difuzarea de informatii intr-un cadru exclusiv.

Prin lantul furnizor se intelege de fapt intregul lant valoric al intreprinderii. Ideea este de a integra, prin facilitati de Comert intreg acest lant. Exista o supracerere contemporana de produse software pentru SCM.

EEJ-NET(Reteaua europeana extrajudiciara) care uneste ADR-urile nationale/nortificate la Comisia ca aplicind principiile fundamentale, garantind echitatea si eficacitatea lor.

ISO-(International Standard Organization) are rol in standardizarea protocoalelor de retea.

OSI-(Open System Interconection) model definit de ISO si care este bazat pe principiile sistemelor deschise si a comunicarii de la egal la egal.

WEB- aplicatia cea mai cunoscuta actualmente pe Internet. Aceasta se bazeaza pe limbajul HTML (Hyper Text Markup language). HTML permite specificarea structurii si manierei de afisare a paginilor WEB, iar HTTP defineste modul in care documentele HTML sunt transferate la client.

SITE-este dat de paginile WEB unitare aflate sub acoperirea aceluiasi nume de domeniu si intre care exista link-uri.

Sistemele si aplicatiile back-end-include baze de date relationale, sisteme de gestiune a tranzactiilor, sisteme EPP, sisteme EDI, aplicatii de uz generalizat sau aplicatii pe masura.

Sistemele EPP-SAP si People Soft sunt cele mai raspanditew si beneficiaza de instrumente de integrare oferite de mai multi furnizori de software de comert electronic.

API- (Aplication programming interface). Prin scrierea de API poate fi realizata integrarea celorlalte sisteme back-end care servesc drept mediatoare (meddle-ware) intre acestea si aplicatia de comert electronic.

Este vorba de canalele de distributie electronice care practic nu exista fizic. Nu este suficient sa-ti deschizi astfel de canale prin prezenta pe Internet; trebuie regandit intreg lantul de distributie al intreprinderii.

Este pivotul in jurul caruia se invarte Comertul. Tehnologiile tip Internet (vezi Intranet si Extranet) permit producatorilor realizarea unui vis al oricarui specialist in marketing; marketing individual, nu la nivel de segmente de piata, ci la nivelul consumatorului individual.

Autostrazi informationale permit circulatia fluxurilor informationale si accesul la serviciile si produsele disponibile in lumea intreaga.

O e-afacere (e-business) este o organizatie care isi conecteaza procesele de afaceri direct cu cele ale constituientilor sai cheie: clienti, angajati, furnizori si parteneri de afaceri, prin intranet, extranet si web.

E-business este o integrare a mai multor domenii de aplicatii intr-un sistem care conecteaza o anumita afacere cu partenerii, clientii si furnizorii. Aceste sisteme nu sunt gandite neaparat in termeni de tehnologie web, desi toate sau aproape toate sistemele care folosesc tehnologia web pentru interfetele cu utilizatorii.

Scopul modelelor de e-business este de a reprezenta intr-un mod cat mai accesibil tipul de afacere si arhitectura sistemului (topologia aplicatiei si topologia de rulare) pentru diferite clase de aplicatii. Aceste modele descriu interactiunea dintre participantii la o solutie e-business.

In momentul de fata sunt definite 6 modele de e-Business; Userto business, User to Online Buying, Business to Business, User to Data, User to User, Applications Integration.

Este cazul general in care un utilizator (intern sau extern ) interactioneaza asupra datelor si tranzactiilor unei intreprinderi. In caz particular se poate aplica la o intreprindere carew ofera servicii sau bunuri care nu pot fi prezentate si vandute prin catalog . Poate fi vazut ca acoperind toate interactiunile de tip User to Business cre nu sunt acoperite de modelul user to Online Buyng.

2. Modelul User to Online Buyng(U2OB) este folosit pentru a descrie un caz special( un subset al Modelului User to Business ) in care bunurile sunt vandute printr-un catalog folosind un card de cumparari, un portofel, etc. Acest model si cei care se aprovizioneaza de la un singur furnizor . Poate cuprinde legaturi cu sistemul de gestiune, de verificare de carti de credit, de livrare, etc.

3. Modelul Business to Business (B2B) Este folosit pentru a descrie doua tipuri de interactiune intre doua interprinderi:

- tipul(B2Bi) este cazul in care exista un contract de parteneriat intre intreprinderi, un exemplu in acest sens fiind o aplicatie pentru un lana de desfacere;

- tipul(B2M2B) este cazul unui e-MarketPlace, deci existenta unei piete electronice in care interactioneaza mai multi furnizori si mai multi cumparatori.

4. Modelul User to User (U2U) descrie cazul colaborarii diferitilor utilizatori prin intermediul documentelor partajate, prin intermediul email-ului.

5. Modelul User to Data (U2D) descrie cazul in care utilizatorii au nevoie de cantitati insemnate de date , text, imagini, etc, si folosesc diverse instrumente pentru a extrage informatii.

6. Modelul Applications Integration este folosit pentru integrarea diverselor aplicatii intr-o solutie de afacere si poate fi utilizat atat in cadrul unui singur tip de afacere intre mai multe tipuri de afacere.

Crearea de valoare prin e-business inseamna depasirea limitelor afacerilor traditionale, schimbarea modului in care compania face afaceri, crearea de noi modele de afaceri. O companie moderna nu se mai poate baza pe un model static al nucleului proceselor sale de afaceri. Compania trebuie sa creeze proceduri multiple, paralele, pentru a raspunde conditiilor schimbatore de piata si a captura noi oportunitati. Este perfect normal, de exemplu, ca o companie sa trebuiasca sa faca afaceri cu o alta care ii este simultan competitor, furnizor si client (vezi cazul firmelor de telecomunicatii (Cisco si Lucent). O tendinta majora o constituie aparitia de retele de e-business: piete prin care procesele de afaceri ale participantilor sunt conectate in timp real. Firmele mari insa dezintegreaza structurile verticale si nu retin decat competentele nucleu ale compniei. Un lant valoric (value chain) se defineste ca o secventa de procese de afaceri in care fiecare proces adauga o valoare masurabila la valoarea de iesire a procesului precedent.

La implementarea sistemelor de comert electronic se folosesc urmatoarele tehnologii:

EDI - asigura schimburile directe de date intre programele partenerilor. Pachetele software de comert electronic suporta standardele EDI pentru transmiterea directa a comenzilor de aprovizionare pentru furnizori si pentru comunicare starii acestor comenzi.

In interiorul unei intreprinderi exista o retea interna de calculatoare care functioneaza pe aceleasi principii cu internetul, are acelasi aspect vizual, dar calculatoarele si implicit documentele nu sunt vizibile decat pentru salariatii intreprinderii. Este un fel de Internet la nivel de intreprindere. In domeniul Intranet intra si structurile organizatorice din afara sediului central, precum: sucursale, filiale, indiferent de pozitia lor geografica.

Se poate spune ca este un fel de baza de date gigantica, raspandita la nivelul intregii lumi in care poti gasi informatii si servicii de toate tipurile, accesibile de la orice calculator conectat la retea. Internet-ul este de fapt o retea intre retele, prin care poti folosi posta electronica pentru a contacta diferiti alti utilizatori, poti accesa de la propriul calculator un alt calculator de la distanta, pe care desi se poate afla la mare distanta, poti rula ce programe vrei tu. De pe Internet poti sa descarci pe propriul calculator tot felul de programe si informatii de oriunde in lume.

In noua economie digitala dinamica pietelor va dicta un model de afaceri care asigura integrarea diferitilor parteneri in lantul valoric.

Folosind o varietate de tehnologii IT acest model va valida comunitati comerciale coordonate , fiecare operand ca o intreprindere virtuala. Tehnologiile Internet ofera e-afacerilor un protocol simplu de legare cu alte afaceri. Exista astfel forte multa libertate in crearea de noi lanturi valorice. Executarea propriu-zisa a proceselor poate fi usor delegata unor furnizori de servicii web externi (asa numitul "outsourcing").

Cheltuielile intreprinderilor in comertul electronic B2B (Business to Business) vor creste de acum in urmatorii 5 ani, indica o cercetare a Jupiter Media Metrix facuta publica la 26 septembrie 2001. Aceste cheltuieli vor atinge 5,4 trilioane de dolari in 2006 in Statele Unite si vor reprezenta 36% din cheltuielile intreprinderilor destinate facilitarii participarii lor la comertul intre intreprinderi.

B2B este un tip de comert electronic intre intreprinderi. Mai este denumit si C3E (CEEE = comert de schimb intre intreprinderi), folosind EDI (schimb de documente informatizate) sau folosind internetul, intranetul sau VPN (retea privata virtuala ).

B2B (dedicat tranzactiilor de afaceri) este impartit in 2 categorii: aprovizionari si comert in "panza de paianjen"

Comertul in " panza de paianjen" este impus de marile intreprinderi (GE, Cisco, Dell, Nortel) aceste intreprinderi cer ca toti furnizori sa fie legati in mod electronic cu ele.

In B2B exista 2 tipuri de portale: portale private si portale publice. Portalele private se limiteaza la o intreprindere si furnizorii acestora. Este un model mai usor de comercializat cu intreprinderile, deoarece obiectivul participantilor este acela de a micsora costurile. Pietele electronice publice sunt in pierderi de viteza, fata de pietele electronice asa zise private, proprietatea marilor intreprinderi traditionale bine stabilite. Aceste portale private sunt, de exemplu, Alcan la Quadrem, Nortel la E20pen si Covisint pentru Ford, General Motors si Chrysler.

Pentru a supravietui, portalele trebuie sa fie specializate si sprijinite de intreprinderile foarte puternice care se angajeaza sa obtina un procent din cumpararea lor. Ceea ce favirizeaza pietele de afaceri private.

Loc unde intreprinderile avand un interes comun sa intalnesc pentru a primi si a imparti informatia, a realiza tranzactii sau a colabora.

Se pot califica aceste piete de afaceri electronice ca portal informational, tranzactional, de colaborare, vertical, orizontal, geografic, de asociere, neutru.

Exista doua tipuri de licitatii electronice licitatii traditionale si licitatii inversate. Licitatiile traditionale sunt compuse din licitatiile olandeze ti din cele country unde pretul de plecare este fix si perioada de supralicitatie este definita. In cadrul licitatiilor olandeze, supralicitatia nu exista. Prima persoana care face oferta castiga. Se doreste vanzarea rapida. Licitatia inversata este asemanatoare procesului de apel la oferte.

Este foarte infloritor. Acei profesionisti care sunt de obicei muncitori autonomi nu au mijloace de plata necesare pentru a putea apela la serviciile altor profesionisti. Se creeaza deci portale asemanatoare comunitatilor virtuale si care sunt destinate membrilor din aceeasi societate profesionala.

Aceste portale propun noi obiective, forumuri de discutie specializate, baze de cunostinte si expertiza (studii, documentatii oficiale, sfaturi pentru o mai buna practica), instrumente tranzactionale, oferta de locuri de munca si a altor servicii.

Site unde cumparatorii si vanzatorii apartinand aceleiasi industrii fac afaceri.

Portalul permite membrilor sau imtreprinderilor utilizatoare sa cumpere, sa vanda sau chiar sa participe la regrupari de cumparare sau de vanzare. Cumparatorul poate tot timpul sa stie cand a efectuat comenzile si la ce stadiu al procesului se afla comanda. Poate oricand sa-si modifice comanda sa-si aleaga transportatorul, sa vizualizeze drumurile disponibile si ca urmare locul unde se afla incarcatura, sa negocieze preturile.

Este vorba de a pune in contact consumatorul cu fabricantii si furnizorii. Detailistii nu exista. Imediat ce fabricantul vinde obiectul catre consumator, furnizorii sunt imediat avizati electronic.

Detailistul este legat de producatori si de furnizori. El actioneaza ca un consumator. Consumatorul real nu face parte din sistem. Daca nu exista parteneriat el renunta la gestiune, dar prin parteneriat, gestiunea este delegata.

In SUA comertul electronic intre intreprinderi (B2B) domina si americanii poseda deja 6000 din cele 15000 de portale mondiale. Americanii au pus stapanire totala pe piata portalelor B2B.

de 90% din vanzarile on-line chiar daca tranzactiile on-line au reprezentat mai putin de 1% din veniturile tuturor tranzactiilor comerciale (produse si servicii)

Studiul pietei se realizeaza prin observarea concurentei, discutarea cu furnizorii si cu clientii, sondaje si grupe de dezbatere. Studiul pietei va ajuta la luarea multor decizii cu privire la anumite probleme :

Se pot obtine informatii de natura comerciala fara cheltuieli, consultand anumite surse de informare :

Concurentii trebuie sa fie studiati pe teren. Trebuie vizitate magazinele lor sau locurile in care isi vand produsele, studiate amplasamentul, modul de atragere a clientelei, densitatea traficului, perioada de varf, pretul, calitatea bunurilor si serviciilor, liniile de produse oferite, tehnicile publicitare, cataloage si alte prospecte.

Trebuie studiate de asemenea modalitatile folosite de concurenti pentru satisfacerea nevoilor clientilor potentiali. Este necesara raportarea la concurenti, ocuparea unui spatiu mai bun, utilizarea unor preturi mai bune, program prelungit, calitate superioara, serviciu mai bun.

Furnizorii pot oferi o informatie pretioasa cu privire la stabilirea pretului, la liniile de produse cel mai bine vandute si la motivele reusitei anumitilor concurenti.

Discutand cu clientii actuali si potentiali, se pot invata multe lucruri cu privire la nevoile lor. Ei vor spune ce cauta, ce gandesc despre concurenta, pretul pe care accepta sa-l plateasca si serviciile pe care le asteapta.

Sondajele si grupele de dezbatere sunt modalitatile cele mai riguroase de obtinere a informatiilor de la clienti. Exista un mare numar de lucrari cu privire la elaborarea chestionarelor si derularea sondajului.

In cadrul grupelor de dezbatere participantilor li se cere opinia si gasirea unor noi idei. Procedeul este util pentru elaborarea unor noi concepte si studierea diverselor atitudini si opinii cu privire la un nou produs. Grupele de dezbatere trebuie sa fie conduse de un intervievator competent.

Previziunea de vanzare consta in organizarea si analizarea informatiei in vederea estimarii cifrei de afaceri.

Daca are loc vanzarea mai multor tipuri de produse trebuie facute previziuni de vanzare distincte pentru fiecare.

In prima etapa se stabileste profilul clientelei si se determina tendintele sectorului de activitate. Oamenii de afaceri experimentati sunt de parere ca 20%din clienti reprezinta 80% din vanzari. Daca pot fi determinati acei 20% poate avea loc determinarea profilului principalelor piete.

Persoane cu varsta intre 20 si 34 de ani, venit mediu, preocupati de conditia lor fizica

In aceasta etapa au loc precizarea taliei si amplasarii aproximative a zonei de cumparare, determinarea caracteristicilor globale ale zonei cu ajutorul statisticilor disponibile, determinarea caracteristicilor proprii zonei cu ajutorul surselor locale. Zona se determina prin studierea distantei pe care trebuie sa o parcurga clientul pentru a cumpara, prin determinarea locului de distributie sau de anuntare a unui nou produs.

Realizarea listei si stabilirea profilului concurentilor. Este necesara studierea concurentilor pe teren prin vizitarea magazinelor lor sau a locurilor in care acestia isi comercializeaza produsele.

Prin utilizarea rezultatelor cercetarii se poate estima cifra de afaceri lunara in cursul primului an.

Previziunile pot fi fondate pe vanzarile lunare medii ale unui concurent de aceeasi talie care actioneaza pe o piata asemanatoare. Este necesara studierea modurilor utilizate de concurenti pentru a satisface nevoile clientilor potentiali. Trebuie sa se tina cont de cresterea demografica si economica din zona de comercializare. Cu ajutorul datelor detinute se determina aproximativ partea din piata detinuta, numarul de clienti care se urmareste sa fie atins, cifra de afaceri scontata.

Retetele lunii corespunzatoare anului precedent reprezinta un bun instrument de previziune a vanzarilor anului in curs. Previziunile credibile pot veni din partea unor persoane care au un contact direct cu clientela. Poate fi solicitate comisului de vanzari date cu privire la linia de produse,la un serviciu, la piata sau la un teritoriu. Aceste previziuni se pot dovedi foarte exacte.

Dupa examinarea informatiei aceasta trebuie rezumata si va face parte din planul de afaceri. Previziunile din primul an trebuie sa fie lunare, in timp ce in anii urmatori acestea pot fi trimestriale. Este indicata cererea opiniei unui tert. Previziunile sunt trecute in sarcina unei persoane care cunoaste foarte bine sectorul de activitate. Acesteia ii sunt expusi factorii care au fost luati in considerare si motivul pentru care se crede ca estimarile au fost realizate.

Elaborarea si pastrarea in fiecare zi a unei liste cu adresele si contactele pe o baza de date

Conceperea si distribuirea de calendare, stilouri, bloc-notes-uri, si alte cadouri publicitare care afiseaza numele intreprinderii

Conceperea si distribuirea unui pliant care abordeaza subiecte legate de sectorul de activitate al intreprinderii

Examinarea posibilitatilor de publicitate cu o intreprindere neconcurenta, activa pe piata tinta

Examinarea costurilor cu publicitatea prin intermediul ziarelor si revistelor, radio-ului si televiziunii, panourilor publicitare

Trimiterea catre clienti a unor scrisori de multumire, felicitari cu ocazia sarbatorilor, zilelor de nastere

Discutii cu privire la intreprindere in cadrul unei reviste sau ziar pe care il citesc clientii potentiali

Cautarea unor clienti potentiali in cadrul asociatiilor legate de sectorul de activitate

Cautarea unor clienti potentiali in cadrul revistelor si ziarelor pe tema sectorului de activitate

Realizarea unei liste cu caracteristicile si avantajele produselor, pentru a planifica o campanie de publicitate

Membrii OMC studiaza in prezent cum sa trateze problema comertului electronic prin internet in contextul Acordurilor rundei Uruguay si misiunii OMC, in conformitate cu programul de lucru stabilit de Consiliul General al OMC la 25 septembrie 1998.

Programul de lucru reflecta importanta crescanda a acestui sector. Comertul electronic este tot mai important in lume, astfel ca membrii OMC au adoptat la 20 mai 1998, la cea de-a doua Conferinta ministeriala de la Geneva, Elvetia, o declaratie asupra comertului electronic mondial. Prin aceasta declaratie, membrii cer consiliului general al OMC stabilirea unui program operativ global pentru a examina toate problemele legate de comert care se refera la comertul electronic mondial si prezentarea unui raport asupra inaintarii programului de lucru la cea de-a treia Conferinta ministeriala a OMC.

La 25 septembrie 1998, consiliul general a adoptat un program de lucru asupra comertului electronic, in virtutea caruia problemele legate de comertul electronic vor fi examinate de consiliul de comert cu servicii, consiliul de comert cu marfuri, comitetul de comert si dezvoltare.

Fiecare din aceste organe a prezentat, la sfarsitul lunii iulie 1999, un raport Consiliului general.

Tranzactii referitoare la un serviciu efectuat in totalitate pe internet, de la selectie pana la cumparare si livrare;

Tranzactii ce implica serviciile de distributie, in cadrul carora un produs, bun sau serviciu, este selectionat si cumparat on line dar livrat prin mijloace traditionale;

Tranzactii ce implica functia de transport si de telecomunicatii, deci furnizarea serviciilor internet.

Din punct de vedere al guvernelor membre OMC, marea majoritate a tranzactiilor efectuate pe internet sunt servicii, care sunt cumprinse in Acordul general asupra comertului cu servicii (AGCS).

Guvernele membre estimeaza ca AGCS nu face distinctie intre modurile tehnologice de livrare. Punctul de vedere comun al guvernelor se refera la faptul ca toate dispozitiile AGCS se aplica comertului cu servicii prin mijloace electronice.

Exista o divergenta de pareri in ceea ce priveste clasificarea unui mic numar de produse puse la dispozitie pe internet, adica posibilitatea de a cunoaste daca sunt bunuri sau servicii. Aceste divergente vizeaza produse precum cartile si programele. O carte tiparita livrata prin metode traditionale este considerata un bun. Guvernele membre OMC estimeaza ca versiunea computerizata a textului aceleiasi carti este un serviciu care trebuie sa fie acoperit de AGCS.

Alte guverne considera ca un astfel de produs apartine unei a treia categorii de produse care nu sunt nici bunuri, nici servicii si pentru care trebuie sa fie prevazute dispozitii proprii.

Problema care se pune este de a sti cum trebuie sa se raporteze Anexa AGCS asupra telecomunicatiilor la accesul la serviciile internet.

Multi furnizori de acces la serviciile internet pot beneficia de dispozitiile Anexei AGCS asigurand un acces echitabil si rezonabil la circuitele pe care le inchiriaza operatorilor publici de telecomunicatii. Dar anumite guverne membre se intreaba daca, sau in ce masura, Anexa ar trebui sa oblige furnizorii de acces sa ofere ei insisi alte tipuri de acces.

In SUA intre primul trimestru al anului 2000 si cel al anului 2001, vanzarile on line au crescut de la 5,24 la 6,99 miliarde de dolari, adica o crestere de 33%. In aceeasi perioada, totalul vanzarilor cu amanuntul a crescut de la 748 la 765 miliarde de dolari (o crestere de 23%). In ciuda deceptiilor aduse de ".com", aceasta crestere este chiar mai rapida decat cresterea de ansamblu a comertului cu amanuntul.

Gartner Group estima ca in al patrulea trimestru al anului 2001, CA al cybercommerce mondial va creste de la 39% in raport cu anul precedent, stabilandu-se la 25,3 miliarde de dolari.

Peste 106 milioane de americani vor cumpara on line in decembrie 2001 si vor cheltui 9,9 miliarde de dolari in perioada noiembrie/decembrie, sau mai bine zis o crestere de 6,6 miliarde de dolari fata de anul precedent.

Doar 6% din populatia mondiala este astazi conectata la internet (dupa magazinul Transfer, N⁰ 16, iulie/august 2001 p.86)

Unele estimari vorbesc de 18 milioane de sit-uri (reprezentand 2,5 miliarde de pagini;) sau mai bine zis mai mult de 100 de milioane de sit-uri in 2000.

Daca ne bazam la numele domeniilor, vor fi peste 23 de milioane de sit-uri: stiand ca o intreprindere poate avea mai multe nume de domenii pentru un acelasi site (www.entreprise.com + www.entreprise.fr + etc), vorbim de 7 milioane de sit-uri unice in octombrie 2000.

Estimare: 550 miliarde de documente. Aceasta cifra a fost stabilita dupa un studiu efectuata de catre cercetatori americani al universitatii din California Berkeley.

Tipuri de informatii disponibile: in 1999, informatiile de tip stiintific sau educative reprezentau decat 6% din Web. 85% din paginile Web provini din Statele Unite, iar 4% din paginile Web accesibile pe reta ar fi francofone.

Unele estimari vorbesc de peste 250 de milioane din care 100 in Statele Unite, altele vorbesc de aproape 350 de milioane.

Dupa un studiu efectuat de Cyberatlas, existau, in iulie 2000, peste 490 de milioane de utilizatori de internet in lume, din care 80% concentrasi numai in 15 tari. Statele Unite reprezentau 36% din conectati sau mai bine zis 135 de milioane.

Mail-ul: la sfarsitul anului 2000, numarul total al conturilor de mail create (dar nu neaparat folosite) in lume a fost estimata la 891 de milioane, adica o crestere de 67% fata de anul 1999.

Numele domeniului: in iulie 2000, aproape 18 milioane de nume de domenii au fost inregistrate in lume, din care 9,5 milioane in ".com".

Tab.15 Distribuitori europeani in fata comertului electronic "De ce stam pe internet"

Comertul electronic pe internet a reprezentat 2,6 miliarde de dolari in 1996. In anul 2001 reprezenta, dupa cabinetele de studiu, 220 miliarde de dolari.

O data cu dezvoltarea retelei Internet, a aparut necesitatea autentificarii unor documente in format electronic transmis in retea. Dezvoltarea sistemelor de plata non-cash, a comertului electronic, a telefoniei mobile si in general a tuturor mijloacelor de transmisie de date care necesita criptare sau autentificare a condus la crearea unei noi situatii juridice. Aceasta a fost rezolvata intr-o serie de state fie printr-o lege-cadru a semnaturii electronice, fie prin legi specifice in care este reglementata semnatura electronica intr-un anumit domeniu.

In ultimul an necesitatea crearii unei legi cadru pentru semnatura electronica s-a impus in intregul spatiu euroatlantic. Au aparut astfel recomandari ale Uniunii Europene si Organizatiei Natiunilor Unite privind elemente constitutive ale legislatiei in domeniul semnaturii electronice. O asemenea lege presupune doua probleme distincte: statutul legal al semnaturii electronice si cine reglementeaza piata in acest domeniu.

Adoptarea legii cadru privind semnatura electronica arata ca prin intermediul acesteia s-a stabilit regimul juridic al semnaturii electronice.

Aceste inceputuri au demonstrat ca realizarea Strategiei de informatizare, a obiectivelor sale de implementare nu se puteau concretiza fara un pachet de legi destinate comertului electronic.

Notiunea de semnatura electronica reprezinta o informatie in format electronic atasata sau asociata logic unei nalte informatii in format electronic in scopul autentificarii acesteia.

Semnatura electronica extinsa reprezinta o semnatura electronica care indeplineste urmatoarele conditii: identifica in mod unic semnatarul; este creata cu mijloace aflate sub controlul exclusiv al semnatarului; identifica in mod unic documentul ce contine informatiile autentificate; este legata de informatiile pe care le autentifica in asa fel incat orice modificare a acestora este detectabila. Semnatura electronica este asimilata numelui, respectiv denumirii i si se aplica legea civila.

Regimul juridic al semnaturii electronice extinse este acelasi cu cel al semnaturii olografe. Semnatura electronica extinsa este admisa ca proba in procedurile juridice.

Modalitatile tehnice de autentificare prin utilizarea semnaturii electronice se stabilesc de catre partile implicate prin acord bilateral.

Orice echipament sau serviciu legat de producerea sau utilizarea semnaturii electronice trebuie autorizat de statul roman care, prin aceasta, garanteaza folosirea, in deplina siguranta, pe teritoriul Romaniei, a semnaturii electronice. Autoritatea de reglementare in domeniul semnaturii electronice, denumita in continuare autoritate, este Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, ale carei atributii sunt: stabileste standardele nationale care garanteaza utilizarea sigura a semnaturii electronice; verifica aplicarea standardelor proprii si sesiseaza organele in drep ori de cate ori constata o in calcare a standardelor; asigura compatibilitatea continua a standardelor nationale cu cele internationale; autorizeaza echipamentele si serviciile in domeniu, servicii, precum si furnizorii acesteia, conditiile unei piete concurentiale.

Furnizorii de echipamente si servicii in domeniul semnaturii electronice, denumiti in continuare furnizori au obligatia sa faca publice toate datele privind standardul national sub incidenta caruia intra produsul sau serviciul garanteaza respectarea standardului, acolo unde este cazul.

Furnizorii au obligatia sa se asigure ca utilizatorii legali ai produselor sau serviciilor cunosc standardul sub incidenta caruia intra produsul sau serviciul furnizat. In acest caz, orice utilizare ce excede standardul national sub incidenta caruia intra produsul sau serviciul furnizat nu cade in responsabilitatea furnizorului. Preluarea datelor persoanelor fizice sau juridice inscopulproducerii sau utilizarii semnaturii electronice se face numai direct sau pe baza unui consimtamant exolicit. Utililizarea acestor date in alt scop decat al producerii sau utilizarii semnaturii electronice nu se pote face decat cu consintamantul explicit al subiectului. Orice modificare adusa unui echipament sau serviciu trbuie notificata Autoritatii. Utilizarea acesteia se va face dupa obtinerea autorizatiei in conditiile art. 7 litera d. Furnizorii au obligatia pastrarii secretului in cea ce priveste metodele de producere a semnaturii electronice. In cazul in care este constatata pierderea acestui secret, furnizorul este obligat sa ia tote masurile necesare pentru utilizarea sigura a echipamentului sau serviciului in cauza si sa notifice Autoritatea in legatura cu masurile luate.

Furnizorul sau Autoritatea pot bloca utilizarea unui serviciu legat de semnatura electronica, pe o perioada determinata si in urma notificarii utilizatorilor, in orice situatie de forta majora. Autoritatea va stabili, in termen de 30 de zile de la data evenimentului, daca si in ce conditii vor fi despagibiti utilizatorii

Furnizorilor care nu respecta prevederile articolelor 8-12 li se retrage autorizatia, iar persoaneler fizice sau juridice propietare a furnizorilor respectivi isi pierd dreptul de a activa in domeniul furnizarii de produse sau servicii din sfera semnaturii electronice.

Orice persoana fizica ce se face vinovata de ancalcarea articolului 10 este pedepsita cu privare de libertate cuprinsa intre 3 luni si 5 ani. Orice persoana fizica ce se face vinovata de incalcarea articolului 12 este pedepsita cu privare de libertate cuprinsa intre 3 si 25 ani.

Activitatea internationala de decodare in domeniul semnaturii electronice, fara consimtamantul explicit al utilizatorului, se pedepseste cu privare de libertate cuprinsa intre 1 si 15 ani.

Aceasta lege se aplica oricarui tip de informatie prezentata sub forma unui mesaj electronic folosit in activitati comerciale cu exceptia instrumentelor de plata, titlurilor de valoare si actelor autentice. Ea reglementeaza in esenta principalele doua tipuri de operatiuni: business to business(B2B) si business to consumer(B2C) Comertul electronic reprezinta orice act sau fapta de comert realizata prin intermediul unei retele informatice.

a. schimbul electronic de date, reprezinta un transfer electronic de informatie de la un sistem de calcul la altul utilizand un standard convenit pentru a structura si transmite informatia;

b. sistemul informatic este un sistem utilizat pentru generarea, trimiterea, primirea, stocarea sau orice alta procesare similara a mesajului electronic;

c. sistemul informatic autorizat este un sistem informatic ce corespunde unui standard de securitate privind schimbul electronic de date si stocarea de date, autorizat, in acest sens, de catre Agentie;

d. reteaua reprezinta un grup de sisteme informatice intre care poate avea loc un schimb electronic de date;

e. un server este un sistem informatic localizabil fizic aflat in proprietatea unei persoane juridice sau fizice sau a unui grup de persoane juridice sau fizice, parte dintr-o retea;

f. mesajul electronic este orice informatie generata, trimisa, receptionata sau stocata prin mijloace electronice, optice sau prin altele similare, incluzand, dar nelimitandu-se la schimbul electronic de date, posta electronica, telegrama, telex, sau fax;

g. emitentul unui mesaj electronic este o persoana care sau in numele careia a fost trimis sau generat mesajul electronic, excluzand persona care actioneaza ca intermediar in legatura cu mesajul respectiv ;

h. destinatarul unui mesaj electronic este o persoana vizata de catre emitentul unui mesaj electronic in vederea primirii respectivului mesaj, excluzand persoana care actioneaza ca intermediar in legatura cu mesajul respectiv;

i. intermediarul reprezinta o persoana care, in numele unei alte persoane, trimite, primeste sau stocheaza un mesaj electronic, sau asigura alte servicii privind acel mesaj electronic.

Informatia utilizata sub forma de mesaj electronic este considerata valabila si produce efecte juridice in conditiile legii. Informatia poate fi continuta integral, partial sau numai ca referinta intr-un mesaj electronic

Informatia continuta partial sau la care se face referire intr-un mesaj electronic este parte integranta din mesajul electronic respectiv si produce efectele prevazute in acesta, indiferent daca informatia in integralitatea ei reprezinta un inscris sau un alt mesaj electronic. Acolo unde legea prevede ca un act ca un act sau o operatiune sa fie consemnate in forma scrisa, aceasta cerinta este indeplinita de mesajul electronic daca informatia continuta in acesta poate fi accesata si folosita ulterior ca referinta. Acolo unde legea impune existenta semnaturii unei persoane, aceasta cerinta este indeplinita in cazul unui mesaj electronic daca este utilizata semnatura electronica extinsa.

Acolo unde legea impune ca informatia sa fie prezentata sau pastrata in forma sa originala, aceasta cerinta este indeplinita de un mesaj electronic daca:

A. Exista garantia integritatii informatiei, asigurata de unul dintre standardele nationale, din momentul cand a fost pentru prima data generata in forma finala de mesaj electronic

Mesajele electronice pot fi folosite ca mijloace de proba in orice procedura judiciara, avand forta probanta egala cu cea a inscrisurilor in forma materiala, in conditiile legii.

Pentru a fi admis ca mijloc de proba intr-o procedura judiciara, mesajul electronic trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a. a fost generat, stocat si comunicat conform standardelor in vigoare la data efectuarii operatiunii respective

c. emitentul a putut fi identificat, in cazul in care nu a fost utilizata semnatura electronica sau semnatura electronica extinsa

Mesajului electronic care nu indeplineste conditiile prevazute la punctul a. I se aplica regimul juridic al inceputului de dovada scrisa, in conditiile legii.

In cazul in care legea cere ca unele documente, inregistrari sau informatii sa fie pastrate, aceasta cerere este indeplinita prin retinerea mesajelor electronice, in masura in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

informatia continuta in acel mesaj este accesibila si poate fi folosita ca referinta ulterioara

mesajul electronic este retinut in formatul in care a fost generat, trimis si primit, sau in formatul care prezinta cel mai bine informatia generata, trimisa sau primita

mesajul electronic este semnat de emitent cu semnatura electronica extinsa ce va contine, in plus, elementele necesare identificarii originii, datei si orei la care a fost trimis

mesajul electronic este semnat de destinatar cu semnatura electronica extinsa ce va contine, in plus, elementele necesare identificarii destinatiei, datei si orei la care a fost trimis

mesajul electronic este semnat, daca este cazul, de fiecare intermediar cu semnatura electronica extinsa ce va contine, in plus, elementele necesare identificarii destinatiei, datei si orei la care a fost primit si transmis.

Obligativitatea de a retine documente, inregistrari sau informatie in conformitate cu prevederile art. 12, nu se aplica informatiei care are ca unic scop sa permita trimiterea sau primirea unui mesaj electronic.

Daca legea sau partile nu au convenit altfel, orice act sau operatiune legate de formarea si executarea obligatiilor comerciale pot fi realizate cu ajutorul mesajelor electronice in conditiile prevazute in capitolul II din prezenta lege.

Un mesaj electronic este al emitentului daca a fost semnat de catre emitent utilizand semnatura electronica extinsa. Este considerat un mesaj al emitentului daca a fost trimis:

a) de catre o persoana care este autorizata de catre emitent sa actioneze in numele sau si care semneaza cu propria semnatura electronica extinsa

b) de un sistem informatic autorizat, programat de emitent sau de un imputernicit al acestuia, sa functioneze in mod automat si care semneaza cu semnatura extinsa a emitentului.

Destinatarul va considera ca un mesaj electronic a fost trimis de emitent, daca destinatarul aplica o procedura stabilita anterior de comun acord cu emitentul, pentru a constata ca mesajul electronic provine de la emitent.

Articolul 19 nu se alica daca destinatarul a fost instiintat de emitent ca mesajul electronic nu ii apartine si destinatarul nu a intreprins un act de executare in temeiul acelui mesaj. In situatiile prevazute la art. 17-19 destinatarul e indreptatit sa considere mesajul electronic primit ca fiind mesajul electronic trimis de emitent si sa actioneze in baza acestuia.

Destinatarul actioneaza pe riscul propriu daca a stiut sau ar fi trebuit sa stie, prin folosirea diligentelor specifice activitatii comerciale sau prin folosirea procedurilor convenite ca schimbul electronic de date a fost afectat de vicii.

Destinatarul va lua in considerare fiecare mesaj electronic primit ca un mesaj separat si va actiona in consecinta, cu exceptia cazului in care un mesaj electronic este un duplicat si destinatarul stia sau ar fi trebuit sa stie ca mesajul era un duplicat.

Daca emitentul nu a stabilit cu destinatarul sub ce forma sa fie instiintat de primirea mesajului electronic, instiintarea se poate face prin: orice tip de comunicare din partea destinatarului, orice actiune a destinatarului, care sa indice emitentului ca mesajul electronic a fost primit.

Daca emitentul cere confirmare de primire a mesajului electronic de catre destinatar, se considera ca acesta nu a fost trimis, pana in momentul in care instiintarea este facuta.

Daca emitentul nu a cerut confirmare de primire a mesajului electronic de catre destinatar, si instiintarea nu a fost primita intr-o perioada de timp mentionata sau convenita de comun acord, emitentul poate sa aduca la cunostinta destinatarului ca nu a primit instiintarea de primire a mesajului electronic si sa specifice o perioada de timp in care trebuie sa primeasca aceasta instiintare. Daca instiintarea nu este primita in perioada de timp mentionata, poate, dupa ce ii aduce la cunostinta destinatarului, sa considere ca mesajul electronic nu a fost trimis, sau sa-si exercite orice alt tip de drepturi pe care le are.

Cand emitentul primeste instiintarea de primire de la destinatar, se presupune ca mesajul electronic trimis de emitent a fost primit de destinatar. Aceasta prezumtie nu se alica si asupra identitatii dintre mesajul electronic trimis de emitent si mesajul primit de destinatar.

Daca instiintarea primita mentioneaza ca mesajul indeplineste conditiile tehnice convenite de comun acord sau standard, se presupune ca acele conditii au fost indeplinite.

Daca nu s-a convenit altfel de catre emitent si destinatar, trimiterea unui mesaj electronic are loc in momentul in care intra intr-un sistem informatic care nu se afla sub controlul emitentului sau persoanei care a trimis mesajul electronic ca imputernicit al emitentului.

Prevederile articolului 29 se aplica fara sa se tina cont de faptul ca sistemul informatic se afla intr-un alt loc decat cel unde se presupune ca mesajul electronic este primit. Daca nu s-a convenit altfel de catre emitent si destinatar, mesajul electronic se presupune ca este trimis de la sediul emitentului si se presupune ca este primit la sediul destinatarului. Daca emitentul sau destinatarul au mai multe sedii, locul primirii mesajului este considerat cel care este cel mai relevant pentru tranzactia in cauza, sau daca nu este vorba de o tranzactie, se ia in considerare sediul principal. Daca emitentul sau destinatarul nu au sediu, atunci este inlocuit cu domiciliul sau resedinta persoanei in cauza.

Un domeniu este utilizat in operatiuni de comert electronic daca permite stocarea unui mesaj semnat cu semnatura electronica extinsa, achizitionarea sau transferul de bunuri pentru care se efectueaza o plata sau intermediaza o activitate aducatoare de profit proprietarului domeniului sau unui tert.

Proprietarul unui domeniu utilizat in operatiuni de comert electronic are urmatoarele obligatii:

sa specifice, in momentul inregistrarii domeniului, proprietarului server-ului, daca acesta este o persoana diferita, faptul ca domeniul sau are ca obiect comertul electronic

sa notifice, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii domeniului, organele fiscale asupra faptului ca domeniul sau are ca obiect comertul electronic

sa specifice in mod vizibil standardul de securitate sub incidenta caruia intra operatiunile ce se deruleaza prin intermediul domeniului sau si daca este autorizat in legatura cu standardul declarat

sa nu mijloceasca tranzactii sau sa gazduiasca informatii ce vin in contradictie cu legislatia in vigoare

Persoana juridica al carei unic obiect de activitate este intretinerea de domenii destinate comertului electronic este scutita de plata impozitului pe profit.

Activitatea legata de promovarea sau comercializarea propriilor produse sau servicii prin intermediul propriului domeniu nu este considerata activitate comerciala distincta.

Comercializarea electronica a produselor nemateriale (programe de calculator si orice alt fel de documente digitale) este scutita de plata oricaror taxe si impozite.

o elaboreaza sau adopta reglementari si standarde privind securitatea schimbului electronic de date

o realizeaza acorduri de recunoastere bi sau multilaterala de standarde cu organisme similare din alte state

o verifica si autorizeaza, la cerere, proprietarii de domenii, pentru fiecare domeniu in parte, pentru standardul privind securitatea schimbului electronic de date

o verifica veridicitatea referintelor la existenta unei autorizatii emise de Agentie

o notifica persoanele autorizate ori de cate ori este elaborat un nou standard sau este realizat un nou acord de recunoastere bi sau multilaterala de standarde

Autorizarea este emisa in scris si sub forma unui document electronic semnat cu semnatura electronica extinsa a Agentiei si contine: elementele de identificare ale domeniului, elementele de identificare ale proprietarului domeniului, standardul de securitate a schimbului electronic de date sub incidenta caruia intra domeniul.

In cazul in care, Agentia constata ca un domeniu nu mai satisface cerintele unui standard, retrage autorizatia corespunzatoare standardului. Proprietarul domeniului este obligat sa indice la nivelul acestuia, in mod vizibil, in termen de 12 ore de la modificarea de standard survenita, noua situatie.

Tot in vederea crearii Noii Economii si a trecerii la Societatea Informationala, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a intreprins masuri energice care se refera la:

finalizarea cadrului legal pentru deschiderea competitiei pe piata serviciilor de telecomunicatii in conformitate cu cele convenite prin Planul de Adoptare a Acquis - ului comunitar

stabilirea cadrului legal pentru autorizarea si functionarea operatorilor postali si deschiderea competitiei pe piata serviciilor postale

stimularea imbunatatirii calitatii produselor si serviciilor autohtone in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, in vederea obtinerii certificatelor tip ISO conform practicilor internationale

In acest context se va elabora o noua lege a telecomunicatiilor - Legea comunicatiilor electronice, iar recent a trecut prin Parlament, Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, Legea pentru protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, care se afla in acelasi stadiu.

Un studiu al KPMG a demonstrat ca 60% dintre cele mai mari companii din lume din 12 tari au apelat la comertul electronic in afacerile lor. Numai 9% au indicat faptul ca s-a produs o infractiune in organizatie in ultimele 12 luni.

Desi numarul inregistrat de fraude si infractiuni de securitate a fost redus, fraudele comertului electronic reprezinta o problema crescanda pentru companiile din intreaga lume. Acolo unde fraudele au fost produse, actiunea judiciara nu a putut fi intotdeauna urmarita dintr-o varietate de motive, ca remedii legale nesatisfacatoare si lipsa unei evidente.

Existenta si utilizarea directivelor legale de raspuns a calculatoarelor bune ar putea sa creasca intr-o masura semnificativa succesul unei organizatii, fixand evidenta necesara pentru a urmari actiunea judiciara si/sau reluarea deturnarii fondurilor. Cei supusi studiului au indicat faptul ca securitatea numerelor cartii de credit si a informatiei personale sunt de departe cele mai importante preocupari ale clientiilor lor. Totusi mai putin de 35% dintre companii au inregistrat audituri de securitate in sistemul lor de comert electronic. Doar 12% dintre companii au inregistrat faptul ca site-ul lor Web sustine o adaugare identificand faptul ca sistemul lor de comert electronic a trecut un audit de securitate. 50% dintre intreprinderile supuse studiului au identificat intrusii si punerea in practica slaba a politicilor de securitate ca fiind cele mai mari amenintari ale sistemelor lor de comert electronic. 79% dintre companii au declarat ca probabilitatea cea mai mare a realizarii unei infractiuni in sistemul lor de comert electronic ar fi ca aceasta sa fie comisa prin accesul la internet.

Totusi chiar daca o companie este cea mai mare, risca sa fie victima unei infractiuni interne de securitate.

Rezultatele studiului ilustreaza felul cum cadrele pot fi prost informate cu privire la vulnerabilitatea reala a sistemelor lor de retea. Gestionarii prost calificati, indicatorii de greseli slabi pentru infractiunile de securitate, sau angajatii necinstiti sunt adesea cauza acestei false informari.

Jumatate dintre companii au declarat ca organizatiile lor detin proceduri de raspuns imediat cu privire la afacerile cu infractiuni de securitate asupra sistemului lor de comert electronic.

Securitatea sistemului de comert electronic ar putea fi ameliorata prin utilizarea programelor special concepute pentru titluri in mediul comertului electrronic, si utilizarea tehnologiei cifrarii. Limitele nationale si geografice sunt inexistente in lumea in continua evolutie a comertului electronic. Fraudele si riscurile asociate securitatii afecteaza toate intreprinderile.

Tranzactiile on-line vor contribui cu 22% la volumul total al comertului din Uniunea Europeana a anului 2006, prevad analistii. Afirmatia reiese din ultimul studiu intocmit de institutia de cercetare a pietei Forrester Research si se dovedeste a fi foarte optimista in conditiile in care comertul electronic a contribuit anul trecut cu mai putin de 1% la volumul total de tranzactii incheiate in UE.

Potrivit autorilor studiului, comertul electronic la nivelul Uniunii Europene va ajunge pana in 2006 la valoarea de 2200 miliarde euro, desi in 2001 nu s-a ridicat decat la 77 mld.euro.

"Tranzactiile cu echipamente electrice, produse chimice si cele din cadrul activitatilor de logistica vor cunoaste o dezvoltare puternica in 2003. aproximativ 11,7% din comertul cu echipamente electrice se va realiza on-line. In prezent aceasta pondere se cifreaza la numai 4,3%. De asemenea, peste 7% din tranzactiile cu produse chimice si cele din activitatile logistice se vor realiza pe Internet. Comertul on-line din sectoare industriale precum cel al masinilor grele, auto, metalurgic, energetic si al utilitatilor se va dubla ca valoare in 2004 fata de 2003. Dezvoltarea comertului electronic in sectoare precum cel alimentar, textil si al produselor de uz casnic se va face in 2005. Intre 2004 si 2006, comertul on-line din industria alimentara si a bauturilor non-alcoolice se va tripla", apreciaza David Metcalfe, analist la Forrester Research. Daca in ansamblu la nivel european se va simti o exlozie a comertului electronic, ratele de crestere si perioada de timp in care aceasta evolutie se va manifesta difera foarte mult de la o tara la alta.

Cea mai rapida evolutie va fi inregistrata in comertul on-line din statele scandinave unde si sectorul IT este mai dezvoltat. Volumul comertului on-line va creste puternic si in Franta, Germania si Marea Britanie, tendinta care nu se va manifesta insa in statele din sudul Europei.

In Suedia si Danemarca, 17% din tranzactiile comerciale se vor realiza prin Internet in 2004 iar cele doua tari vor contribui cu 10% la volumul total al comertului electronic din UE, dublandu-si asfel "cota de piata" actuala.

"In 2006, cele trei piete majore ale Europei- Marea Britanie, Germania si Franta- vor contribui cu cel putin 23% la vanzarile on-line. Volumul total al comertului electronic efectuat in cele trei state va reprezenta 64% din cel al UE", mai precizeaza Metcalfe. Evolutia comertului electronic din cele trei tari va produce o presiune asupra statelor vecine precum Belgia, Austria si Irlanda in directia accelerarii procesului de migrare catre Internet, se mai arata in studiu.

"In ciuda dimensiunilor economiei italiene si a celei spaniole, aici comertul electronic se va dezvolta mai lent. In Italia cheltuielile IT pe cap de locuitor se ridica la 57% din media europeana de 588 de euro iar in Spania la 46%. In 2003, spre exemplu, tranzactiile on-line vor contribui in Italia cu 2,2% la comertul total", spuneau autorii studiului.

Pentru realizarea studiului "The Future of Europe's On-line B2B Trade", Forrester Research a analizat indicatorii de crestere aferenti unui numar de 13 sectoare industriale in cele 15 tari ale Uniunii Europene.

In Romania, comertul electronic va avea in acest an o valoare maxima de 1,5 milioane de dolari, apreciaza Teo Paduraru, unul dintre fondatorii si directorii grupului de firme Best care opereaza si cateva magazine virtuale.

"Sfarsitul de an poate rezerva insa surprize daca bancile romanesti vor accepta plati prin carte de credit in conditii non-show, adica tranzactiile sa se desfasoare fara prezenta fizica a instrumentului de plata. Deocamdata nici o banca nu accepta o plata prin carte de credit fara prezentarea ei", spune Paduraru.

"Practic, in Romania nu exista comert electronic. El ia forma unei case de comenzi prin Internet. Pana cand nu vor exista mijloace de plata, comertul electronic din Romania nu se va dezolta", afirma oficialul.

Casele de discuri isi vor modifica strategia de vanzari pentru a reduce pirateria pe internet

Casele de discuri ar putea decide, pana in anul 2005, sa aprobe anumite actiuni de descarcare si copiere a fisierelormuzicale de pe internet, pentru a se adapta cerintelor clientilor lor, apreciaza o serie de analisti. Institutul de cercetare Forrester Research Inc se asteapta la o accentuare a fenomenului de piraterie, in contextul in care el reprezinta cea mai usoara modalitate de achizitie a albumelor muzicale in format digital. Analisti arata ca, in baza acestui contract, producatorii ar urma sa puna la dispozitie tuturor distribuitorilor si in termeni egali continutul albumelor, in vreme ce anumite site-uri vor deveni punctele principale de descarcare a melodiilor.

Cele mai importante case de discuri, printre care BMG, EMI Group Plc, AOL Time, Warner Inc, Vivendi Universal si Sonz Corp., precum si alte companii independente au lansat, in ultimii ani, mai multe servicii muzicale la care clientii se pot inscrie on-line, denumite Pressplay, MusicNet, FullAudio si Rhapsodz. Chiar daca aceste servicii sunt imbunatatite in permanenta cu oferte destinate sa atraga clientii, ele nu satisfac cerintele consumatorilor in aceeasi masura in care o fac serviciile neautorizate.

Vanzarile raportate de industria muzicala au scazut, in ultimii doi ani, cu 15%, analistii american aratand ca factorii principali care au determinat declinul sunt economia mondiala si evolutia celorlalte sectoare media.

"Exista multiple cauze, printre care declinul economic mondial si concurenta manifestata de jocurile video si vanzarile de DVD-uri. Acest domeniu se confrunta cu o perioada dificila, dar declinul nu este cauzat de descarcarea ilegala a fisierelor muzicale de pe site-urile care pun la dispozitie aceasta facilitate in regim de gratuitate, cum a fost cazul Napster", apreciaza analistul Josh Bernoff.

Un studiu online realizat de institutul de cercetare american pe un esantion de o mie de utilizatori arata ca cererea de cd-uri cu muzica nu s-a diminuat in randul consumatorilor fideli. Analistii au aratat ca producatorii ar trebui sa faciliteze pentru clientii lor gasirea, copierea si plata albumelor muzicale dorite, ajutand astfel la redresarea industriei.

Veniturile inregistrate de sectorul de muzica in format digital din Statele Unite ar putea ajunge, pana in anul 2007, la peste doua miliarde de dolari, reprezentand 17% din veniturile industriei muzicale, fata de cele trei milioane de dolari raportate in 2001.

Pana in 2006, europenii de vest vor achizitiona 85% din propriul lor "software video" pe DVD, si nu pe casete video, la un cost de aproape 10 miliarde de lire sterline pe an, arata un nou studiu.

Studiul, efectuat de revista britanica "Screen Digest", arata ca pe masura ce vanzarile de casete VHS vor scadea, cheltuielile pe DVD-uri vor creste cu 150% in perioada 2002-2006. Pentru 2002, sa estimat ca vanzarile de casete din Europa de Vest vor scadea cu 6%, conform studiului "European Video: Market Assessment & Forecasts 2001-2006."

Pe de alta parte, John Miller, autorul studiului care afirma ca in 2002 consumatorii vest-europeni vor cheltuii pentru achizitionarea de DVD-uri 3,27 miliarde de lire, urmand ca in 2003 vanzarile en-gros sa le surclaseze pe cele de VHS, afirma ca "pana in 2006, peste 100 milioane de case din Europa de Vest vor poseda un player DVD, fata de aproape 50 milioane in 2003, rata de penetrare fiind de 62%." Alaturi de playere, multi utilizatori vor folosi consolele de jocuri si computerele pentru a citi discurile, iar recorderele vor deveni foarte populare si ele. Pana in 2006, precizeaza studiul, 77% din caminele vest-europene vor poseda cel putin un dispozitiv cu suport TV capabil sa ruleze DVD-uri.

Conform studiului realizat de Nua.com, in anul 2005, numarul total al utilizatorilor de internet va ajunge la un miliard de persoane, fata de 580,78 milioane de persoane inregistrate la sfarsitul lunii mai 2001, din care 185,83 milioane erau in Europa, 182,83 milioane in Statele Unite si Canada si 167,86 milioane in Asia Pacific.

- Insuficienta utilizare a cardurilor
- Slaba utilizare a Internetului
- Adaptare greoaie la noile strategii si forme de organizare
- Riscul crescut dat de lipsa de securitate a sistemelor TI

Bancile romanesti sunt departe de a fi motoare ale noilor tehnologii si nu isi asuma riscuri.

Proiecte de legi privind Codul utilizarii informatiei, semnatura electronica, etc.

- Preturile comunicatiilor in zona
- Protectia confidentialitatii;
- Existenta legislatiei copyright-ului in lumea digitala;

- Fragmentare lingvistica si culturala;
- Lipsa exploatarii sectorului public al informatiilor.

Construirea unui site eCommerce presupune 30% software si proiectare si 70% logistica.

Folosirea in Romania a cardurilor de plata este caracterizata de dificultati, numarul inca mic de utilizatori. Frauda in eCommerce exista, exagerata insa mai ales de mass-media la un nivel care sperie cumparatorii potentiali.

Cumparatorul on-line nu este format ca un grup distinct si este descurajat de lipsa unor metode de plata electronice sigure.

Organizatiile economice trebuie sa fie incurajate sa-si creeze infrastructura pentru afaceri electronice.

Armonizarea rapida a legislatiei nationale cu cea din UE, in special cea privind securitatea tranzactiilor si semnatura electronica.

Un program international destinat sa sprijine depasirea dificultatilor economice ale Romaniei si a altor tari din Europa Centrala si de Est ajutandu-le sa construiasca infrastructura necesara de tip eBusiness.

Implementarea de organisme de infrastructura eCommerce, inclusiv protectia tranzactiilor

asistenta financiara pentru i.m.m privind proiecte eCommerce - asistenta pentru firmele care dezvolta aplicatii eCommerce

Alternativa va putea fi "cresterea decalajelor" (un nou zid creat de tehnologiile noi)

Produsul asigura prelucrarea electronica de la distanta, in mod "home banking" a operatiilor efectuate de client. Produsul se adreseaza atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice, oferind posibilitatea efectuarii platilor in lei si/sau in valuta. Clientul poate introduce de la sediul sau platile pe care le are de facut, acestea fiind transmise in mod automat la banca, unde sunt efectuate. De asemenea, clientul poate sa-si vizualizeze soldurile si extrasele conturilor deschise la banca. Transmiterea si procesarea informatiilor se efectueaza in conditii de maxima securitate prin: criptarea si comprimarea informatiilor si prin sisteme de coduri, parole de acces, competente de acces la functiile sistemului.

o Nu mai este necesara deplasarea clientului la banca pentru efectuarea operatiilor;

o Ordinele de plata sunt valide, semnatura electronica fiind garantata de banca.

Realizat sub egida UNCTAD, Programul Trade Point a fost initiat in februarie 1992 la Conferinta a VIII a UNCTAD de la Cartagena, avand ca scop cresterea participarii intreprinderilor mici si mijlocii la comertul international prin crearea unor Puncte Comerciale, prin integrarea comunitatilor de afaceri la reteaua internationala "Global Trade Points Network". Gratie retelei Trade Point, toate tarile interconectate si companiile pot schimba acum informatii privind reglementari vamale, bancare, fiscale, statistici de piata si oportunitati de afaceri - ETOs'.

Una dintre functiile Trade Point este furnizarea oportunitatilor ETOs', proiectul Trade Point rezerva dreptul de acces la o baza de date cu oportunitati (generic numite ETOs), realizata de punctele locale, continand cereri si oferte din perspectiva omului de comert si a investitorului. Pentru exemplificare o medie zilnica de 200 oportunitati sunt analizate de 10.000 de potentiali beneficiari ai acestora.

Figurile arata la nivel global numarul de ETOs' primite si transmise intr-o zi, de Reteaua Globala Trade Point.

Sistemul ETOs', cuprinde pachete de oportunitati de afaceri transmise prin reteaua GTP Net dezvoltata sub un program special al UNTPDC, sub responsabilitatea UNCTAD de eficienta comertului.

Informarea pe plan international asupra posibilitatilor moderne de utilizare a tehnologiei informatiei in comert

In al doilea rand, in folosirea directa a tehnologiei informatiei la facilitarea comertului

In al treilea rand, la promovarea modelelor capabile sa reduca costurile procedurale in comertul international.

Astfel sistemul ETOs' asigura companiilor din intreaga lume, prin intermediul unui singur punct comercial accesul la investitii, oportunitati de afaceri, utilizand sistemul standardizat international de transmitere al datelor EDI-UN-EDIFACT, in conformitate cu normele de comunicatie internationale. Aceasta realizare a fost posibila prin interconectarea prin intermediul GTP Net.

Sistemul ETOs' conecteaza in prezent 135 puncte comerciale, generand lunar mai mult de 130.000 inregistrari, rezultand aproape 13 GB mesaje structurate EDI-UN-EDIFACT , pentru comert.

In prezent prin sistemul ETOs' se transfera peste 2 milioane de e-mailuri zilnic, intre 10.000 organizatii comerciale din 148 de tari.

Cresterea nevoii de a transmite si gestiona rapid informatii comerciale in lume este principala problema in asigurarea eficientei unei economii competitive. Schimbarile rezultate din desfiintarea barierelor comerciale dintre multe tari, precum si oportunitatile oferite de noile progrese din tehnologia informatiei si comunicatiilor au schimbat scenariul economic in plan mondial. Ca un rezultat, regasim o continua oferta de produse, servicii, procese industriale. Companiile trebuie sa se confrunte cu noi cicluri de viata, crestere, descrestere, preturi, cresteri ale investitiilor, riscuri ridicate, noi criterii de evaluare, noi campuri de competitie.

Sistemul de securizare al oportunitatilor ETO's a fost introdus la Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert Electronic si Tehnologia Informatiei organizata de UNTPDC - UNCTAD si ESCAP la Bangkok intre 21-23 mai 1997.

Securizarea oportunitatilor ETOs' a fost aprobata in unanimitate de catre participantii la conferinta si documentul care a fost adoptat s-a constituit intr-un prim pas spre autentificarea si certificarea sistemului ETOs', care opereaza sub sistemul electronic de securizare si autentificare SEAL.

Afirmatia ca marketingul este la fel, indiferent de mediul in care se desfasoara, este adevarata, insa mediul on line are caracteristici speciale, care solicita specialistul de marketing din diverse puncte de vedere:

o este un mediu rapid, in care informatia circula cu viteza mare, de o maniera eficienta

o este un mediu in continua schimbare, noi servicii, care pun la incercare capacitatea de adaptare si spiritul de initiativa al specialistilor de marketing

o aparitia intr-un ritm extraordinar de rapid de noi pachete software si hardware

o mediul concurential este fara limite, deoarece oricine poate prezenta diferite informatii pe un site Web

o marketingul virtual creeaza noi fluxuri de venituri, management si distributie a informatiei

o costurile activitatii sunt reduse, World Wide Web-ul fiind mult mai ieftin decat celelalte mijloace de comunicare in masa

Privind inainte, tehnologiile IT converg catre concerne computerizate, de sine statatoare, integrate in sistemele informationale si de comunicare. O companie actuala trebuie sa posede multiple canale de comunicare, fiecare cu audiente diferite, proiecte interne orientate catre schimbul de informatii dintre client - partener, purtata prin fax, e-mail, etc.

Comertul electronic asigura o noua integrare a informatiilor din diferite procese, in vederea unei imagini unificate a afacerii. Astfel, informatia este automat combinata, livrata vizand imbunatatirea calitatii serviciilor. Procesele sunt mult mai rapide, mai fidele cu modelul initial astfel incat interactiunea dintre clienti si parteneri genereaza automat alte informatii, valoroase pentru strategiile de afaceri si luarea deciziilor in viitor.

Deosebit de relevant pentru activitatea unui Trade Point este distinctia intre clienti si abonati. Abonatii reprezinta o categorie importanta deoarece, ei constituie o sursa de venituri regulata pentru punctele comerciale. Numarul acestora variaza mult: 24% dintre Trade Points nu au abonati de loc; altele au intre 1600 si chiar 18.000 abonati. Media abonatilor care s-au adresat punctelor comerciale este de 144/Trade Point.

Astfel, la 5 ani de la initiere Reteaua Globala Trade Point era caracterizata de:

Media lunara a numarului de clienti ai Trade Point este de 119, pentru abonati este 144/luna, iar 76% dintre punctele comerciale au abonati. Un procent de 75% din punctele comerciale sunt foarte multumiti de rezultate din punctul de vedere al numarului de clienti (incluzand si abonatii)

Modalitatea de comunicare cea mai des utilizata intre Trade Points si clienti este fax-ul, telefonul, sau contact personal, in timp ce utilizarea e-mail-ului este folosita de 15,6% de clienti, acestia provenind din tarile dezvoltate

Majoritatea clientilor Trade Points sunt implicati in comertul continental, urmat de comertul global si local. La nivel global directiile de comert sunt indreptate inspre Europa, America de Nord, America Latina, Asia si Pacific, Africa

Punctele comerciale deservesc IMM care inca nu au posibilitatea de a suporta ele insele costurile financiare ale contactelor de afaceri, ajutorul dat in realizarea contractelor

Serviciul ETOs' este folosit cu o frecventa mai mare de catre intreprinderile mijlocii si mari, de asemenea, comunicatiile prin e-mail, cu clientii lor si intre punctele comerciale. Aceste companii sunt satisfacute de evolutia bazei lor de clienti, atentia concentrandu-se acum pe training, emitere de certificate, licente

Un indicator interesant si dinamic il reprezinta gradul de satisfacere al clientilor, conform unui sondaj, un procent de 45.8% s-au declarat "satisfacuti" de serviciile Trade Point, 29,2% au fost "foarte satisfacuti" , in vreme ce 25% "nu sunt satisfacuti", desigur ca raspunsurile date pot fi considerate subiective. Studii efectuate la 5 ani de la inceperea proiectului Trade Point au relevat ca infiintarea Trade Point a fost un real succes.

Instalarea unui punct comercial prezinta avantaje certe pentru operatorii economici romani si anume:

Reducerea considerabila a procedurilor administrative, fiscale si vamale prin utilizarea tehnicilor informatice si telematice moderne

Scurtarea timpului de realizare a tranzactiei comerciale, prin utilizarea documentelor standardizate, pe baza normelor EDIFACT a Natiunilor Unite

Cresterea competitivitatii intreprinderilor bazata pe simplificarea procedurilor, reducerea costurilor privind documentarea si comunicarea, economia de timp

Accesul direct la cele mai bune surse de informatii comerciale pe plan mondial, la costuri scazute

Eliminarea barierelor psihologice ( teama, lipsa de informatii) care limiteaza accesul intreprinderilor mici si mijlocii.

Comertul electronic acopera o gama larga de activitati din care unele sunt bine stabilite, iar altele sunt noi. Comertul electronic, impulsionat de revolutia Internetului cunoaste o expansiune spectaculoasa si schimbari radicale. Cuprinde tot odata comertul electronic indirect (comenzi electronice privind bunuri tangibile) cat si comertul electronic direct (livrari on-line de bunuri tangibile).

Comertul electronic ofera un enorm potential de oportunitati pentru consumatori si intreprinderi. Evolutia sa rapida sfideaza comertul, industria si guvernele. Comertul electronic permite schimbul intre regiuni cu putine cheltuieli, dar si dincolo de granitele nationale. Pentru realizarea perfecta a acestori schimburi, trebuie dezvoltate canalele de distributie si crearea unor retele eficace, dar si crearea unor servicii postale moderne si eficace, care sa asigure livrarea fizica a bunurilor comandate electronic sau on-line.

Stimuland concurenta pe piata mondiala, comertul electronic este deja la originea unor schimbari structurale profunde. Principalii concurenti mondiali au sesizat deja oportunitatile oferite de comertul electronic, SUA avand deja un avans considerabil.

Un magazin on-line poate oferi comerciantilor o excelenta ocazie de a-si face cunoscute produsele si de a le vinde unei clientele internationale. Este esential sa se procedeze intr-un mod mai riguros pentru crearea unui magazin virtual decat pentru crearea unui magazin obisnuit.

Faptul ca vanzarea produselor si a serviciilor are loc in mediul virtual nu inseamna ca pot fi incalcate regulile cu privire la exploatarea unei intreprinderi. Regulile juridice si fiscale ce se aplica unei intreprinderi materiale sunt valabile si pentru magazinul on-line.

Produsele si serviciile pot fi vandute clientilor doriti. Tranzactia are loc prin intermediul unui calculator, dar produsul trebuie sa fie livrat si trebuie respectate regulile si regulamentele din tara exportatorului si din cea a importatorului.

Alegerea unui realizator de pagini Web/ creator de site-uri de comert electronic

	Guvern (G)	Intreprinder (B)	Consumatori
Guvern (G)	G2G coordonare	G2B Informare	G2C Informare
Intreprinder (B)	B2G administratie, logistica	Comert electronic	Comert electronic
Consumatori	Achitare taxe online	Comparatie preturi	Licitatii online

Anul	Piata Mondiala a e-commerce (in miliarde de	Surse
		Deloitte Consulting (05/99)
		Dataquest (10/99) IDC
		IDC Dataquest (10/99) Activemedia (06/99) eMarketer (07/99)
		Deloitte Consulting (05/99)
	1400 la 3200	Dataquest (10/99) IDC (06/99) eMarketer (07/99) Activmedia (06/99) Forrester Research (11/98)

B2C : piata mondiala ( in miliarde de $ ), adusa la zi la 03 decembrie 2001
Surse
eMarketer
Forrester Research
Gartner Group
IDC
Ovum

Previziunile pietei B2C : comparativ Q4 2001 / Q4 2000 (in miliarde de dolari)
Zona	Q4 2001	Q4 2000
Statele Unite
Europa
Asia/Pacificul

Cheltuieli totale on line pe categorii - perioada Noiembrie/Decembrie 2001 -
Categorie	Estimarea cheltuielilor (in milioane de dolari)
Haine
Carti/Muzica/Video
Licitatii
Jucarii
Micro-informatice

Comertul electronic in tranzactiile internationale

Comert

DOCUMENTE SIMILARE

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comenteaza documentul:

Comertul de schimb intre intreprinderi pe regiuni, 2000-2004 (in bilioane $)

						Partea fiecarui regiuni in %)
America de Nord
Asia
Europa
America Latina
Africa
Total

B2C : Piata Mondiala (in miliarde de dolari)
Zona
Statele Unite
America de Sud
Europa
Africa/Orientul Mijlociu
Asia

Repartitia geografica a vanzarilor in milioane de dolari in anul 2000
Statele Unite
Restul Lumii
Europa de Vest
Dupa studiul "The Global Market Forecast For Internet Usage And Commerce" - IDC

Repartitia in valuare a comertului electronic in europa

Marea Britanie
Germania
Franta
Italia
Spania
Olanda
Suedia
Alte tari
Total
(In milioane de dolari) Sursa : Datamonitor


Experimentarea pietei Internet
Castigare de experienta tehnica
Toata lumea ar trebuie sa fie
Cresterea vanzarilor
Castigarea unor piete noi
Incercare de a creste pe plan international
Sursa : RS Consulting, panel Cap Gemini