CLASIFICARE VAMALA

CLASIFICARE VAMALA

Tarifele vamale sunt documente extrem de cuprinzatoare. Cele mai multe tari au tarife vamale continand intre 5000 si 8000 pozitii tarifare, dar exista cazuri in care tarifele vamale depasesc 10000 de pozitii tarifare: Turcia, Malaysia, Mexic, Brazilia.

Incadrarea produsului importat intr-o anumita pozitie tarifara este foarte importanta deoarece pe aceasta baza se determina taxa vamala aplicabila. Mai rar, clasificarea vamala poate servi si la determinarea sferei de aplicare altor masuri restrictive asupra comertului, cu caracter netarifar.

La ora actuala, cel mai raspandit sistem de clasificare vamala (incadrare tarifara) este "Sistemul Armonizat" (SA), instituit in 1988 prin Conventia asupra Sistemului Armonizat de Descriere a Marfurilor si Codificare, incheiata sub egida Organizatiei Mondiale a Vamilor (OMV).

OMV este o organizatie interguvernamentala independenta, infiintata in 1952 sub denumirea de Consiliul de Cooperare Vamala. Si-a schimbat denumirea in 1994. Are 164 de membri, care desfasoara peste 95% din comertul international cu bunuri.

Conventia fusese semnata de 102 tari in 2003, dar numarul tarilor care o aplica - de facto sau de jure - este de 179, reprezentand circa 98% din comertul mondial.

SA contine 1241 de pozitii tarifare descrise la un nivel de detaliere cu 6 cifre. In continuare, detalierile pot fi facute de fiecare tara potrivit necesitatilor sale.

In Rominia, detalierea este facuta pana la nivelul de 8 cifre. Terminologia utilizata pentru a desemna diferitele grade de detaliere ale clasificarii vamale este urmatoarea:

doua cifre = capitol

patru cifre = grupa de marfa

sase cifre = pozitie SA

opt cifre = pozitie conform detaliereii nationale

Clasificarea marfurilor din SA este revizuita periodic pentru a tine pasul cu dezvoltarea tehnologica si cu modificarile din structura comertului international. SA a facut pana in prezent obiectul a trei revizuiri succesive, in 1992, 1996 si 2002. O alta revizuire este in curs de desfasurare, fiind preconizata finalizarea sa in 2007.Orice modificari sau adaugiri trebuie aprobate de Comitetul SA si Consiliul OMV.

Existenta SA ca baza de referinta pentru clasificarea vamala are urmatoarele avantaje:

confera transparenta si previzibilitate cu privire la nivelul taxei vamale aplicabile

faciliteaza computerizarea formalitatilor vamale

Exista cazuri in care acelasi produs este clasificat diferit de la o tara la alta. Asemenea situatii se solutioneaza de catre Comitetul SA. Concluziile Comitetului nu sunt insa obligatorii, ceeaq ce reprezinta un element de incertitudine in comertul mundial, cu atat mai mult cu cat un exista reguli convenite sub egida GATT/OMC in aceasta materia.

Exista uneori posibilitati indirecte de a utiliza reguli GATT/OMC ca mijloc de aparare impotriva unor restrictii induse prin clasificarea vamala: daca, prin reclasificare, se anuleaza practic efectul unor concesii acordate in cadrul negocierilor multilaterale, la care partnerii erau indreptatiti, in mod rezonabil, sa se astepte (si in functie de care au decis dimensiunea propriilor concesii acordate in schimb).

Clasificarea vamala poate fi utilizata in scop protectionist:

fie prin incadrarea manifest eronata (sau abuziva) a unui produs intr-o pozitie tarifara aflata sub incidenta unei taxe vamale mai ridicate

fie prin introducerea de noi pozitii tarifare, purtand taxe vamale mai ridicate, prin detalierea suplimentara arbitrara (sau nenecesara) a pozitiilor existente.

Cazuri concrete:

UE

Taxa vamala pentru sosuri alimentare este de 20%, in vreme ce aceea aplicata la importul de legume poate atinge echivalentul a peste 200% ad valorem. In 2000, Comisia Europeana a introdus o regula potrivit careia un sos care contine in proportie de peste 20% din compozitie bucati de legume trebuie considerat drept leguma si supus taxei vamale superioare. Consiliul SA nu a validat aceasta interpretare, dar ea a continuat sa se aplice.

In iunie 1995, Comisia Europeana a emis o decizie de reclasificare a echipamentui LAN (Local Area Network) drept echipament de comunicatii (taxa vamala - 7,5%) in loc de echipament de calcul (taxa vamala - 3,9%). SUA au contestat la OMC aceasta decizie, fara success, dar diferendul s-a solutionat ulterior pe cale amiabila.

In iulie 1988, Comisia Europeana a inceput sa clasifice drept produs finit asa-numitele mecadecks, supunandu-le taxei vamale de 14% aplicabile aparatelor video in locul taxei vamale de 5,8% aplicabile componentelor pentru aparatura video. Japonia a contestat aceasta clasificare la OMV, care a emis in aprilie 1991 o interpretare potrivit careia produsele in cauza erau componente. Comisia Europeana si-a amendat reglementarea in octombrie 1991.

♦ In 2002, Comisia a emis un Regulament care modifica descrierea unei pozitii tarifare referitoare la bucati congelate de carne de pui, introducand prevederi referitoare la continutuil de sare, care au permis reclasificarea in aceasta categorie a unor importuri clasificate anterior drept "carne sarata", ceea ce a determinat majorarea taxei vamale aplicabile de la 15.4%, la 1020 EUR/tona. Un panel constituit de OMCC la solicitarea Braziliei si Thailandei a gasit masura respectiva incompatibila cu Art.II GATT (lista de concesii tarifare). In octombrie 2005, CE a acceptat recomandarea si a solicitat un interval de timp rezonabil pentru a o pune in aplicare.

SUA

In 1989, Serviciul Vamal al Statelor Unite a inceput sa clasifice unele autovehicule multifunctionale drept camioane usoare (taxa vamala - 25%) in loc de autoturisme (taxa vamala - 2,5%). Concret, vehiculele cu 4 usi au continuat sa fie considerate autoturisme, dar cele cu 2 usi au fost clasiifcate drept camioane. Consiliul SA nu a validat aceasta interpretare, dar ea a continuat sa se aplice.