PROIECT

DEPOZITELE SI ACTIVITATEA DE DEPOZITARE A MARFURILOR

Academia de Studii Economice

Bucuresti -

Depozitarea marfurilor joaca un rol deosebit de important in sistemul logistic al firmei, reprezentand ansamblul activitatilor de sustinere, care ajuta la indeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Deciziile adoptate in privinta depozitelor de marfuri include stabilirea a patru coordonate esentiale:

numarul depozitelor;

determinarea amplasamentului;

dimensionarea depozitelor;

configurarea interna a depozitelor.

In literatura de specialitate depozitul a fost definit ca fiind un spatiu de pastrare, un loc special destinat pentru depozitarea marfurilor depuse spre pastrare, prin consimtamantul reciproc al deponentului si al depozitarului.

In functie de forma de proprietate depozitele pot fi:

ale producatorului (magaziile de produse finite, depozitele de materii prime)

ale comertului de gros (depozite intermediare din care se fac repartitii)

ale comertului cu amanuntul (un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului)

ale unor mandatari

Daca initial depozitarea a fost considerata o activitate necesara, dar generatoare de costuri, in prima jumatate a secolului XX a fost caracterizata prin urmatoarele aspecte:

Caracter static rolul sau constand in pastrarea marfurilor, vizand asigurarea unei concordante intre cerere si oferta. Marfurile de orice natura fie ca sunt materii prime, materiale sau produse finite sunt mentinute pentru anumite perioade de timp pana cand sunt cerute de catre clienti.

Necorelarea cu alte activitati logistice. Atentia utilizatorilor este focalizata numai pe costurile generate de acest domeniu de activitate nefiind urmarit impactul depozitarii in privinta costurilor altor activitati.

Preocupari limitate pentru cresterea eficacitatii. Se manifesta un interes scazut pentru noi proceduri de pastrare si manipulare si deci urmare un interes scazut pentru activitatile de creare de noi depozite si de ameliorare a activitatilor din interiorul acestora.

Accentul pus pe resursele umane. Incarcarea si descarcarea marfurilor, manipularea marfurilor era realizata manual si drept urmare prin intermediul fortei de munca, de unde rezulta si interesul manifestat pentru aceasta.

Mentinerea stocurilor nu mai reprezinta o optiune justa in conditiile perfectionarii tehnicilor de programare a productiei si capacitatea firmei de a estima cererea s-a imbunatatit. Scaderea nivelului stocurilor necesare a determinat reanalizarea numarului de depozite utilizate de producatori. Drept urmare au aparut depozitele regionale ce permiteau acoperirea de arii geografice intinse.

Ca urmare a dezvoltarii distributiei contactuale in anii '80 si '90 a fost generat un nou mod de a beneficia de servicii de depozitare. Distributia contractuala reprezinta furnizarea de catre un distibuitor tert a unui serviciu de distributie complet si operat pe seama unui anumit client. Forma contractului poate varia pana la un centru de distributie dedicat unui client, fie el producator sau detailist.

Tipuri de depozite

Depozitele pot fi in proprietatea comerciantilor sau pot fi inchiriate.

Principalele tipuri de depozite sunt:

a) depozite de colectare - in ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expeditie ;

b) depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra loturi mici ;

c) depozite de pastrare - sunt necesare cand productia nu are acelasi ritm cu cererea (ex. legumele) ;

d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista in gari sau porturi) .

In functie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi:

a) depozite strict specializate - se amenajeaza pentru pastrarea produselor ce necesita conditii speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ;

b) depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de marfuricare au nevoie de aceleasi conditii de pastrare (confectii, cosmetice, etc.) ;

c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de marfuri (textile, incaltaminte, etc.) ;

d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele);

e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse.

In functie de orientarea lor, depozitele sunt :

a) depozite orientate spre productie - amplasate astfel incat sa colecteze marfurile de la mai multi producatori;

b) depozite orientate spre clienti - amplasate astfel incat sa alimenteze mai multe puncte de servire.

Rolul depozitelor

Rolul depozitelor reiese din necesitatea mentinerii stocurilor. Depozitarea presupune asigurarea disponibilitatii produselor, de asigurarea produsului potrivit , in cantitatea si de calitatea ceruta, in locul potrivit si la momentul potrivit. Rolul depozitelor consta in:

coordonarea ofertei cu cererea este legata de asigurarea cantitatilor de produse necesare pentru satisfacerea cererii, in diferite situatii precum:

incertitudini referitoare la cerere - imposibilitatea estimarii valorilor viitoare ale cererii impune mentinerea unor stocuri, numite stocuri de siguranta, menite sa satisfaca cererea din perioadele de varf

incertitudini privind ciclul de performanta - existenta unor variatii in cadrul ciclului de reaprovizionare face necesara constituirea unor stocuri de protectie menite sa acopere aceste goluri de timp

cerere sezoniera - cererea pentru anumite produse in anumite sezoane impune necesitatea crearii unor stocuri, productia desfasurandu-se pe parcursul intregului an pentru realizarea acestora

productie sezoniera - depozitele au rolul de a pastra marfurile produse intr-o perioada de timp limitata

obtinerea de economii de costuri in urmatoarele domenii:

cumparare - anticiparea unui consum viitor mai mare permite achizitionarea unor cantitati mai mari decat cele corespunzatoare unor necesitati imediate si, drept urmare posibilitatea acordarii unor facilitati de pret sub forma discounturilor

productie - reducerea costurilor poate fi realizata printr-o productie in loturi mari ce asigura o mai buna utilizare a capacitatilor de fabricatie. Uneori aceasta nu reprezinta o solutie datorita aparitiei unor neconcordante intre cerere si oferta, filozofia de a produce pentru a stoca nefunctionand in acest caz.

transport - prin comandarea unor loturi mai mari de marfuri, numarul operatiunilor de transport scade si ca urmare are loc o reducere a costurilor.

continuarea sau amanarea productiei/prelucrarii acest proces putand continua in spatiile de depozitare. Depozitarea unor fructe pe o perioada de timp nu foarte indelungata poate asigura continuarea procesului de coacere a acestora. Conceptia moderna asupra depozitarii sustine amanarea procesului de prelucrare pana in momentul in care sunt cunoscute caracteristicile cererii.

indeplinirea unor obiective de marketing se concretizeaza in urmatoarele aspecte:

reducerea timpului de livrare prin amplasarea mai eficienta a depozitelor aproape de punctele de desfacere ce asigura diminuarea timpului de onorare a comenzilor.

adaugarea de valoare consta in adaugarea unor servicii speciale precum facturarea, ambalarea, crearea de pachete promotionale, ce insotesc produsele, in conformitate cu cerintele clientilor.

cresterea prezentei pe piata prin cresterea nivelului logistic acordat clientilor, ce contribuie la cresterea vanzarilor.

Functiile depozitelor

Depozitele indeplinesc urmatoarele functii dupa cum urmeaza:

Functiile depozitelor

Functii de miscare: Functii de alimentare:

- Primirea produselor    -Depozitare pe termen scurt

(Descarcare) - Depozitare pe termen lung

- Depozitare/Pastrare    determinata de:

(Manipulare) - solicitari sezoniere

- Consolidarea livrarilor - varfuri de cerere

- Divizarea lotului - maturizare produse(fructe)

- Crearea structurilor sortimentale - actiuni de marketing

- Oferirea de servicii de valoare adaugata

- Miscari spre si dinspre aria de depozitare

- Comisionare   

(Formarea comenzilor)

- Expeditie

(Executarea comenzilor)

Primirea produselor presupune utilizarea de mijloace mecanice de manipulare pentru descarcarea din mijloacele de transport, activitati insotite de numeroase operatiuni asociate precum sortarea si controlul.

Pastrarea marfurilor este functia traditionala a depozitului de mentinere a stocurilor de marfuri si protejarea lor. Ele pot fi impartite in functie de conditiile de pastrare pe care le ofera in:

depozite destinate marfurilor generale;

depozite specializate pe grupe de produse.

Depozitarea pot fi clasificata in functie de durata pastrarii produselor pe stoc in:

depozitare pe termen lung ce presupune pastrarea produselor in cazul unei productii sau a unui cosum concentrate in liomitele unui sezon. Acelasi tip de depozitare este utilizat si in cazul unor alimente supuse unui proces de invechire pe parcuersul pastrarii lor.

depozitare sezoniera este mult mai practica in unele situatii cum sunt apelarea la depozitele apropiate de pietele strategice si aprovizionarea acestora de la depozitul central al firmei inainte de inceperea sezonului.

Consolidarea livrarilor

Aceasta functie este necesara in conditia in care cantitatile necesare clientului din fiecare sursa sunt prea mici pentru a justifica transporturi individuale. Sursele pot fi unitatile de fabricatie ale aceluiasi producator sau firme producatoare diferite. Avantajele consolidarii sunt urmatoarele:

obtinerea unor taarife de transport mai mici;

reducerea costurilor totale de distributie pentru fiecare producator;

descongestionarea platformei de descarcare a clientului.

Divizarea lotului

Marfurile livrate catre depozit se aduc in cantitati mari, fapt ce facilitaeaza cheltuielile de transport. Deasemenewa depozitul primeste marfuri de la mai multi producatori. Aceasta functie este indeplinita in urmatoarele conditii:

tariful de transport pe unitatea de produs este mai mare de la sursa la depozit decat de la depozit la clienti;

clientii comanda in cantitati mai mici decat capacitatea unui mijloc de transport

distanta dintre sursa si clienti este mare.

Crearea structurilor sortimentale este intalnita sub doua forme in functie de sursa de provenienta a produselor:

Unitatile de productie ale aceleiasi firme. Depozitul primeste marfuri de la mai multe fabrici ale producatorului si livreaza clientilor o combinbatie de produse.

Firme diferite. Depozitul creeaza combinatii de produse in mod anticipat fata de cerintele clientilor. Dintre avantajele oferite clientilor mentionam urmatoarele:

reducerea numarului furnizorilor cu care trebuie sa stabileasca relatii fiecare client;

costuri de transport mai mici decat in cazul aprovizionarii de catre fiecare client, in mod individual, de la furnizor;

asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, adaptata cerintelor clientilor

Oferirea de servicii de valoare adaugata se realizeaza in cazul marfurilor care urmeaza sa poarte marca privata a clientului depozitele primesc produsele nediferentiate si realizeaza operatiuni de ambalare speciala si etichetare in functie de comenzile specifice ale clientilor. Avantajele sunt:

satisfacerea cerintelor clientilor in privinta ambalarii si etichetarii;

reducerea riscului datorita finalizarii ambalarii si etichetarii in functie de comenzile primite

scaderea nivelului stocului necesar, in conditiile in care acelasi produs primit de la furnizori este utilizat pentru realizarea unor configuratii adaptate cerintelor clientilor. Dintre serviciile specifice ambalarii mentionam:ambalarea promotionala, repaletizarea marfurilor, imbutelierea anumitor produse livrate in vrac de la furnizori. In categoria serviciilor generatoare de valoare adaugata se inscriu si operatiunile de asamblare a unor componente de produs sau corectarea unor probleme de productie.

Miscari spre si dinspre aria de depozitare se desfasoara de la platforma de descarcare a merfurilor catre zona de pastrare apoi spre platforma de expediere sau spre zona de executare a comenzilor. In acest scop sunt utilizate mijloace mecanice sau sisteme automatizate si computerizate.

Amplasarea si amenajarea depozitelor

La alegerea amplasamentului unui depozit trebuie urmarite patru alternative care se pun in fata producatorului:

daca in depozit produsele vor fi supuse unor tratamente;

daca produsele sezoniere sunt depozitate pe o perioada mai indelungatade timp;

daca produsele sunt fabricate in mai multe locuri de productie;

daca reducerea costurilor de livrare, concomitent cu asigurarea corespunzatoare a servce-ului de livrare, esta obiectivul principal dorit.

Pentru primele trei alternative este mai avantajoasa organizarea unui depozit de distributie orientat pe productie, in timp ce pentru ultima alternativa se recomanda un depozit de distributie orientat spre piata.In alte situatii alegerea amplasamentului se face pe baza altor criterii orientate atat pe piata cat si pe productie.

In concluzie, problematica zonei de amplasare a unui depozit se face in functie de:

gradul de dezvoltare al retelei de transport;

nivelul service-ului de livrare solicitat;

operatiile suplimentare ce trebuie efectuate asupra produselor (conservare, ambalare);

durata timpului de depozitare (de la cateva zile la cateva luni);

de caracterul cererii pentru fiecare produs (uniforma sau neuniforma);

evolutia viitoare a cereruii;

de momentele aprovizionarii (ritmic sezonier);

de particularitatile geografice, gradul de dezvoltare a infrastructurii;

de costurile transportului si depozitarii.

Amenajarea depozitului este in functie de:

constructia sa: suprafata, inaltime,numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului, dotarea cu rampe de incarcare-descarcare;

specificul produselor:conditii de temperatura, umiditate modalitati de intretinere a produselor;

modul de ambalare: fiecare ambalaj asigura o anumita protectie, are forme diferite, necesita alte mijloace de manipulare si alte modalitati de stocare;

Operatiile ce se executa in depozite sunt:

primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si tehnica,

depoziterea: pastrarea si conservarea,

comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita fractionarea, ambalarea si etichetarea marfurilor,

expeditia: incarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.

Toate aceste operatiuni se pot desfasura in spatii distincte sau in perimetrul aceleiasi suprafete, in functie de:

dimensiunile depozitului;

marimea si structura asortimentului de marfuri;

proprietatile naturale si tehnice ale produselor;

frecventa de aprovizionare;

echipamentele tehnice necesare;

sistemul de preluare a ambalajelor goale.

Fluxul marfurilor si ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupa anumite reguli, precum si stationarile dorite sau nedorite ale marfurilor si ambalajelor. Rationalizarea acestui flux presupune respectarea unor conditii:

reducerea numarului de circuite ale fluxurilor de marfuri;

ordonarea logica a diferitelor parti componente ale fluxului;

evitarea intersectarii fluxului de marfuri si ambalaje cu cel al clientilor.

Depozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor in afara spatiilor de vanzare - cu scopul de a le pune la dispozitia clientelei, la un moment dat, pentru o vanzare continua - presupune existenta unui spatiu de depozitare, a carui marime este conditionata de:

numarul si suprafata raioanelor de vanzare;

specificul marfurilor in functie de frecventa si structura aprovizionarilor.

Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli:

promovarea mecanizarii, automatizarii, robotizarii operatiilor, proceselor incluse in fluxurile tehnologice ale activitatilor desfasurate;

stabilirea modului de depozitare;

stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la formarea incarcaturii pe paleta;

optimizarea transportului intern;

introducerea informaticii in gestionarea activitatii.

mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor;

identificarea cu usurinta a fiecarui articol;

accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;

preluarea marfurilor din depozit dupa principiul 'primul intrat, primul iesit'.

La implantarea detaliata a grupelor de marfuri in halele de depozitare trebuie avute in vedere urmatoarele criterii:

caracteristicile marfurilor - frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole;

cerintele tehnice - particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective, de dotare cu anumite utilaje specifice

Stocarea in depozit se face in functie de viteza de circulatie a produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate in apropierea culoarului principal de circulatie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt asezate in zonele mai indepartate.

Culoar:

Zona I - se stocheaza marfuri care au o viteza mare de circulatie, care se livreaza cu frecventa mare, in cantitati mari;

Zona II - localizata de o parte si de alta a primei zone, sau in adancime fata de aceasta, in ea fiind stocate marfuri care au o circulatie lenta, livrate cu o frecventa si in cantitati medii;

Zona III - amplasata in partile periferice ale depozitului, cele mai indepartate de caile principale de acces este destinatase pastrarii stocurilor de rezerva.

Paletele de marfuri se pot plasa perpendicular pe culoarul de acces sau intr-un unghi de pana la 60 de grade.

Modul de pozitionare cel mai des intalnit este cel perpendicular. Decizia de pozitionare intr-un unghi situat in intervalul ( 60 ] de grade trebuie sa se bazeze pe analiza atenta a punctelor forte si a limitelor specifice. Principalele avantaje oferite de pozitionarea unghiulara sunt:

reducerea latimii culoarului de acces, datorita unui unghi de intoarcere sub 90 de grade;

eficienta sporita a operatiunilor efectuate de echipamentele de manipulare a paletelor, care nu mai afecteaza intoarceri de 90 de grade.

Dezavantajele se refera la urmatoarele aspecte:

spatiul neutilizat din zonele unde sunt amplasate paletele ;

dificultati de identificare a paletelor in unghiul corect;

cresterea cheltuielilor de manipulare

Pentru stocurile de marfuri din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja in partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie, ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de inaltime ce se creeaza intre cele doua sectii, pe de o parte, si hala de pastrare, pe de alta parte.

Dorinta cresterii productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor au condus la sectorizarea inaltimii utile de depozitare a unuio stelaj in trei zone:

zona I, situata pe primul nivel al stelajului, destinata marfurilor cu volum si greutate mare, sau cu o viteza de circulatie accelerata;

zona a II-a situata pe al doilea nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mica, sau cu o viteza de circulatie lenta;

zona a III-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva.

Zonarea suprafetelor de depozitare cand

circulatia marfurilor se face in linie dreapta

Ca tehnici de depozitare pot fi:

a)      depozitarea pe sol;

b)      depozitarea pe rafturi;

c)      depozitarea prin stivuirea directa;

d)      depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti;

e)      depozitarea pe palete simple

Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea si stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pana la o anumita inaltime, corespunzatoare conditiilor tehnice ale muncii:

inaltimea maxima pana la care pot fi preluate manual in conditii de siguranta este de 1,60 m;

inaltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m;

inaltimea maxima atinsa cu o mana este de 2 m.

Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.

Ambalajele goale in care au fost primite marfurile (cutii, sticle, lazi, etc.) se impart in:

ambalaje goale cu obligatia de a fi restituite (palete, recipienti, alte feluri de ambalaje de transport),

ambalaje refolosibile (sticle, borcane)

ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate.

Depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de incarcatura aflate pe paleta, intalnita la pastrarea unor produse livrate in saci. Inaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului la forta de apasare, rezultata din suprapunerea paletelor incarcate, de natura si caracteristicile produsului.

Depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada care inlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unei asemenea pastrari.

Depozitarea pe palete simple in rastele metalice care se practica in cazul depozitarii unei cantitati mari, intr-o structura foarte diversificata.

Cat priveste preluarea de catre magazin a ambalajelor refolosibile, in practica exista diferite variante de organizare a acestei operatii:

ambalajul gol va fi predat la casa in schimbul cumpararii altui produs,

clientul preda sticlele primind in schimbul lor bani,

predarea ambalajelor se face intr-un alt loc, organizat special.

Necesarul de suprafata destinat depozitarii ambalajelor goale depinde de:

numarul unitatilor livrate;

timpul de asteptare al ambalajului gol;

volumul ambalajelor;

posibilitatile de stivuire a ambalajelor.

Echipamentele folosite in depozit sunt:

pentru stivuire - paleti, recipiente, rafturi, containere;

pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalatii de aerisire;

pentru manipulare - masini de ridicat, manipulatoare;

pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.

Munca in depozit trebuie mecanizata si chiar informatizata.

Mecanizarea este necesara pentru ca se ridica si se manipuleaza cantitati mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de intreg sistemul logistic (modul cum producatorul trimite marfurile, modul cum clientii doresc marfurile), prin cuprinderea intregului flux tehnologic din depozit. Atingerea acestui obiectiv este conditionata si de preocuparile manifestate de partenerii aflati in amontele si in avalul depozitului. La indeplinirea acestui obiectiv participa de asemenea si introducerea rapida a progresului tehnic, angajarea de investitii cu eficienta certa.

Folosirea de paleti si de containere usureaza mecanizarea muncii. Informatizarea este necesara pentru evidenta produselor, regasirea lor, optimizarea stocurilor si a transportului, pentru gestionarea activitatii dsepozitului in general.

De regula, intr-un sistem de stocare, marfurile nu se mai "vad", campul vizual este limitat la utilajul, mobilierul care preia marfa pentru pastrare. Determinarea locului unde este depozitata marfa se poate realiza doar pritr-un dialog cu detinatorul informatiei: calculatorul. Prin calculator se realizeaza un sistem de coordonare a fiecarei celule din stelajele de mare inaltime, amplasat in depozit.Fiecare referinta, produs, se codifica si trece in memoria calculatorului.

Codul trebuie sa fie format    din minimum trei numere. Pentru localizarea unui punct in spatiu se impune:

numerotarea sirurilor de stelaje;

numerotarea pozitiei celulei in lungul culoarului de circulatie;

numerotarea nivelului, (randului) la care se gaseste celula.

In depozite este important sa se respecte normele de protectie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai scazut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de accidente sa aiba loc in depozite.

Bibliografie