Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Elementele, forma si continutul contractului comercial international

Comert



+ Font mai mare | - Font mai mic



Elementele, forma si continutul contractului comercial international

1. Elementele contractului comercial international



Contractul comercial international este in esenta sa economica si juridica determinat de urmatoarele elemente: capacitatea partilor, consimtamantul partilor, un obiect in care se concretizeaza prestatiile asumate prin conventia partilor si o cauza care da expresie scopului in atingerea caruia partile au consimtit.

O scurta prezentare a elementelor contractului comercial international facem in cele ce urmeaza:

A. Capacitatea partilor se refera la aptitudinea subiectilor de drept de care se leaga raportul juridic obligational din zona economica a comertului international cu cadrul sau juridic specific caracterizate printr-o mare diversitate. Astfel, unuia dintre subiecti precum statele si organizatiile internationale interstatale apartinand ordinii publice internationale, altii, precum societati comerciale, comercianti persoane fizice, organizatii diverse, etc., apartinand unei ordini publice nationale ale diferitelor tari.

In raport de apartenenta subiectelor de drept respectiv, la ordinea juridica internationala operand intr-o zona economica mai larga dar eterogena sau la ordinea juridica nationala si in functie de legea aplicabila statutului lor juridic, acesti subiecti de drept ai comertului international au o capacitate subiectionala de folosinta ca si o capacitate de exercitiu diferite ca intindere.

B. Consimtamantul partilor contractante in domeniul comertului international este susceptibil in conceptul sau la o dubla acceptiune si anume:[1]

1. In sens restrans consimtamantul partilor reprezinta manifestarea vointei juridice a unei persoane in scopul incheierii unui act juridic;

2. In sens larg este un acord de vointa intre doua sau mai multe persoane.

In oricare dintre cele doua acceptiuni, consimtamantul partilor produce efecte juridice, si se considera valabil exprimat numai daca a fost dat de catre partea respectiva a negocierilor unui contract in mod liber si in deplina cunostinta de cauza. In consecinta contractul nu trebuie sa fie viciat in continutul sau intelectual prin eroare sau dol si nici in exercitarea sa libera prin violenta.

Ca element al contractului comercial international regimul juridic al consimtamantului partilor suporta unele accente de specificitate in raport cu cel al consimtamantului in actele civile.

Faptul se explica prin aceea ca intre viciile clasice ale consimtamantului partilor mai apare elementul contractului comercial international si leziunea contractuala odata cu instituirea unei anumite limitari ale erorii substantiale cand devine prezenta in practica si eroarea de drept. Cesiunea contractuala reprezinta paguba materiala pe care o sufera una din partile consimtamantului datorita disproportiei valide de valoare la momentul contractarii, intre prestatia la care s-a obligat si cea pe care urmeaza sa o primeasca in schimb.

In ceea ce priveste eroarea, aceasta constituie o reprezentare falsa inexacta si denaturata a realitatii la incheierea contractului comercial international cu mentinerea sensului erorii de fapt cand eroarea are la baza o falsa reprezentare a situatiei de fapt si forma de eroare de drept cand eroarea priveste existenta unei norme de drept.

C. Obiectul contractului comercial international desemneaza si in acest caz actiunea sau inactiunea la care cel putin una din parti se obliga prin respectivul contract si cand prestatia se refera la bunuri, acesta se identifica cu conceptul de obiect al contractului. Obiectul contractului comercial international este adesea unul complex fiind alcatuit din obligatii valabile de regula pentru contractele civile cu accente specifice comertului international in care o semnificatie deosebita dobandeste distinctia intre prestatiile in natura, precum cele ale vanzatorului, carausului, antreprenorului ce se concretizeaza in "dare", "facere", sau in "nonfacere" astfel cum sunt obligatiile de obtinere de la savarsirea unor fapte precum cele de domeniul concurentei neloiale, de prestatiile precuniare care se concretizeaza prin pret, prime de asigurare, navlu, etc., adica prestatia de "dare".

Pentru ca un contract comercial international sa fie perfect valid obiectul sau trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:[2]

Obiectul sa fie determinat la data incheierii contractului sau determinabil in viitor pe baza unor elemente de determinare prevazute in contract, caracteristice raporturilor de comert internationale fiind obiectul determinabil in viitor, contractele cu obiect determinabil sunt cele mai frecvente;

Obiectul sa fie posibil din punct de vedere material, fizic si mai ales juridic;

Obiectul sa fie licit, acest caracter licit raportandu-se in cazul contractului comercial atat la ordinea juridica internationala in general cat si la ordinea juridica nationala din tarile de apartenenta a cocontractantilor.

De remarcat este faptul ca aceasta conditie este asimilabila cu conditia elementului cauza a contractului comercial international care ca si in cazul contractelor civile impune caracterul licit al cauzei contractului in determinarea scopului sau. Asa fiind, nu mai insistam aici asupra elementului "cauza" al contractului comercial international.

2. Forma contractului comercial international

Revenirea la principiile economiei de piata in Romania, dupa anul 1990, a determinat revenirea si in materia formei contractelor comerciale internationale la aplicarea principiului autonomiei de vointa si libertati contractuale ale partilor potrivit carora contractele comerciale de drept intern ca si contractele comerciale internationale se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, ele avand libertatea deplina de a alege modalitatea de exteriorizare si concretizare a consimtamantului lor.

Cazurile in care partilor li se impune forma scrisa a contractului sunt de regula, expres si limitativ prevazute de lege, constituind oricum o minoritate in contextul general al acestor contracte.

Astfel, spre exemplu, forma scrisa se impune ad validitatem pentru contractul de imprumut maritim prin art. 601 si 602 Cod comercial roman, contract ce se aplica si in comertul international.

Forma scrisa ad probationem este ceruta de legea contractului de societate comerciala inclusiv societatilor comerciale cu participare straina carora prin art. 39 si 32 din Legea nr. 31/1990 li se impune in sensul autentic al formei contractului. Tot astfel forma scrisa este prevazuta de dispozitii ale Codului comercial roman aplicabile si in comertul international, contractului de gaj comercial, contractului de consignatie precum si pentru toate contractele comerciale din domeniul constructiilor, reparatiilor si vanzarilor de nave maritime precum si in transporturile internationale maritime, inclusiv conosamentului care probeaza contractul de transport maritim.

Daca, astfel cum am aratat mai sus, legea impune conditia formei scrise a contractului in cazuri expres limitate, partile contractante isi pot ele insele, prin acelasi consens, impune forma scrisa a contractului comercial international, practica contractuala in acest domeniu inclusiv cea romaneasca confirmand o extindere aproape de generalizare a formalismului voluntar - conventional in redactarea contractelor comerciale internationale.

Fara a enumera avantajele participarii formei scrise a acestor contracte, aratam doar faptul ca forma scrisa previne si inlatura eventualele litigii cauzate de eventuale interpretari diferite a clauzelor, iar in cazul contractelor tipizate, prin adeziune si in cazul contractarii intre absenti (regula foarte frecventa in comertul international) se reduce cu mult timpul tratativelor de incheiere a contractului comercial international datorita mijloacelor moderne de comunicare precum telexul, telefaxul, internetul, etc.

Limba de redactare ca si numarul de exemplare ale contractului comercial international, constituind de asemeni elemente ce tin de forma contractului, isi au semnificatia si importanta lor, insa nu ne propunem sa insistam asupra lor.

3. Esenta economica si instrumentarul juridic specific continutului contractului comercial international

Continutul contractului comercial international reprezinta in mod cumulativ totalitatea drepturilor si obligatiilor corelative asumate, prin care vointa juridica a contractantilor a realizat in consens contractul respectiv.

Ceea ce da expresie continutului contractului comercial international este complexul, totalitatea de clauze la inserarea carora partile convin clauze care exprima obligatii si drepturi, solutii de tratare a normelor de drept intern si imprejurari referitoare la conjunctura, forta majora si alte aspecte de exprimare in mod specific a drepturilor si obligatiilor corelative ale cocontractantilor cu chiar detalierea modalitatilor de executare prin efectele respectivului contract.

Astfel exprimat, conceptul de clauze reprezinta stipulatiile contractuale cu caracter esential pentru calificarea raportului obligational ca o realitate juridica pentru determinarea ratiunii economice si definirea naturii juridice a contractului comercial international.[3]

In principiu, orice contract comercial international stipuleaza, ca o caracteristica fundamentala a continutului sau, clauze privind identitatea partilor si a reprezentantilor sai autorizati, continutul economic al operatiunii comerciale vizate prin contract, unele aspecte referitoare la executarea acestuia, dreptul ce-i este aplicabil si jurisdictia competenta sa solutioneze eventualele diferente dintre partenerii contractuali.

Esential, conceptul de clauze contine atat stipulatii contractuale in absenta carora contractul nu ar putea exista ca act juridic valabil incheiat, cat si clauze prin care se configureaza realitatea economica creata prin contract si in acelasi timp se precizeaza mijloacele juridice considerate necesare de catre parti pentru protejarea si conservarea acestei realitati economice.

Unui contract comercial international ii este caracteristic - determinat continutul constituit din trei categorii de clauze contractuale, astfel: clauze specifice contractelor comerciale internationale pe termen lung, clauze comerciale asiguratorii si clauze comerciale de optiune.

Deoarece intr-un capitol ce urmeaza vom reveni asupra acelor clauze contractuale contingente temei lucrarii de fata, aici ne vom limita doar la enumerarea clauzelor ce determina continutul contractului comercial international.

A. Clauze ale contractului comercial international pe termen lung este categoria specifica - definitorie acestui contract dupa cum urmeaza:

clauze privind partile contractante;

clauze referitoare la obiectul contractului;

clauze referitoare la cantitatea marfurilor;

clauze referitoare la calitatea marfurilor, serviciilor;

clauze privind reclamatii referitoare la cantitate si calitate;

clauze cu privire la ambalarea si marcarea marfurilor;

clauzele ce stabilesc conditiile si termenele de livrare;

clauzele ce privesc expeditia transporturilor si prevenirea riscurilor, inclusiv asigurarea marfurilor pe timpul expeditiei de transport;

clauzele asupra conditiilor si obligatiilor de prelucrare a marfurilor;

clauzele privind pretul, conditiile si termenele cu locul de plata;

clauzele privind raspunderea cocontractantilor;

clauzele referitoare la jurisdictia convenita sa solutioneze eventualele litigii aparute intre parti in executare contractului comercial international;



alte clauze ce pot fi stipulate prin conventia partilor intre care clauze ce evoca aspecte strict juridice asupra raspunderii partilor si consecintele neindeplinirii obligatiilor asumate.

B. Clauzele asiguratorii in continutul contractului comercial international reprezinta un instrumentar juridic specific al acestui contract menit sa evite sau sa inlature riscurile proprii comertului international, intre acestea cele mai frecvente sunt:

clauzele asupra mijloacelor juridice de evitare sau neutralizare a riscurilor in contractele convenite intre parti;[4]

clauzele de factura sa faciliteze intreruperea oportuna a raportului juridic obligational;

clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare;

clauzele aur;

clauzele valutare cu variantele monovalutare, varianta plurivalutara a cosului valutar, varianta multivalutara a cosului valutar institutionalizat;

clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare cu variantele de revizuirea pretului prin indexare nemonetara, varianta de postcalculare a pretului, varianta ofertei concurente, varianta clientului cel mai favorizat, varianta de impreviziune;

clauzele preventive fata de diverse marfuri de protectie a concurentei.

C. Clauzele de optiune a partilor in contractele comerciale internationale, continutul acestui contract se refera la:

optiunea de continuare si in viitor a raporturilor contractuale cu variantele promisiunii unilaterale de a contracta, varianta promisiunii bilaterale de a contracta, varianta primului refuz de a contracta, varianta pactului de preferinta;

clauzele de optiune a locului de plata ca varianta a clauzei monovalutare;

clauze de optiune a monedei liberatorii.

Fata de o asemenea complexitate atat prin volumul cat si prin diversitatea si varietatea clauzelor ce determina esenta economica si cadrul juridic adecvat in raporturile juridice convenabile cocontractantilor, practica comertului international cu confirmarea doctrinei domeniului si bucurandu-se de recunoastere din partea jurisprudentei, a simplificat in sensul facilitarii celeritatii necesare tehnicii juridico-comerciale de negociere a continutului contractelor comerciale internationale prin introducerea formularelor tipizate, codificate si puse in circulatie de organisme internationale de o autoritara competenta si universala recunoastere in domeniul comertului international.

Aspectele economice si juridice ale continutului contractelor comerciale internationale pe formulare tipizate cu clauze prestabilite le vom analiza in capitolele ce urmeaza.



TUDOR R. POPESCU si ION FLONDER, op. cit., pag. 101

ORUNA STEFAN, op. cit., pag. 114.

TUDOR R. POPESCU si ION FLONDER, op. cit., pag. 112.

DRAGOS - ALEXANDRU SITARU, op., cit., pag. 44 - 121.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3147
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved