RELATIILE COMERCIALE INTERNATIONALE

RELATIILE COMERCIALE INTERNATIONALE

1.1. Comertul international cu marfuri si servicii

1.1.1. Piata mondiala

Piata mondiala se poate defini ca fiind locul tranzactiilor de afaceri internationale in care se intalnesc cererea si oferta de produse, valori si servicii din diferite state, supuse legilor economice obiective ale comertului international.

Piata mondiala in practica este cunoscuta si sub denumirea de piata internationala, iar adesea se utilizeaza si notiunea de piata externa. In fapt, piata externa este piata mondiala privita din unghiul de vedere al relatiilor economice externe ale unei tari.

Piata mondiala, in functie de obiectul tranzactiilor de afaceri se divide in: piata de marfuri, piata financiara, piata muncii, piata serviciilor. La randul lor aceste piete se pot divide in piete mondiale caracteristice, care pot fi accesibile si neaccesibile si necaracteristice.

1.1.2. Principalele functii si caracteristici ale comertului international

Comertul international reprezinta totalitatea tranzactiilor de bunuri economice pe ansamblul tarilor lumii, sub orice forma se realizeaza acestea.

Comertul international privit din unghiul de vedere al unei singure tari se numeste comert exterior. Orice comert exterior este alcatuit din: export, import, reexport si tranzit.

Functiile comertului international se manifesta in mod complex si concret, imbinandu-se aspectele clasice cu cele moderne si actuale, cum ar fi:

1. Comertul international favorizeaza obtinerea de factori de productie si bunuri economice de consum pe care unele tari nu le au sau ar putea sa le creeze cu un efort mare;

2. Stimuleaza dezvoltarea si perfectionarea activitatii de productie prin asimilarea permanenta a noutatilor stiintifico-tehnice mondiale;

3. Faciliteaza obtinerea unor bunuri economice pentru acoperirea anumitor nevoi de consum ale populatiei, diminuandu-se tensiunea dintre cerere si oferta;

4. Creeaza piata de vanzare intr-o anumita pondere, pentru bunu-rile economice produse in mod eficient in economia nationala;

5. Stimuleaza concurenta atat in activitatea de productie, cat si in cea de desfacere a bunurilor economice pe plan national.

Caracteristicile principale ale comertului international actual s-au cristalizat treptat intr-un

mediu economico-social tot mai complex.

Se pot releva urmatoarele caracteristici:

Ø Comertul international a evoluat, in perioada contemporana, intr-un ritm mai mare in comparatie cu dinamica productiei, si devansarea ritmului cresterii produsului national brut, respectiv a produsului intern brut;

Ø Comertul international a inregistrat mutatii calitative, structurale insemnate, regasite atat la import, cat si la export;

Ø Comertul international este influentat din ce in ce mai mult de evolutia conjuncturii economiei internationale;

Ø Comertul international cunoaste forme noi de aliante si cooperari internationale.

1.1.3. Formele de comercializare a marfurilor si serviciilor

Formele de comercializare reprezinta ansamblul modalitatilor, procedeelor si regulilor utilizate

de parteneri pentru executarea unor operatiuni de vanzare-cumparare internationale specifice unei anumite categorii de marfa sau comune mai multor categorii de marfuri.

In domeniul comertului exterior, practica demonstreaza existenta mai multor forme de manifestare a actului de comert: manifestare a actului de comert:

Ø Exportul si importul de bunuri si servicii;

Ø Contrapartida;

Ø Reexportul;

Ø Operatiunile de switch.

1.1.4. Principii de politica comerciala - parghii si instrumente

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat care vizeaza sfera relatiilor economice externe ale acestuia, in scopul promovarii sau al restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei nationale de concurenta straina.

In general, in domeniul politicii comerciale se actioneaza cu ajutorul a trei categorii principale de instrumente si masuri:

. de natura tarifara

. de natura netarifara

. de natura promotionala

1.2. Cooperarea economica internationala

1.2.1. Conceptii privind continutul si evolutia cooperarii economice internationale

Cooperarea economica internationala este o forma a relatiilor economice internationale, un instrument de realizare a colaborarii economice si difera de schimburile traditionale de marfuri prin caracterul ei mai complex, incluzand conlucrarea nemijlocita de productie, o gama intreaga de aranjamente financiare, transfer de know-how si tehnologii, livrari de echipamente industriale, actiuni comune de marketing, activitati de cercetare-formare etc.

1.2.2. Necesitatea, functiile si caracteristicile cooperarii economice internationale

Functiile cooperarii economice internationale sunt strans corelate cu domeniile si formele ei de realizare. Astfel se considera ca exista urmatoarele functii:

. la nivel mondoeconomic

stimularea investitiilor internationale;

intensificarea aportului economiilor nationale la organizarea rela-tiilor pe plan international;

adancirea interdependentelor economice si tehnico-stiintifice dintre state;

accelerarea ritmului si sporirea volumului comertului international;

modificarea structurii comertului international;

facilitarea schimburilor intre tari cu niveluri, structuri si potentiale diferite;

adancirea interactiunii dintre diferite fluxuri economice internationale;

stimularea fluxurilor internationale de cunostinte tehnico-stiintifice, licente, brevete, know-how.

. la nivel macroeconomic

contribuie la valorificarea resurselor naturale;

sporeste volumul productiei;

produce mutatii progresiste in structura economiei nationale;

intensifica si imbunatateste structura schimburilor externe;

favorizeaza elaborarea politicilor de dezvoltare economico-sociale;

constituie un factor important de echilibrare a balantei comerciale si de plati externe.

Atenuarea asimetriilor si disproportiilor din economia mondiala si cresterea economica au determinat cristalizarea urmatoarelor caracteristici ale cooperarii economice internationale:

. cooperarea economica este cu atat mai mult o forma accesibila, cu cat satisface interesele tarilor, indiferent de nivelul de dezvoltare si sistemul de organizare a economiei;

. cooperarea economica impulsioneaza direct productia;

. cooperarea economica este produsul dezvoltarii stiintei si tehnicii celei mai avansate, permitand fie transferul si insusirea tehnicii moderne de la un partener la altul, fie realizarea unor noi institutii stiintifico-tehnice prin unirea fortelor partenerilor;

. cooperarea economica indeparteaza cu mai multa usurinta barierele, discriminarile si alte obstacole in relatiile economice inter-nationale dintre tari;

. cooperarea economica este un mijloc pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor

comerciale si influenteaza transformarea comertului international intr-un factor al cresterii economice pentru toate tarile;

. cooperarea economica genereaza stabilitate in raporturile economice internationale, le confera perspectiva, intrucat obiectivele sunt pe termen lung.

1.2.3. Formele cooperarii economice internationale

In practica internationala sunt considerate operatiuni de cooperare industriala acele operatiuni care depasesc simpla vanzare-cumparare si care includ crearea, intre parti din diferite tari, a unor interese comune de durata, menite sa acorde partilor avantaje reciproce.

Distingem, in principal, urmatoarele forme de cooperare:

. operatiunile de vanzare de licente, cu plata in produse rezultate;

. operatiunile de vanzare-cumparare de uzine complexe sau linii tehnologice;

. coproductia si specializarea;

. subcontractarea;

. joint-ventures;

. oferte complexe;

. constructii complexe sau proiecte similare;

. marketing comun in tarile contractante sau pe terte piete, cu produse rezultate din cooperarea industriala.