ROLUL NOILOR INTERMEDIARI IN MIJLOCIREA TRANZACTIILOR IN CONTRAPARTIDA

ROLUL NOILOR INTERMEDIARI IN MIJLOCIREA TRANZACTIILOR IN CONTRAPARTIDA

1. Companiile comerciale

Intermediarii care au beneficiat de pe urma dezvoltarii contrapartidei sunt companiile comerciale sau casele de comert ce se comporta in mod frecvent ca terti intermediari. Unele dintre ele sunt subsidiare ale marilor corporatii si cauta sa sporeasca volumul tranzactiilor generate de corporatia lor cu afaceri de la alte firme. Datorita legaturilor larg raspandite de-a lungul globului, companiile comerciale sau casele de comert pot scapa de bunurile din contrapartida mult mai usor decat corporatiile, care numai cateodata termina excelent tranzactiile in contrapartida Ele sunt de asemenea mult mai capabile in a evalua riscurile unor astfel de tranzactii si pot beneficia atat de reduceri cat si de cota de adaos comercial, intr-un schimb.

Firmele care au de-a face cu casele de comert pentru a primi asistenta in derularea propriilor tranzactii in contrapartida trebuie sa fie constiente ca taxele datorate sunt adesea foarte ridicate si pot creste cumulativ. De exemplu, poate exista o taxa initiala pentru consultanta cand se planuieste tranzactia, o taxa pentru desfasurarea achizitiei, si o reducere la pasul urmator pentru a scapa de bunurile achizitionate. De asemenea, aceste case de comert, adesea, refuza sa preia pur si simplu bunurile din contrapartida, ceea ce insemna ca firma ce a obtinut bunurile in contrapartida inca mai are parte de unele riscuri inerente ce apar in momentul in care incearca sa scape de aceste bunuri.

Bancile internationale au o oarecare implicare in schimburile in contrapartida pentru a-si deservi mai bine clientii si pentru a-si spori profitabilitatea. Bancile au posibilitatea sa-si foloseasca experienta in finantarea comertului international si sa o utilizeze in aspectele financiare ale tranzactiilor in contrapartida. Bancile au de asemenea un avantaj relativ asupra firmelor de comert, avand mai multe cunostinte si experienta in domeniul managementului riscului financiar si mai multa informatie despre contactele cu piata mondiala. Intermediarii care mijlocesc schimburile in contrapartida nu este necesar sa fie mari. Firmele mai mici pot concura cu succes printr-o strategie nisa. Prin exploatarea cunostintelor specializate geografice si de produs si prin dezvoltarea tranzactiilor in contrapartida ce pot fi mult prea mici pentru firmele multinationale, un antreprenor poate derula schimburi cu un capital mic, si totusi sa obtina marje de profit rasunatoare.

2. Bancile internationale. Banca Reglementarilor Internationale

Cea mai veche dintre institutiile financiare internationale este Banca Reglementarilor Internationale (BRI). A fost fondata in 1930 prin decizia Conferintei de la Haga care s-a ocupat de plata reparatiilor de razboi germane dupa primul razboi mondial in cadrul Planului Young.

BRI urma sa raspunda de reglementarea reparatiilor de razboi germane, de unde si denumirea de reglemente din numele institutiei.

Scopul principal al bancii a fost sa promoveze cooperarea dintre bancile centrale.

BRI urma sa joace un rol important in restabilirea cursului normal de plati in Europa postbelica. BRI a organizat linii reciproce de credit (aranjamente de schimb) intre bancile centrale, acestea au putut fi folosite pentru a sprijini ratele de schimb si pretul aurului.

BRI este o companie pe actiuni cu raspundere limitata, ai carei treizeci si trei de
actionari cuprind aproape toate bancile europene centrale, precum si bancile centrale ale Australiei, Canadei si Africii de Sud.

Banca este condusa de un Comitet de directori care cuprinde in mod curent saptesprezece membrii din tarile G 10. Ca fondatori Belgia, Germania, Franta, Italia si Regatul Unit au cate doua locuri fiecare, dintre care unul este ocupat ex officio de guvernatorul in functie al bancii centrale. Aceasta inseamna ca managementul BRI si-a pierdut caracterul european din trecut.

Principalele departamente ale BRI sunt: departamentul monetar si economic, departamentul bancar care realizeaza tranzactiile financiare de piata.

BRI a fost infiintat ca o banca a bancilor centrale si in multe privinte functioneaza ca o

banca comerciala.

Functia indeplinita de BRI este consacrata structurii financiare, include de asemenea furnizarea de credite bancilor centrale care nu dispun de lichiditati. Aceasta este o consecinta directa a celei mai importante functii a BRI si anume promovarea cooperarii intre bancile centrale.

BRI elaboreaza numeroase statistici pentru bancile centrale, indeosebi asupra pietelor internationale de capital si de credit. BRI intocmeste rapoarte cu privire la tendintele semnificative si indica deficientele si perturbatiile potentiale. Aceste rapoarte, dintre care multe sunt publicate, sunt discutate de Comitetul Permanent al Eurodevizelor, cuprinzand experti ai grupului celor Zece.

Comitetul permanent al Eurodevizelor discuta implicatiile politicii macroeconomice ale evolutiilor din activitatea bancara internationala si de pe pietele internationale de capital.

Obiectivele bancii sunt: sa promoveze cooperarea bancilor centrale si sa asigure

posibilitati suplimentare operatiunilor financiare internationale ce i-au fost incredintate prin acorduri intre partile interesate.

Extinderea enorma a imprumuturilor internationale in anii 70 a atras atentia asupra cresterii vulnerabilitatii bancilor la socuri internationale. in 1974 au infiintat Comitetul de la Basel pentru supravegherea autoritatilor bancare, avand ca scop compararea si, daca este posibil, armonizarea regulilor nationale de supraveghere in vederea stabilirii unor acorduri clare menite sa mentina increderea in sistemul bancar.
Ca institutie financiara BRI asigura multiple servicii pentru bancile centrale ale

Grupului celor Zece si ale Uniunii Europene, BRI nu este numai o banca propriu-zisa ci si o institutie prestatoare de servicii pentru bancile centrale cu functii de administrator (depozitar) sau de agent.

O functie importanta a BRI este organizarea de credite de sprijin pentru bancile centrale.

De la constituirea ei, BRI a oferit avansuri financiare bancilor centrale, folosite de acestea pentru stabilizarea monedei lor sau pentru finantarea unor deficite temporare ale balantei de plati.

O data cu izbucnirea crizei datoriilor din 1982, rolul Fondului Monetar International in asigurarea sprijinului temporar pentru balanta de plati a crescut enorm.

O forma speciala de imprumut care a jucat un rol important din 1982 incoace este acordarea de imprumuturi de compensare (pe termen scurt), organizata de BRI in functie de disponibilitatea imprumuturilor FMI si/sau ale Bancii Mondiale.

Capitalul autorizat al BRI este de 1,5 miliarde franci aur, divizat in 600.000 de actiuni.

BRI accepta, de asemenea, depozite de rezerve valutare ale bancilor centrale pe care le reinvesteste pe piata.

Structura financiara a BRI se caracterizeaza printr-un grad inalt de lichiditati.

Tranzactiile BRI produc un profit, partial datorita existentei unor marje mici de dobanda, asa ca BRI nu are nevoie de ajutor financiar. Ca urmare BRI are o pozitie unica si foarte independenta printre institutiile financiare internationale.

Bancile americane erau, la sfarsitul lunii septembrie 2001, cei mai importanti creditori ai companiilor argentiniene, cu un total de 23,11 miliarde de dolari acordate sub forma de imprumuturi si obligatiuni, se arata intr-un raport al Bancii Internationale a Reglementelor, citata de Reuters. Cifrele anuntate de banca elvetiana, constituita ca un forum al bancilor centrale din intreaga lume, includ, pentru prima data, nu numai imprumuturile internationale, ci toate creditele acordate institutiilor din Argentina atat in dolari, cat si in peso. Noul sistem de calcul a dus la o dublare a sumelor cu care bancile americane au creditat aceasta tara.

De asemenea, valoarea imprumuturilor raportata de Banca Internationala a Reglementelor indica un grad mai mare de expunere a bancilor din Statele Unite fata de criza economica din Argentina decat cel relevat de raportul prezentat in luna decembrie de Rezervele Federale. Potrivit bancii centrale a Statelor Unite, institutiile financiare din aceasta tara ar fi creditat Argentina cu 10,3 miliarde de dolari, pana la 30 septembrie 2001. Cel de-al doilea mare creditor al statului sud-american este Spania, cu 19,9 miliarde de dolari. Conform vechiului sistem de calcul aplicat de banca elvetiana, Statele Unite au acordat Argentinei, pana in luna iunie a anului trecut, imprumuturi in valoare de 10,17 miliarde de dolari, in timp ce Spania a creditat aceeasi tara cu 17,67 miliarde de dolari.

Imprumuturile contractate de institutiile argentiniene din Statele Unite si Spania reprezinta 53% din nivelul total de indatorare, care s-a cifrat, in trimestrul al treilea al anului trecut, la 81,68 miliarde de dolari, in scadere cu cinci procente fata de perioada aprilie-iunie 2001. (T.A.)

Relatia cu Fondului Monetar International (FMI)

Romania este membra a Fondului Monetar International (FMI) din anul 1972, cu o cota de participare, care in prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Romania detine 10 552 voturi, reprezentand 0,49% din total.

In cadrul FMI, Romania face parte din grupa de tari (constituenta) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Hertegovina, Croatia, Macedonia. Grupa de tari este reprezentata in Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Jeroen Kremers. in cadrul biroului directorului executiv, Romania are un reprezentant care indeplineste functia de consilier al acestuia.

Guvernatorul Romaniei la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Finantelor Publice cu responsabilitati in domeniu.

Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romania se angajeaza sa nu recurga la introducerea de restrictii cu privire la efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente si de a nu participa la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fara aprobarea/consultarea FMI.

Incepand cu anul 1991 asistenta financiara acordata de FMI s-a concretizat prin aprobarea mai multor Aranjamente stand-by.

In calitate de stat membru, Romania furnizeaza FMI informatii si realizeaza consultari anuale cu aceasta institutie, in conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI.

In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internationale in domeniile relevante pentru activitatea FMI, Romania participa la:

. Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). in acest context, expertii BM si FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA , raport ce identifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romanesc si ofera un set

de recomandari pentru corectarea acestora.

. ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor si

codurilor), prin care expertii FMI realizeaza o evaluare a practicilor romanesti privind

diseminarea datelor vizavi de Sistemul General de Diseminare a Datelor - GDDS

FMI a acordat Romaniei asistenta tehnica in cateva domenii incluzand politica
monetara si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara si statistica.

Comunicatele reprezentantei FMI in Romania, acordurile Stand-by, rapoarte precum si alte informatii sunt disponibile pe website-ul acesteia: www.fini.ro.

Relatia cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

Romania a devenit membra BIRD in 1972, acceptand Rezolutia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileste termenii si conditiile de aderare. in prezent Romania detine 4011 actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei varsate este de 30,5 mil.USD.

Guvernator pentru Romania este Ministrul Finantelor Publice, iar Guvernator
Supleant este Prim-viceguvernatorul BNR.

Activitatea Bancii Mondiale in Romania a fost reluata in anul 1991. Pana in prezent,BIRD a acordat tarii noastre imprumuturi in suma de 3 759,60 mil.USD, reprezentand 38 de proiecte din care: 20 proiecte sunt in derulare (cu o valoare de 1 213 mil.USD si trageri totalizand 520,89 mil.USD). De asemenea, au fost acordate 10 granturi in valoare de 26,094 mil.USD, din care s-au tras 6,274 mil.USD.

Romania a semnat cu BIRD, la 12 septembrie 2002, al doilea imprumut pentru
Ajustarea Structurala in Sectorul Privat (PSAL II), cu o valoare totala de 300 mil.USD.
Prima transa a fost eliberata la 15 octombrie 2002, in suma de 167,5 mil.USD.

Conform Strategiei Bancii Mondiale privind Asistenta Acordata Romaniei in perioada 2002-2004 (CAS), Romania beneficiaza de fondurile prevazute in scenariul de asistenta maxima. Circa 25% din sumele nete angajate sprijina reformele structurale din sectoarele financiar si industrial, deosebit de importante pentru functionarea unei economii de piata.

La cererea autoritatilor romane, banca a inclus Romania in grupul tarilor participante la initiativa cunoscuta sub denumirea A Comprehensive Development Framework - (CDF).

incepand cu 2001, se desfasoara anual Joint Portofolio Review (JPR) - un instrument foarte eficient atat pentru BIRD, cat si pentru Guvern, instrument care ofera o perspectiva strategica a eficientei portofoliului.

Informatii suplimentare sunt disponibile in Sectiunea dedicata Romaniei pe website-ul oficial al BIRD.

Relatia cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

Romania a ratificat Acordul de infiintare a BERD in anul 1990, facand parte dintre membrii fondatori ai acestei institutii. Capitalul subscris si varsat de Romania are valoarea de 96 mil.euro.

Consiliul Guvernatorilor Bancii este alcatuit din reprezentanti ai tuturor statelor membre. Ministrul Finantelor Publice este Guvernator pentru Romania, iar Guvernatorul Bancii Nationale este Guvernator Supleant.Constituenta din care face parte tara noastra include Ucraina, Moldova, Georgia si Armenia.

Cea mai recenta Strategie de tara pentru Romania a fost aprobata la 25 noiembrie 2003 si se refera la perioada 2004-2006; acest tip de document este revizuibil din doi in doi ani.

Romania se situeaza pe locul al treilea in randul tarilor de operare din punct de vedere al volumului finantarii (dupa Federatia Rusa, concurand cu Polonia pentru locul doi).

Din 1991 pana la sfarsitul anului 2003, volumul total al finantarii era de cca.2 308,899 mii. euro, acordata printr-un numar de peste 110 proiecte semnate. Dintre acestea 21 proiecte se refera la sectorul public, adica 542 mii. euro (36%), iar 89 proiecte se refera la sectorul privat, respectiv 1 787 mii. euro (64%). Structura portofoliului releva faptul ca 84% din totalul finantarii reprezinta imprumuturi, 13% investitii, iar 3% garantii.