Tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial

Tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial

Politicile comerciale promovate pe diverse piete ale lumii, avute in vedere ca importante politici sectoriale si, ca atare, subsumate procesului unic integrationist ce se vrea in continuare perfectionat pe baza de cautari, studii, sugestii credibile, inventivitate si curaj, vor capata noi contururi conceptuale, precum si noi sisteme de fundamentare strategica.

Impactul unor asemenea politici comerciale s-a materializat in diverse orientari si tendinte ce marcheaza si vor marca in continuare si evolutia comertului cu amanuntul. Acesta deoarece respectivele politici au in vedere ca, atat structurile macrocomerciale, cat si firmele sau alte tipuri de unitati, care dau profilul structurilor microcomerciale in fundamentarea strategiilor prospective, sa ia in considerare orice element de ordin economic sau social ce apare in randul societatii, spre a putea face fata viitoarelor exigente ale pietei.

Intre asemenea elemente ce se intrevad in momentul de fata sunt reliefate: cresterea propensiunii pentru economii, generata, intre altele, de imbatranirea populatiei, aparitia in viitor a societatii cu doua viteze, precum si multe alte aspecte ce tin de acest fenomen; liberalizarea schimburilor internationale si derularea protectiilor agricole; reinnoirea sub aspect calitativ a consumului; reducerea mobilitatii consumatorilor, care are in vedere, in principal, trecerea de la cumpararea-placere la cumpararea-necesitate; promovarea modalitatilor de tele-cumparare, precum si revalorificarea centrelor comerciale ale oraselor si sporirea activitatii de distributie din cartierele periferice.

De altfel, evolutia de ansamblu a economiei mondiale scoate in evidenta ca, peste tot in lume, comertul, in general, si comertul cu amanuntul in special a devenit in mod progresiv un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distributie, repartitie geografica,managementul intreprinderilor etc. De asemenea, se constata ca respectiva activitate - comertul cu amanuntul - ca ultima veriga a lantului care duce pe producatori spre consumatori este foarte sensibila si vulnerabila la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.

1. Factorii de influenta a evolutiei comertului eu amanuntul pe plan mondial

Un studiu realizat de o comisie de specialitate a ONU preciza cu privire la activitatea de comert cateva aspecte deosebit de importante, care pot reprezenta adevarate elemente-cadru pentru urmarirea evolutiei comertului cu amanuntul in viitorii ani. Dintre acestea, un interes deosebit prezinta: recunoasterea rolului comertului ca determinant in evolutia economica a diferitelor tari; dinamizarea puternica a comertului de catre tehnica electronica si, indeosebi, de cea informatica, ce va favoriza modalitati rapide de informare si de plata in raporturile sale cu cumparatorii; penetrarea informaticii va modifica gestiunea functiilor vanzarii (gestiunea stocurilor si accelerarea adaptarii ofertei la variabilele cererii); cartile de credit, sub diferitele lor forme, vor modifica sistemul de raporturi atat cu cumparatorii, cat si cu bancile; comertul cu amanuntul va cunoaste puternice influente din partea unor revolutii demografice, tehnologice sau politice, influente ce vor modifica concomitent circuitele economice si fluxurile de cumparatori; formele de organizare ale ansamblului de activitati ce dau profilul comertului cu amanuntul se vor caracteriza prin ritmuri rapide, atat sub aspectul evolutiilor; cat si sub aspectul conducerii acestora; atributiile asa-zise 'generaliste' vor cunoaste un ritm mai slab de dezvoltare, totusi o serie de fenomene referitoare la tendinta de inlocuire a magazinelor de proximitate prin supermagazine, la dezvoltarea puternica a comertului specializat, la extinderea comertului prin corespondenta, la reorientarea si extinderea comertului prin automate, precum si la cresterea ponderii comertului mobil, se considera ca vor reprezenta elemente de profil ale evolutiei activitatii comerciale de ia sfarsitul acestui secol.

Obligat fiind deci sa actioneze in conditiile unei piete ale carei schimbari sunt date de mutatiile intervenite in cadrul agentilor economici, cat si de mutatiile generate de o revolutie tehnico-stiintifica foarte generoasa in ultimele decenii, comertul cu amanuntul a fost puternic influentat, in ceea ce priveste evolutia sa,de o multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea punandu-si amprenta pe anumite laturi ale sale. Asemenea fenomene pot fi impartite in doua categorii: unele care tin de cumparator, altele, generate de insasi activitatea comerciala.

In ceea ce priveste influentele care vin din partea cumparatorilor, ele sunt generate de mutatiile intervenite in structura pe varste a populatiei, in cresterea puterii de cumparare si in transformarile continue ale modului de viata.

a) Modificarea structurii pe varste a populatiei genereaza, indeosebi prin gusturile si motivatiile fiecarei categorii de consumatori, in mod continuu, noi exigente ou privire la evolutia comertului, in sensul modernizarii sale sub toate formele.

b) Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia comertului cu amanuntul, atat prin redimensionarea si restructurarea nevoilor de consum ale populatiei, cat si prin disponibilizarea si facilitarea unor cai de satisfacere a nevoilor respective. Or, acest fenomen presupune marirea capacitatii de desfacere a comertului cu amanuntul, sporirea acoperirii diferitelor zone geografice, noi sisteme de aprovizionare si forme de vanzare, precum si noi sisteme de plata ale cumparatorilor.

c) In ceea ce priveste transformarile intervenite in modul de viata, acestea au, la randul lor, multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comertului cu amanuntul. in acest sens, trebuie avute in vedere: urbanizarea crescanda a mediului rural, aparitia unor orasele satelit in preajma marilor aglomeratii urbane, precum si implantarea unor cartiere anexe la periferia marilor orase, fenomene care genereaza atat o noua orientare a retelei comerciale stabile si a sistemului de relatii intre unitati, cat si necesitatea apelarii la noi metode de vanzare pentru acoperirea unor astfel de zone; motorizarea crescanda a populatiei, care genereaza noi exigente cu privire la amplasamentul unitatilor comerciale, caile de acces spre asemenea unitati, parcaje, posibilitati multiple de aprovizionare concomitenta in unitatile din cadrul centrelor comerciale si chiar cu privire la diversitatea serviciilor comerciale; schimbarea raporturilor intre diferitele structuri ale timpului disponibil al populatiei, care genereaza noi forme si metode de vanzare, mai adecvate procesului de disponibilizare a timpului liber al fiecarei categorii de cumparatori (liber-service-ul si concentrarea sortimentului, crearea unor unitati care sa atraga cumparatorii prin ambianta si serviciile asigurate, perfectionarea comertului fara magazine etc). Cu privire la influentele pe care transformarile din modul de viata al populatiei le exercita asupra evolutiei activitatii comerciale, mai este necesar a fi amintite insesi diferentele care apar in evantaiul de consum, generate de influentele modei, de multitudinea ideilor de cumparare si chiar de existenta unei curiozitati referitoare la ceea ce se vinde in alta parte sau prin intermediul altor forme sau metode de comercializare.

Referitor la fenomenele generate de insusi sistemul de distributie a marfurilor, trebuie subliniat ca acestea pot ti grupate, la randul lor, in fenomene de ordin managerial, material si comercial.

a)Aspectele de ordin managerial au in vedere penetrarea si extinderea continua in cadrul comertului cu amanuntul a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sisteme de aprovizionare, precum si influenta puternica a informaticii in activitatea manageriala, fenomene care duc la aparitia unor noi sisteme de conducere a activitatii comerciale, sub toate aspectele sale (relatiile cu furnizorii si consumatorii, localizarea stocurilor, amplasarea retelei si utilizarea formelor de vanzare etc.).

b)Pe plan material, fenomenele se refera la imbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport, mecanizarea si automatizarea manipularii de marfuri, rationalizarea tuturor muncilor fizice si a sistemelor de utilizare a personalului comercial, aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor, care permit , promovarea unor tehnologii moderne de conditionare, prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vanzare a diverselor produse.

c) Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenta a viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul, vizeaza trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie in vederea cunoasterii si atragerii clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea tehnicilor de design si de merchandising, precum si promovarea continua a acelor metode de vanzare care sa atraga clientela, sa o satisfaca si sa o permanentizeze .

Fara a avea intentia de a prezenta evolutiile anterioare ale comertului cu amanuntul din tarile occidentale ca modele ale viitoarei dezvoltari a comertului romanesc, consideram insa interesanta si instructiva pentru specialistii nostri, analiza comparativa a evolutiei diferitelor tipuri de comert cu amanuntul si a mediului ambiant de-a lungul a patru decenii, analiza realizata de Andre Tordjman in lucrarea 'Le commerce de detail americain - des idees nouvelles pour l'Europe', dupa 'Management Horizon, A Division Of Prince Waterhouse', analiza respectiva fiind redata in tabelul 4.2.

2. Tipologia tendintelor conturate cu privire la viitoarele evolutii ale comertului cu amanuntul

Consultarea diferitelor lucrari de specialitate si a studiilor prospective referitoare la activitatea comerciala, precum si analiza unor informatii aparute in diverse publicatii din domeniul comertului scot in evidenta o serie de tendinte ce se contureaza, atat cu privire la evolutia de ansamblu a activitatii comerciale, cat si in legatura cu o serie de mutatii care vor avea loc in tipologia vanzarilor.

Tabelul 3.2. Evolutia diferitelor tipuri de comert cu amanuntul in perioada 1950-1987

I. Evolutia de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul va fi marcata de incercarile intreprinderilor ce actioneaza in acest domeniu de a face fata unui mediu inconjurator in continua transformare. Aceste incercari se vor materializa in dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale, precum si in promovarea unor noi practici si tehnologii comerciale.

A. Dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale

Perfectionarea continua a procesului managerial se va contura ca una dintre cele mai importante tendinte ale viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul pe plan mondial. Fenomenul va imbraca aspectul unui proces ale carui coordonate vor fi date de diverse preocupari privind perfectionarea modalitatilor de orientare si conducere a activitatii comerciale, scaderea numarului de unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestora, pentru crearea continua de noi tipuri de comert, internationalizarea unor tipuri de comert si promovarea diferitelor forme de vanzare bazate pe acordurile de franciza.

. Concentrarea activitatii comerciale, ca tendinta in viitoarele evolutii ale comertului cu amanuntul, trebuie avuta in vedere atat sub aspectul gradului de interdependenta si marime a firmelor comerciale, cat si sub forma raporturilor de marime a diferitelor tipuri de unitati gestionate de o firma comerciala.

a)Cu privire la gradul de independenta si marime a firmelor comerciale, trebuie subliniat faptul ca, in majoritatea tarilor cu economie dezvoltata, modernizarea activitatii comerciale are loc in cadrul unui proces de concentrare a activitatii comerciale, prin disparitia a numeroase firme comerciale mici, familiale, cu un numar mic de vanzatori si consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari suprafete de vanzare sau folosesc diversele variante ale comertului rara magazine. in cadrul procesului de concentrare a activitatii comerciale, comertul integrat este cel care va inregistra progresele cele mai rapide. Trebuie subliniat insa ca este vorba de un nou tip de comert integrat, realizat de intreprinderi ce dispun de mari suprafete comerciale si care combina diverse forme de vanzare. Progresul se datoreaza in special faptului ca asemenea firme, girand mari suprafete de vanzare si intreprinderi producatoare, pot vinde prin diverse canale, ajungand astfel mult mai usor in imediata apropiere a consumatorului. in comparatie cu aceste mari firme, comertul integrat traditional, format din societati de mari magazine si magazine populare, din societati cu sucursale multiple, precum si din cooperative de consum, pare sa piarda teren, diminuandu-si substantial ponderea ce o avea initial. Ca atare, se poate spune ca,in ceea ce priveste perspectiva, concentrarea comertului cu amanuntul va avea drept consecinta o neta diferentiere a circuitelor si metodelor manageriale. in cadrul acestei tendinte de concentrare a activitatii comerciale, mai trebuie subliniata si ipoteza potrivit careia comertul asociat va cunoaste, de asemenea, o evolutie mult mai lenta, iar micile progrese pe care le va inregistra se vor datora doar fidelitatii crescande a detailistilor in lantul sau in gruparea lor de magazine.

b) Scaderea numarului de unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestora, ca latura a procesului de concentrare a activitatii comerciale, constituie o alta tendinta ce trebuie inregistrata in evolutia comertului cu amanuntul.

Atat evolutia comertului european, cat si a comertului de pe continentul nord-american, s-a caracterizat, in ultimele decenii, printr-o diminuare a numarului de unitati marunte si aparitia unor mari suprafete comerciale. in ceea ce priveste diminuarea numarului de unitati, fenomenul a avut o intensitate mai mare la inceputul intervalului analizat, dupa care, in ultimii ani, s-a mai diminuat. El apare ca efect mascat al unor modificari de structura in cadrul retelei comerciale si, indeosebi, ca rezultat compensatoriu al orientarilor continue spre alte branse, pe de o parte, si al concurentei pe care o exercita marile suprafete comerciale de specialitate (super si hipermagazinele, marile magazine, diferitele tipuri de magazine populare) pe de alta parte. La acesta se adauga schimbarile intervenite in consumul populatiei (declinul relativ al alimentatiei si al imbracamintei, progresul rapid al cheltuielilor de igiena si sanatate, de petrecere a timpului liber, transport, locuinta etc.) care genereaza necesitatea unei adaptari a actiunilor comerciale la nivelul economic prin intermediul modificarii continue a numarului, structurii si marimii medii a unitatilor, apreciindu-se ca acesta se va dubla intr-un interval de 20-25 de ani.

c) Privind in mod realist toate aceste mutatii sesizate in lumea contemporana - cele mai multe dintre ele, benefice pentru comert si stimulative pentru evolutia comertul cu amanuntul - trebuie recunoscuta si aparitia unor neconcordante intre modelele organizationale si realitatile din anumite zone de piata. Aspectul apare ca tendinta deoarece, de la o perioada la alta, activitatea noilor firme comerciale multinationale se dezvolta puternic, respectivele firme ajungand sa desfasoare comert cu amanuntul in zone de piata cu traditii foarte diferite, traditii care isi pun amprenta atat asupra comportamentului consumatorilor, cat si pe cel al personalului comercial folosit. intr-un asemenea context, prezinta importanta faptul ca, pentru comert, o structura organizationala orientata spre piata nu se potriveste in orice zona a lumii cu organizarea de tip piramidal. De asemenea, conceptiile oamenilor si modelele de organizatii difera de la o tara la alta, victimele unor asemenea diferentieri fiind atat consumatorii individuali, cat si firmele comerciale ce intra in afaceri ce depasesc granitele unei tari.

B. Promovarea unor practici si tehnologii comerciale noi

Desfasurandu-si activitatea in conditiile unui cadra de piata deosebit de complex si in continua schimbare, comertul cu amanuntul a fost nevoit sa-si concentreze concomitent cautarile si eforturile pentru a gasi, elabora si adapta noi practici si tehnologii comerciale. Unele dintre acestea au oglindit necesitati de moment sau ale diferitelor perioade, ulterior fiind afectate de trecerea timpului, altele insa au rezistat,'dovedindu-si viabilitatea si impunandu-se ca instrumente ale^! activitatii comerciale de viitor. Intre practicile si tehnologiile comerciale apreciate de specialistii ca se vor constitui in tendinte ale evolutiei comertului cu amanuntul pot fi consemnate: imbunatatirea conceptelor de distributie existente; crearea de noi concepte de comercializare a marfurilor; integrarea marketingului in practica comerciala cotidiana si diversificarea continua a activitatii comerciale.

. Imbunatatirea conceptelor de distributie existente, ca tendinta in evolutia comertului cu amanuntul, are in vedere cresterea nivelurilor performante ale sistemelor sau practicilor existente, prin identificarea si adoptarea unor proceduri si metode care sa duca la atragerea si permanentizarea a noi contingente de consumatori. in contextul unor asemenea preocupari, activitatea comertului cu amanuntul se va caracteriza, in continuare, prin integrarea de noi tehnologii (scaner, profit direct din produs, platforme de expunere deschisa etc.), prin redefinirea si pozitionarea sistemelor de informare a clientelei, prin renovarea magazinelor etc.; se apreciaza ca marile magazine, supermagazinele, precum si diferitele tipuri de comert specializat sunt cateva dintre formele de comert cu amanuntul a caror oferta va fi modificata in decursul timpului.

. Cea mai importanta tendinta in evolutia practicilor comertului cu amanuntul, care se va impune in viitor ca raspuns al comertului la modificarile mediului economico-social, o va constitui crearea de noi concepte de distributie. Acestea au aparut si vor aparea in continuare fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creatii menite sa asigure noi modalitati de comunicare cu cumparatorii potentiali. Vor fi astfel create noi tipuri de magazine specializate pe expozitii cu vanzare a articolelor casnice (home-shopping), magazine de uzina, magazine antrepozit, agentii comerciale straine pentru comercializarea marfurilor alimentare, drogherii, discount-uri etc.

. S-a impus si se va impune in continuare ca tendinta si integrarea functionala a practicilor de marketing in activitatea comertului cu amanuntul Procesul vizeaza, pe langa orientarea integratoare de ansamblu a comertului in evolutia mecanismului de piata si fundamentarea intregii sale dezvoltari pe baze stiintifice, si o serie de elemente specifice generate de concurenta, care obliga la cunoasterea si satisfacerea diferentiata a fiecarui segment de cumparatori. Toate acestea cer eforturi numeroase si deosebit de intense. Pe baza unor studii de specialitate s-a ajuns la concluzia ca in acest domeniu se poate actiona pe urmatoarele directii: conturarea si afirmarea unei competente distincte, specifice fiecarui tip de unitati; promovarea unor sisteme de gestionare inspirate si conduse de manageri vizionari si indrazneti, care sa-si asume in permanenta riscul implementarii noutatilor; stapanirea si controlul conditiilor de aprovizionare; investigarea permanenta a noilor tehnologii comerciale si a sistemelor de comunicatie; asigurarea in permanenta a unei oferte comerciale, care sa asigure si sa reflecte un bun raport pret-calitate.

II. Mutatiile care vor interveni in tipologia vanzarilor constituie o latura importanta ce contribuie la conturarea noilor tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial.

Tinand seama de noile coordonate stabilite prin studiul realizat de catre grupa de lucru a ONU, despre care s-a amintit anterior, un colectiv de sociologi francezi, specializati in probleme privind dezvoltarea comertului, a realizat la randul sau o ierarhizare a mutatiilor pe care le vor cunoaste formele sau metodele de vanzare in viitorii ani. Pentru a asigura o mai buna urmarire a tendintelor respective, ele vor fi structurate in aceleasi grupe pe baza carora a fost analizata anterior tipologia formelor de vanzare, respectiv comertul stabil, comertul mobil si comertul fara magazine.

A. Comertul stabil va inregistra, potrivit sociologilor francezi, cele mai semnificative transformari, conturand tendintele, care, intr-adevar, vor oglindi necesitatile timpului viitor.

. Una dintre principalele tendinte ce vor aparea in cadrul procesului de vanzare se refera la asigurarea unor actiuni comerciale de tipul cumparare-spectacol. Prin asemenea actiuni, firmele comerciale vor incerca sa-si transforme magazinele in centre de atractie a populatiei, deplasarea la cumparaturi fiind determinata de noua imagine a respectivelor unitati comerciale. O asemenea imagine va fi creata prin asigurarea unei ambiante specifice sortimentelor de marfuri comercializate, prin procese de climatizare artificiala, jocuri de ape si lumini etc., ca la un adevarat spectacol, astfel incat cumparatorul sa resimta atmosfera folosirii reale a unui produs. Asemenea unitati vor folosi un personal supercalificat si servicii dintre cele mai sofisticate (consultatii de specialitate, sugestii si recomandari subtile, asigurarea asistentei pentru copii etc.). Sortimentele care se vor comercializa prin astfel de magazine vor fi formate in mod separat, din articole vestimentare, articole muzicale, diverse grupe de produse de uz cultural etc.

. O a doua tendinta o va constitui conturarea si penetrarea in cadrul comertului cu amanuntul a unor preocupari cu privire la organizarea diferitelor tipuri de vanzari asa-zise tehnico-informatizate In cadrul unor asemenea sisteme de comercializare a produselor, o serie de cumparaturi vor putea fi efectuate de acasa, cumparatorul putand consulta reteaua televiziunii de specialitate, care va asigura gama informatiilor de rigoare cu privire la marca, pret, calitate, mod de utilizare, comparatii si, in unele cazuri, la cererea cumparatorului, anumite demonstratii. in continuare, in cadrul aceluiasi proces, prin intermediul tehnicilor informatice, se va asigura preluarea comenzilor, prelucrarea acestora in cadrul depozitului-magazin, onorarea cu maxima promptitudine a comenzilor respective, precum si plata electronica a contravalorii marfurilor prin intermediul moneticii. Sortimentul de marfuri ce va fi comercializat priii intermediul unor astfel de metode va fi format, in special, din produse destinate confortului casnic, articole audio-vizuale, electronice, de sport, culturale etc. Practicile respective de comercializare a marfurilor vor necesita, in mod deosebit, sub aspectul personalului comercial, specialisti de inalta calificare, care sa asigure functionarea liniilor de legatura cumparator-televiziune, a tehnicii informatice utilizate pentru primirea si onorarea comenzilor, precum si organizarea diferitelor demonstratii.

. Cea de-a treia tendinta ce se are in vedere se refera la promovarea unor metode de vanzare practice si rapide Preocuparile vor consta in folosirea unor metode de vanzare care sa transforme magazinele intr-un fel de sali de expozitie, unde prezentarea produselor va fi cvasiunitara. Suprafata unui asemenea magazin nu va mai fi determinata de necesitatea asigurarii unui stoc de marfuri, ci de cea a capacitatii de a primi cumparatori si de a efectua decontarile legate de eventualele achizitii de produse prin sistemul cartilor de credit. Asemenea practici au in vedere ca solicitatorul, in vederea efectuarii comenzii pentru fiecare produs, va introduce cartela respectiva intr-unui din lectorii magnetici instalati in dreptul produsului expus si dorit, iar la iesirea din fluxul de cumparare se va face plata prin introducerea aceleiasi carti de credit intr-un lector optic bancar. Paralel, cumparaturile vor fi pregatite si vor astepta proprietarii in zona de predare, fiind ambalate comod si placut. Sortimentul de marfuri care va forma obiectul sistemelor de comercializare bazate pe astfel de metode de vanzare va fi constituit, in principal, din produse de bacanie, panificatie, drogherie, congelate etc.

. O tendinta mai 'timida' deocamdata o constituie promovarea unui sistem de optimizare a accesibilitatii consumatorilor la produsele consum In acest context, se inscriu magazinele de tipul 'Shop 24', un tip de magazine complet automatizate, accesibile populatiei 24 de ore din 24. Se considera ca un asemenea tip de magazine automate reprezinta un complement ideal pentru diferitele canale de distributie existente in tarile unde costurile sociale si reglementarile legale constituie o parte importanta a costurilor de exploatare. Utilizarea sa este indicata pentru supermagazine, bacanii, statii service, restaurante amplasate pe caile rutiere, restaurante la intreprindere, spitale, gari, camping-uri, centre de vacanta etc. Ca principale avantaje - atat pentru comerciant, cat si pentru cumparator - mentionam: posibilitatea asigurarii unei universalitati de produse; oferirea instantanee a unei bune imagini de ansamblu; integrarea unei tehnologii comerciale ultramoderne, combinand computerizarea si informatizarea; promovarea increderii cumparatorilor in produsele si serviciile comerciale oferite; utilizarea usoara de catre cumparatori a sistemelor de adjudecare a marfurilor; o intretinere simpla si rapida; aprovizionarea usoara si rapida; exploatare tehnica facila (repararea usoara a eventualelor pene); rezistenta in raport cu eventualele vandalisme; posibilitatea realizarii unor cumparaturi combinate; randament maxim pe suprafata comerciala unitara cu minimum de efort; buna informare a consumatorilor; discretie cu privire la efectuarea cumparaturilor; asigura o imagine corespunzatoare cu privire la evolutia comertului³⁰.

. Pe langa transformarile avute in vedere referitor la vanzarile din reteaua traditionala de unitati ale comertului sabil, o serie de noi metode de vanzare vor fi introduse in comertul bazat pe automate comerciale. Comertul clasic realizat prin automate va asimila noi modele de automate comerciale, avand domenii de exploatare necunoscute pana de curand. Va putea fi astfel semnalata aparitia unor automate ce vor asigura vanzarea diferitelor articole vestimentare, care vor dispune de un sistem de inregistrare a masurilor proprii fiecarui cumparator, structurarea sortimentului pe marimi si plata pe baza de carti sau taloane de credit; implementarea unor automate pentru vanzarea diverselor sortimente de bauturi sau destinate satisfacerii anumitor hobby-uri; integrarea in reteaua de automate a unor aparate pentru servirea rapida a diferitelor tipuri de gustari, intr-un sortiment si regim de temperatura stabilit de cumparator, avand pentru aceasta in componenta lor un mic depozit de materii prime alimentare, un cuptor cu microunde si un frigider; aparitia unor automate pentru vanzarea diferitelor tipuri de programe, destinate procesului de utilizare a calculatoarelor personale existente in dotarea populatiei sau a unor mici firme particulare.

B. Comertul mobil va cunoaste si el impactul influentelor generate de mediul inconjurator si indeosebi de posibilitatile perfectionarii si modernizarii sale oferite de revolutia tehnico-stiintifica. Mentinandu-si ca obiectiv asigurarea aprovizionarii cu marfuri a populatiei din zonele izolate, din centrele turistice si din cartierele marginase ale marilor aglomerari urbane, comertul mobil va fi caracterizat prin introducerea a noi metode de vanzare. intre acestea, cea mai importanta consideram a fi tendinta de a se trece la realizarea marfurilor pe baza unui program bine organizat, atat sub aspectul itinerarului, cat si sub aspectul orelor de oprire si al timpului de stationare in fiecare din punctele stabilite pentru zonele aprovizionate. Se va trece astfel la proiectarea si realizarea unor linii de automatizare care urmeaza un traseu calculat cu grija, care sa stationeze in locuri dinnainte fixate si cu o durata de servire specifica fiecarei localitati. Automagazinele vor practica metoda autoservirii si vor avea stabilit un flux unic, intr-o asemenea maniera, incat sa ofere posibilitatea clientilor de a trece in linie atat prin fata marfurilor expuse, cat si prin fata casei de marcat, neadmitandu-se fluxuri inverse sau la intamplare. Sortimentul de marfuri la care se poate aplica este foarte larg, cuprinzand indeosebi produse de panificatie si de patiserie, fructe si legume proaspete, preparate culinare, produse congelate si cateva grupe de produse nealimentare, in cadrul carora predomina bunurile de folosinta indelungata, produsele de echipament casnic si intretinere.

C. In cadrul comertului fara magazine principalele tipuri de comercializare care vor cunoaste mutatii esentiale sunt vanzarile prin corespondenta si vanzarile electronice. in legatura cu aceste forme ale vanzarii trebuie remarcate trei tendinte care privesc ambele metode.

. Prima tendinta are in vedere o modernizare mai accentuata a celor doua metode de vanzare Intreprinzatorii incearca sa realizeze acest lucru printr-o extindere a tehnicilor computerizate in procesul de primire a comenzilor, tratarea acestora si de pregatire a marfurilor pentru expediere, precum si in cadrul procesului de decontare si plata a cumparaturilor de catre clienti, unde monetica ofera solutii adecvate. De asemenea, se incearca perfectionarea proceselor de vanzare prin largirea posibilitatilor lingvistice de corespondenta sau dialog intre diversele firme specializate si clientela acestora, solutionarea problemelor legate de legislatia vamala, precum si a celor privind sistemul de aprovizionare cu marfuri, astfel incat sa se poata trece la preluarea comenzilor cumparatorilor din diversele tari ce se situeaza in zona de operare a unei firme comerciale transnationale.

. O alta tendinta priveste incercarea de a se asigura treptat o impletire intre practicile comerciale sau diversele forme fara magazine cu sistemele, procedurile si metodele de vanzare realizate prin intermediul marilor suprafete din cadrul comertului stabil. Astfel, vanzarea pe baza de catalog a fost introdusa ca forma activa de comercializare a marfurilor in marea majoritate a marilor magazine din Europa si din America de Nord. Aceleasi aspecte pot fi consemnate si in legatura cu vanzarile electronice care tind sa devina din ce in ce mai mult un apanaj al diverselor firme comerciale ce gestioneaza mari suprafete de vanzare, utilizandu-se fie ca mijloc de accelerare a vanzarilor din cadrul magazinelor, fie ca o activitate distincta a unor sectii special amenajate.

. O a treia tendinta consemneaza o intrepatrundere a insesi metodelor de vanzare caracteristice comertului fara magazine, completandu-se si potentandu-se reciproc. Un exemplu in acest sens il poate constitui penetrarea tot mai puternica a telematicii - ca metoda de vanzare electronica - in cadrul vanzarilor prin corespondenta, reusindu-se o crestere a operativitatii acestora din urma si o valorificare mai eficienta a valentelor moderne oferite de metoda vanzarilor electronice. O asemenea imbinare duce, de asemenea, si la disparitia oricarei restrictii cu privire la orarul de primire a comenzilor, la tratarea acestora si expedierea marfurilor, precum si la cresterea posibilitatilor de largire a sortimentelor de marfuri ce formeaza obiectivul respectivelor tipuri de vanzari.

III. Internationalizarea comertului cu amanuntul

Alaturi de cele doua categorii importante de tendinte care se refera la evolutia de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul si la mutatiile intervenite in tipologia vanzarilor, in ultimele decenii au intervenit fenomene interesante cu privire la conectarea activitatii comertului cu amanuntul din fiecare tara la circuitul comercial international. Asemenea fenomene s-au accentuat in ultimul deceniu, vizand indeosebi diferite ramuri ale comertului specializat, a caror evolutie se caracterizeaza printr-un pronuntat proces de internationalizare. O asemenea tendinta este favorizata de o serie de fenomene cum ar fi: marimea pietelor si nivelul veniturilor populatiei din diferite tari, care ofera astfel oportunitati de crestere a activitatii diferitelor firme de specialitate; stabilitatea politica este o preocupare de baza pentru toti investitorii straini; absenta unei legislatii restrictive in aceasta privinta; costul mai putin ridicat al terenurilor si al vadurilor comerciale. Sub aspectul tehnologiilor comerciale, tendinta respectiva este favorizata indeosebi de revolutionarea mijloacelor de comunicatie, de scaderea costurilor de transport si de incercarile privind armonizarea stilurilor si modurilor de viata ale populatiei din diferite zone geografice ale lumii.

Printre principalele probleme cu care se confrunta intreprinderile care se implica in actiuni de internationalizare a comertului cu amanuntul apar: necesitatea adaptarii la pietele locale din fiecare tara, pentru asigurarea unei bune si atente satisfaceri a cerintelor consumatorilor; standardizarea programelor de marketing pentru ca, prin aceasta, fiecare firma sa poata beneficia de efectele economiei in scara.

Din punct de vedere managerial, tendinta de internationalizare a comertului cu amanuntul se concretizeaza prin integrarea unor functii caracteristice si centralizarea puternica a sistemului de conducere.

a) Referitor la integrarea unor functii caracteristice este necesar sa se cunoasca faptul ca lanturile specializate de dimensiuni internationale au, in general, integrate trei functii: gestiunea si realizarea conceptiei de produse, functie care are in vedere stilul si designul produselor, in scopul diferentierii acestora pentru a face fata concurentei din fiecare tara; integrarea si controlul productiei in vederea unor mai bune legaturi intre conceptia produselor si productia acestora, realizarea unei flexibilitati a productiei in functie de evolutia cererii si de posibilitatea efectuarii unui control permanent asupra performantelor si calitatii produselor; integrarea intregii distributii pentru a se putea organiza si controla circuitul economic si logistica produsului de la iesirea acestuia din uzina pana la vanzarea sa catre consumator.

b) In ceea ce priveste organizarea si conducerea activitatii internationale a lanturilor de magazine specializate, trebuie subliniat ca acestea sunt asigurate printr-un management foarte centralizat, lasandu-se doar o foarte mica initiativa punctelor de vanzare.

Se apreciaza ca, date fiind conditiile economice si politice care caracterizeaza evolutia lumii contemporane, tendinta de internationalizare a comertului cu amanuntul, in general, si cea a comertului specializat, in mod deosebit, se va accentua puternic in viitorii ani, devenind o trasatura de profil a cornetului interstatal.

IV. Operationalizarea modificarilor structurale ce vor interveni in cadrul comertului cu amanuntul

Abordarea principalelor aspecte pe care le ridica problematica modificarilor structurale ce vor interveni in cadrul comertului cu amanuntul - ca element tipologic al tendintelor conturate cu privire la viitoarele evolutii ale respectivului comert - trebuie sa tina seama de importantele mutatii demografice si economice care vor avea loc in diversele zone ale lumii, cat si de impactul acestora asupra costurilor de exploatare si a geografiei comerciale, fenomene care vor afecta puternic activitatea comertului cu amanuntul.

Pornind de la asemenea elemente, se apreciaza ca in viitorul deceniu vor prospera doar acele firme comerciale care vor avea capacitatea ca, pe de o parte,sa-si stabileasca cea mai profitabila structura a costurilor de exploatare, iar pe de alta parte, sa ofere clientelei maximum de valoare adaugata, respectiv ceea ce aceasta isi doreste.

In legatura cu primul aspect - stabilirea celei mai profitabile structuri a costurilor de exploatare - se apreciaza ca acesta va putea fi realizat prin mobilizarea si combinarea unei mari diversitati de factori care vor putea cuantifica, orienta si exploata profitabil diferitele conditii sau oportunitati oferite de fiecare zona de piata. intre aceste elemente, mai importante vor putea fi considerate: realizarea unor lanturi manageriale verticale sau 'virtual verticale', in cadrul carora detailistii se vor putea integra pe verticala; posibilitatea utilizarii tehnologiei informatiei in scopuri comerciale si, prin aceasta, realizarea acoperirii unor goluri in aprovizionarea cu marfuri in conditiile unor capitaluri circulante mai reduse; crearea si organizarea unor noi tipuri de depozite, mai eficiente, care, prin capacitatea si valentele lor, vor putea sa contribuie la sporirea cotei de piata a firmelor gestionare si sa reduca substantial costurile de comercializare; promovarea unor politici de produs bazate pe propria eticheta de calitate, menite sa asigure si sa sporeasca fidelitatea clientelei, precum si cresterea marjelor de profit.

Cel de-al doilea aspect, privind caile de prosperare a firmelor comerciale din viitorul deceniu - oferirea de maximum de valoare adaugata clientelei sau exact ceea ce aceasta isi doreste - se considera a fi un fenomen mai complex, clientela dorindu-si marfuri in care ea sa poata avea incredere, la preturi mici si in locuri cat mai convenabile si mai accesibile.

In legatura cu acest al doilea aspect, specialistii apreciaza ca, inca de pe acum, se pot contura cateva tipuri de magazine, care, in urmatorul deceniu, vor putea raspunde celor trei categorii de exigente subliniate mai sus, contribuind astfel la sporirea cotei de piata a firmelor comerciale cu tendinte inovatoare in modernizarea si civilizarea comertului. Este vorba de trei tipuri de magazine de inalta performanta, ce urmeaza a fi amplasate in centrele comerciale ale oraselor, patru tipuri ce urmeaza a fi amplasate la periferia oraselor sau in afara acestora, precum si de supermagistralele informationale care vor sta la baza cumpararilor prin Internet.

Grupul tipurilor de magazine de inalta performanta, ce urmeaza a fi amplasate in centrele comerciale ale oraselor, va fi format din unitati super-specializate, unitati cu marci fierbinti si unitati universale specializate.

. Se considera ca magazinele super-specializate isi vor asigura performantele, promovand o serie de politici comerciale specifice, intre acestea, un interes deosebit prezentand: dezvoltarea unui comert de detaliu cu o marca proprie de comert, realizarea unei proiectari proprii a produsului in colaborare si pe baza unor bune relatii cu furnizorul; oferirea unui produs focalizat, pozitionat ca tinta pe un segment precis al clientelei sau al stilului de viata al acesteia; oferirea continua a unor informatii clare despre produs, in functie de optiuni, calitate, stil si pret; imbunatatirea focalizarii amintite printr-un climat ambiental corespunzator in ceea ce priveste magazinul si prezentarea produsului³ .

. Referitor la magazinele ce vor comercializa asa-zisele marci fierbinti, trebuie subliniat ca acestea vor putea fi organizate fie ca unitati in proprietatea firmelor comerciale, fie ca unitati inchiriate de fabricantii ce realizeaza produse de marca internationala. Motivatia ce sta la baza organizarii si promovarii unui asemenea tip de magazin va fi data de tentatia fabricantilor produselor de marca realizate de ei, pe tot lantul de distributie. O asemenea motivatie a aparut in urma cercetarii unor fenomene de piata, care se considera ca, in urmatorul deceniu, vor lua o amploare deosebita, constituindu-se in fenomene de profil al unor zone de piata. Se vor putea avea in vedere acest sens: preocuparile de a etala o intreaga gama a marcii si stabilirea celor mai bune standarde practice in privinta propagandei vizuale si a ambiantei din magazine; dorinta de a raspunde prompt si pozitiv preferintelor sau optiunilor clientelei; testarea continua a pietei prin ideile noilor produse; tendinta utilizarii marcii proprii in lanturi de magazine specializate; nepriceperea unor comercianti independenti, cu marci multiple, de a asigura o participare suficient de puternica si un spatiu de prim ordin in centrele comerciale; dorinta producatorilor de a realiza un profit suplimentar.

. In ceea ce priveste al treilea tip de unitati performante, care urmeaza a fi amplasate tot in centrele comerciale orasenesti, se considera ca va fi constituit din magazine universale specializate. Se apreciaza ca asemenea magazine vor penetra prin aceea ca, datorita dimensiunii lor si costurilor reduse pentru chirie, vor avea posibilitatea sa ofere marfa ieftina pentru o larga clientela de baza. in acelasi timp, se are in vedere ca, avand tendinta de a face apel la vechii clienti, respectivele magazine universale specializate vor beneficia de o atentie constanta din partea populatiei.

Grupul tipurilor de magazine performante, ce urmeaza a fi amplasate in afara centrelor comerciale traditionale sau in cartierele oraselor, va fi format din patra tipuri de unitati comerciale: supermagazine cu marfuri de larg consum, magazine discount cu marja de profit limitata, mari magazine specializate de tipul 'Category Killers', mari magazine specializate de tipul 'Universe Exploders'. Asemenea magazine se vor caracteriza, pe de o parte, prin aceea ca marjele de profit vor fi mai reduse, marfurile comercializate mai voluminoase si frecventa cumparaturilor, mai rara, iar pe de alta parte, prin faptul ca, in consecinta, vor trebui sa ofere clientelei fie categoriile de produse dominante, fie preturi scazute, pentru a putea deveni 'tinta' dau 'destinatia' propriului cartier.

. Supermagazinele cu marfuri de larg consum isi propun sa ofere viitoarei clientele o solutie convenabila in procesul de cumparare, de tipul 'o singura oprire' pentru achizitionarea produselor esentiale necesare vietii cotidiene la preturi foarte competitive. Specialistii apreciaza ca in Europa centrala si de est, asemenea supermagazine vor intalni un potential semnificativ pe masura ce standardul de viata va creste, iar comportamentul de cumparare se va occidentaliza.

. Magazinele discount cu marja limitata vor prezenta, ca elemente specifice in cadrul intreprinzatorilor, o flexibilitate ridicata in organizare si o mai mare usurinta 'de a se misca in afara' in comparatie cu marea majoritate a concurentilor. Fenomenul isi va avea originea in combinarea a trei elemente: investitia si riscul de magazin vor fi mai mici decat in cazul supermagazinelor complete de mari dimensiuni; concentrarea asupra produselor de bacanie preambalate, fenomen prin care magazinele discount vor evita un domeniu greu de controlat reprezentat de prelucrarea si comercializarea alimentelor proaspete; facilitatile in gestionare oferite de magazinele de mici dimensiuni in relatiile cu reglementarile administratiei locale.

. Marile magazine specializate din categoria 'Killer' se vor implanta in sectoare care comercializeaza produse destinate renovarii locuintelor, corpuri de iluminat, articole tehnico-sanitare etc, produse pentru care, in majoritatea cazurilor, cumpararea se face prin deplasari in afara oraselor. Se apreciaza ca in perioada la care ne referim, un asemenea tip de magazine isi va extinde activitatea la noi sectoare, unele dintre acestea constituind in prezent obiectul de activitate al magazinelor cu amanuntul specializate, amplasate in centrele sau pe arterele comerciale.

Marile magazine specializate de tipul 'Universe Exploders' vor reprezenta o categorie speciala de tipul 'Category Killers', propunandu-si sa ofere fiecarui cumparator tot ce ar putea avea nevoie acasa, potrivit metodei 'totul sub un singur acoperis'.

Alaturi de tipurile clasice de magazine care vor continua sa domine piata comertului cu amanuntul, vor aparea si se vor impune prin avantajele lor supermagistralele informationale. Se acrediteaza ideea potrivit careia cumpararile prin Internet nu vor afecta in mod semnificativ obisnuintele de cumparare din tipurile de magazine din centrele de cumparare, ca urmare a faptului ca emotia atingerii produsului, perceperea mirosului si, in general, interactiunea relatiilor sociale si aspectele laturii spirituale a cumparaturilor vor juca in continuare un rol-cheie in operatiunile de achizitionare a marfurilor. intr-un asemenea context, se apreciaza ca respectivul comert electronic realizat prin Internet va avea un impact semnificativ asupra circuitelor comerciale ale produselor care vor putea fi 'sigilate' pe tot parcursul lor, precum casete audio, video, jocuri pe calculator, pachete software, carti etc., unde magazinele cu amanuntul ar putea chiar sa dispara. De asemenea, se intrevede un impact major al respectivului comert asupra unei parti semnificative din produsele alimentare preambalate, congelate etc., incercandu-se o crestere a frecventei cu care oamenii vor apela la comertul electronic astfel incat acesta sa devina o 'a doua natura' a clientilor.