Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


SUBIECTELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL

Comert



+ Font mai mare | - Font mai mic



SUBIECTELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL

Se analizeaza din 2 puncte de vedere :



  1. subiecte de nationalitate romana ale DCI - vezi curs pentru PF
  2. subiecte straine care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei

a.      Societatile comerciale de nationalitate romana ca subiecte ale comertului international (CI) constituite cu participare straina

Sunt societatile care se constituie fie cu capital integral strain, fie cu capital strain in asociatie cu capital national

Element definitoriu - participarea straina la capital

Pozitia societatii comerciale cu participare straina in cadrul PJ romane - nu reprezinta o categorie distincta de persoane juridice (PJ) de nationalitate romana. Se incadreaza in categoria societatilor comerciale ca PJ.

Participarea straina la capital face ca aceste societati sa aiba anumite particularitati.

Art. 280 din Legea 31/1990 - constituirea societatii comerciale cu participare straina in asociatie cu PF/PJ romane sau cu capital integral strain este supusa Legii 31/1990 si legii privind regimul investitiilor straine.

Capacitatea societatii comerciale romane de a face operatiuni comerciale internationale - consecinta fireasca a principiului libertatii comertului.

Nu se face diferenta intre activitatea interna si cea internationala.

Obiectul de activitate al unei SC trebuie stabilit in functie de clasificarea activitatii in economia nationala (CAEN). Nu se face o mentiune speciala in HG in ce priveste comertul international. Obiectul de activitate se foloseste si in plan intern si in plan international.

Este SC obligata ca in obiectul de activitate sa fie mentionata operatiunea de CI?

Nu este o obligatie expresa - totusi, este recomandabil. Astfel, cat timp este in vigoare D 31/1954 care instituie principiul capacitatii de folosinta, PJ poate face acele acte si fapte mentionate in obiectul sau de activitate.

Formele de constituire a soc cu participare straina - prevazute de L 31; etapele de constituire sunt aceleasi.

In fiecare etapa, exista anumite particularitati ce rezulta din L.31. Spre exemplu - cand asociatul e o PF/PJ straina; trebuie mentionate atributele de identificare, subscriptia si varsarea capitalului social, organizarea si functionarea.

Din punctul de vedere al personalitatii juridice, rezulta ca aceste societati sunt PJ romane. Criteriul care le confera nationalitate romana este sediul.

Capitalul social ridica problema monedei in care capitalul e subscris si in care poate fi varsat.

L 82/1991 - Legea contabilitatii, modificata - prevede conditiile ca toate SC romane sa aiba capital social exprimat in moneda nationala.

Asociatul strain are urmatoarele posibilitati legale -

  • Poate subscrie aportul sau in valuta si sa il verse in valuta, mentionand in actul constitutiv aportul in lei
  • Poate subscrie aportul in lei si sa il verse in valuta, in echivalentul de la data efectuarii varsamantului (prin cursul de referinta BNR)
  • Poate subscrie aportul in lei si sa il verse in lei

Asociatul roman poate subscrie si varsa in valuta?

  • Poate subscrie in valuta cu exprimarea echivalentului in lei
  • Varsarea trebuie facuta in moneda nationala. Conform Regulamentului BNR 4/2005, platile intre rezidenti se fac in moneda nationala

Patrimoniul societatii cu participare straina - potrivit L 31/1990, exista prezumtia ca aportul se face in proprietatea societatii. Dreptul de proprietate asupra terenurilor din tara - mult timp, sub incidenta L 35/1991, s-a considerat ca o societate cu participare straina nu poate dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor ( s-ar fi eludat dispozitiile constitutionale).

OUG 92/1997 nu a clarificat lucrurile. Practica a fost insa ferma - o societate romana, chiar cu capital integral strain, POATE dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor ca orice alta societate romana.

OUG 92/2997 - o societate romana poate dobandi dreptul de proprietate in masura necesara derularii activitatii sale, potrivit obiectului de activitate in vigoare.

Organizarea SC cu participare straina

SA - Legea 31/1990, in varianta initiala, a fost o copie fidela a C.Com. Carol II (1998), neintrat in vigoare.

In 1990, capitolul privind SC a fost preluat in Legea 31/1990, lege care nu a tinut seama de evolutia legislativa postbelica pe plan european. Astfel, s-a adoptat o Lege franceza a SC (1966) si o Lege germana a SA (1965).

SA aveau un alt sistem de organizare - dublu.

Legea 31/1990 instituie un singur sistem (sistemul clasic francez) - Adunarea Generala, Consiliul de Administratie, Presedintele Consiliului de Administratie.

Legea germana (1965) - avea un alt sistem - Adunarea Generala, Directoratul, Consiliul de Supraveghere.

Legea franceza a adoptat ambele sisteme, dand actionarilor posibilitatea de alegere. Legea 31/1990 nu a facut acest lucru.

Sistemul german - sistem lucrativ care reduce competenta AG. In sistemul francez, competentele mari ale AG au blocat functionarea societatii. In sistemul german, centrul de putere este Directoratul (manageri, directori care nu sunt actionari), care isi desfasoara activitatea sub controlul Consiliului de Supraveghere (marii actionari).

Sistemul german a fluidizat decizia la nivelul societatii.

Ar putea exista acest sistem in actul constitutiv al societatii? Raspunsul depinde de urmatorul lucru - daca normele din Legea 31/1990 au un caracter imperativ, atunci nu este posibil. De asemenea, daca ne aflam im plan intern, fara elemente de extraneitate, NU. Dar daca exista participare straina, s-ar putea, pentru ca dispozitiile Legii 31/1990 nu sunt de ordine publica in Dreptul International Privat.

Functionarea societatilor cu capital strain

Urmeaza regimul prevazut de lege pentru toate societatile comerciale de nationalitate romana (baza de reglementare este aceeasi).

Participare - in cazul operatiunilor valutare (OV) - Regulamentul 4/2005 al BNR - operatiunea efectuata:

  • In valuta (criteriu real, mat. de def.)
  • In moneda nationala, intre un rezident si un nerezident (criteriu subiectiv)

Operatiunile valutare :

  • Curente - in esenta sunt cele care implica o contraprestatie
  • De capital nu implica o contraprestatie de cont (ex. investitii)

Operatiunile valutare (OV) ale soc cu participare straina sunt supuse catorva reguli:

  1. OV se efectueaza prin conturi bancare; OV prin numerar sunt extrem de rare
  2. SC sunt libere sa detina si sa dispuna de activele lor financiare in valuta
  3. Posibilitatea soc cu participare straina de a-si deschide conturi la banci in strainatate

Personalul SC cu participare straina

SC cu participare straina sunt libere sa angajeze personal roman/strain.

Personalul strain:

  • Personal cu functie de conducere si administrare a societatii - nu se afla in relatii de munca cu societatea, ci in relatii de tip societare; nu este necesar permisul de munca iar regimul intrarilor/iesirilor din tara e mai lejer (au permis de sedere pe perioade lungi)
  • Persoane angajate in munca - se pune problema permisului de munca - Legea 203/1999

Permisul de munca se elibereaza la cererea strainilor care indeplinesc conditiile prevazute de legea romana cu privire la incadrarea in munca si care au aplicata pe pasaport viza de lunga sedere pentru angajarea in munca.

Competenta pentru permisul de munca - Oficiul Judetean pentru Migratia Fortei de Munca in subordonarea Ministerului Muncii.

Exista mai multe categorii de straini care pot fi in munca fara permis de munca:

  • Straini cu domiciliul in tara
  • Cetatenii statelor membre UE si SEE

Exista un numar limitat de straini, stabilit prin HG, care pot primi anual permis de munca (1000-1500 persoane).

Salarizarea in valuta a cetatenilor romani si straini:

  • Romanii, in principiu, nu pot primi salariul in valuta, chiar daca societatea e cu capital integral strain (interzis de Regulamentul 4/2005). Exceptii :

- zonele libere (Legea 84/1992)

- personalul reprezentantelor soc comerciale straine (HG 1222/1990)

  • Strainii - da, nu e vorba de o plata intre rezidenti

Aspecte fiscale

Societatile sunt supuse regimului national; platesc aceste impozite. Sunt insa mai frecvente situatiile in care se obtin venituri in strainatate si impozitul se deduce in temeiul Conventiei de evitare a dublei impuneri.

Solutionarea litigiilor

Libertate de alegere a competentei, catre o instanta judecatoreasca ordinara/tribunal arbitrar.

Sunt aplicabile - Legea 105/1992; Legea 187/2003.

Cand se alege calea arbitrajului:

  • Arbitraj institutional - ICC Paris
  • Curtea de Arbitraj Comercial de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei
  • Arbitraj ad-hoc; conform UNCITRAL (1976)

b.      Activitatea comerciala a PF/PJ straine in Romania

PF - Legea 300/2004 privind autorizarea PF si a asociatiilor familiale care desfasoara activitate economica in mod independent    (+curs)

PJ - art. 44 din Legea 31/1990: soc comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor.

Exista 3 forme institutionale principale:

  • Filiale
  • Sucursale
  • Reprezentante

1. FILIALELE - acele soc comerciale cu PJ romana, distincta de societatea - mama din strainatate, dar care se afla sub controlul societatii - mama. Rezulta 2 elemente esentiale:

  • Filiala are PJ proprie, distincta de cea a societatii - mama. Este un subiect de drept de sine statator. Cea mai importanta consecinta se manifesta pe plan patrimonial - are un patrimoniu propriu, distinct de cel al societatii - mama. Participa la circuitul comercial in nume propriu. IN dreptul international privat, repercusiunea directa a PJ proprii este aceea ca statutul ei organic e supus legii statului pe teritoriul caruia isi are sediul (legea romana). Astfel, lex societatis a filialei este distincta de lex societatis a societatii - mama.
  • Filiala se afla sub controlul societatii - mama. Controlul se exercita prin mai multe modalitati:

Capitalul social (societatea-mama detine majoritatea capitalului social al filialei). Daca detine tot capitalul social, atunci este o SC cu asociat unic.

Dreptul de vot in AG

Modul de organizare si conducere a organelor de administrare si control.

Relatia filiala (F) - societate-mama (SM)

  • Relatia juridica - cele doua entitati sunt distincte, au PJ diferita
  • Relatia economica - F e dependenta de SM. F va desfasura activitate independent de SM, insa in limitele stabilite de SM

Filiala are autonomie economica fata de SM, viata economica si financiara proprie, bilant contabil propriu, chiar daca aceasta situatie contabila se centralizeaza si la SM

Constituirea filialei



Se realizeaza in formele si in conditiile prevazute de legea romana. Caracterul de filiala trebuie mentionat in actul constitutiv, ca si modalitate de control.

Din punct de vedere al functionarii lor, filialele sunt supuse regimului national.

Dpdv valutar, Regulamentul BNR le socoteste rezidente. O societate straina care are o filiala in tara devine si ea rezidenta dpdv valutar.

2. SUCURSALA - sediu secundar al societatii - mama in Romania, lipsit de PJ proprie, care beneficiaza insa de un capital social afectat in intregime de SM si care poseda o anumita autonomie juridica si economica functionala fata de societatea-mama.

Elemente definitorii:

  1. nu are PJ proprie, ci are o PJ a societatii-mama.

Prin urmare, este un subiect de drept strain.

De asemenea, nu are patrimoniu propriu, dar are capital propriu, afectat in exclusivitate si care apartine SM

Poate face acte juridice doar pe seama SM

Pe planul dreptului international privat, Legea 105 - sucursala nu are lex societatis proprie, statutul sau organizatoric este guvernat de legea SM

b. Sucursala e dependenta dpdv juridic si economic fata de SM, dar beneficiaza de anumite elemente de autonomie

Relatia sucursala - societate-mama straina

a) Sucursala depinde dpdv juridic de societatea-mama (SM) pt. ca SM detine 100% din capitalul sucursalei/ SM stabileste obiectul de activitate al sucursalei, bunurile afectate activitatii sucursalei, modul de organizare si functionare etc.

Sucursala nu are personalitate juridica - in principiu, sucursala nu are un patrimoniu propriu, diferit de al SM, dar are o masa de bunuri care ii este afectata (are un capital social).

In relatiile cu tertii, sucursala actioneaza in numele si pe seama SM sau in nume propriu dar pe seama SM (ca mandatar sau comisionar)

b) Sucursala are o anumita autonomie

- dpdv juridic, autonomia are 2 aspecte:

Sucursala are capacitate de subiect de drept limitata (poate fi actionata in justitie la sediul din Romania, pentru actele juridice efectuate in tara) - de altfel, conform Legii nr. 105/1992, o persoana juridica straina este considerata - dpdv procesual - ca avand sediul in Romania daca are o sucursala in Romania.

Sucursala, avand o masa de bunuri care ii este afectata, este supusa unei proceduri de lichidare/ dizolvare - inclusiv faliment - independent de SM (sucursala poate sa isi inceteze activitatea, fara ca acest lucru sa afecteze personalitatea juridica a SM).

DAR: daca SM isi inceteaza existenta, inceteaza si existenta sucursalelor sale.

- dpdv economic, autonomia sucursalei se manifesta in urmatoarele aspecte:

1) sucursala are un capital propriu; are autonomie gestionala, in limita stabilita de SM; are bilant propriu de venituri si cheltuieli; se inregistreaza fiscal la autoritatile romane; plateste impozite pentru activitatea desfasurata in Romania.

2) Sucursala se constituie conform legii romane, deoarece este supusa, dpdv al procedurii de constituire, legii locului unde isi desfasoara activitatea.

3) Statutul organic al sucursalei (capacitatea sa de folosinta) este supus, de asemenea, legii romane.

4) Firma sucursalei - cf. art. 37 din Legea nr. 26/1990, in denumirea sa, sucursala va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate al SM.

Capacitatea de folosinta a sucursalei; conditia ei juridica in calitate de persoana juridica straina in Romania

Sucursala - are o pozitie juridica speciala in dreptul roman;

- se afla la confluenta a 2 legislatii:

a). Legea straina (legea SM)

b). Legea romana (ca urmare a faptului ca isi desfasoara activitatea pe teritoriul roman si a faptului ca este supusa actelor normative care contureaza capacitatea juridica a persoanelor juridice straine in Romania).

Consecinte:

A). Sucursala este supusa legii national a SM (lex societatis a SM)

- sucursala nu poate face in Romania decat acele acte sau fapte de comert care ii sunt stabilite de catre SM si nu poate avea un obiect de activitate mai mare decat cel al SM in propriul stat;

- activitatea sucursalei este dependenta de existenta SM (in cazul incetarii SM, inceteaza si sucursala).

B). Sucursala este supusa legii romane care formeaza conditia juridica a strainilor

- functionarea sucursalei in Romania este supusa legii romane;

- sucursala urmeaza regimul contabil prevazut de legea romana (Legea nr. 82/1991);

- sucursala este supusa regimului valutar romanesc(dpdv valutar, SM este considerata rezidenta in Romania daca are o sucursala in Romania, motiv pentru care operatiunile comerciale cu alti rezidenti se deruleaza in lei);

- dpdv fiscal, Codul fiscal incadreaza sucursalele in categorie persoanelor cu sediul permanent in tara (art. 8 C. fiscal), motiv pentru care sucursala plateste impozit pe venitul din activitatile desfasurate in Romania.

Reprezentantele societatilor comerciale straine in Romania

3. REPREZENTANTA = sediu secundar al SM straine (SMS), lipsit de personalitate juridica, care nu are un capital propriu, distinct de acela al SMS si care poate efectua numai operatiuni de reprezentare a SM fata de partenerii ei comerciali din tara.

Elemente esentiale ale reprezentantei:

R nu are personalitate juridica proprie (este o prelungire a SMS); nu are calitatea de subiect de drept diferit de SMS

Conform dreptului international privat, reprezentanta (R) este supusa lui lex societatis a SMS.

R se aseamana cu sucursala, dar se deosebeste de filiala, care are personalitate juridica proprie romana.

Vz. Subiect examen: diferentele sucursala - filiala - reprezentanta.

R poate efectua doar acte juridice in calitate de reprezentant (in numele si pe seama SM), actionand ca un mandatar al SM.

- R actioneaza nomine alieno.

- R se aseamana cu sucursala (in principiu, face acte juridice in numele si pe seama SM), dar sucursala are un capital propriu si poate face acte juridice si ca un comisionar (nomine proprio).

R nu are un capital propriu, diferit de acela al SM, ci are o masa de bunuri necesare pentru desfasurarea activitatii R in tara si care nu poate fi calificata ca fiind un capital social

- R nu poate efectua decat operatiuni stabilite de SM si in limita obiectului de activitate al acesteia

- R nu se incadreaza in notiunea de investitor strain in Romania, spre deosebire de filiala si sucursala.

Temeiul juridic al R : - L 31/1991 (art. 44)

Decretul-lege nr. 122/1990

HG nr. 1222/1990 pentru aplicarea Decretului-lege nr. 122/1990 (are in vedere regimul taxelor si al impozitelor aplicate in Romania, precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea personalului roman).

Notiunea de R, astfel cum este prevazuta in Decretul-lege nr. 122/1990, este o notiune generica, in aceasta categorie fiind incluse si agentiile, birourile, alte forme de reprezentare.

Constituirea si autorizarea functionarii R

R sunt supuse legii romane

Procedura este prevazuta de Decretul-lege nr. 122/1990:

- este necesara o cerere a SM (pot fi mai multe SM care solicita deschiderea unei R comune)

- in cerere, se indica denumirea, sediul social, obiectul de activitate al SM si al R, durata de functionare a R, sediul R in Romania, personalul si functiile pe care acesta va fi incadrat in Romania.

- la cerere se anexeaza anumite documente, care exprima statutul juridic al SM : documentele de constituire ; atestare din partea Camerei de Comert si Industrie din statul de origine cu privire la existenta legala, obiectul de activitate, capitalul social ; certificat de bonitate de la banca ce o deserveste in mod curent ; imputernicire pentru reprezentantii desemnati in Romania etc.

- autoritatea romana competenta este Ministerul Economiei si Comertului, care se pronunta in termen de 30 de zile. In cazul respingerii cererii, este necesara motivarea.

- in caz de admitere a cererii, MEC emite autorizatia de functionare (contine denumirea R, obiectul de activitate, conditiile de exercitare a activitatii in Romania, durata si sediul in Romania).

- in termen de 15 zile de la data obtinerii autorizatiei de functionare, R trebuie sa se inscrie la autoritatile fiscale romane de la sediul sau ; R nu se inregistreaza la Registrul Comertului.

- R nu are obligatia de inregistrare la CCIR (o astfel de obligatie a existat pana in anul 1997), dar inscrierea la CCIR are un scop statistic. In prezent insa, majoritatea R se inscriu la CCIR, care publica o evidenta a R.

Obiectul de activitate al R

- este mentionat relativ detaliat in autorizatia de functionare a R.

- in principiu, exista urmatoarele obiecte de activitate permise :

-emiterea/primirea de oferte si comenzi ;

-negocierea/incheierea de contracte comerciale pe baza de procura speciala acordata de SM ;

- operatiuni de informare si reclama pentru SM ;

- operatiuni de asistenta tehnica si prestari servicii pentru masini, utilaje, echipamente livrate de SM ;

- prestari de servicii similare celor prestate de SM in tara de origine (ex : agentie de transporturi si expeditii internationale ; agentie de presa etc) ;

- orice alt operatiuni, in limita obiectului de activitate al SM si al obiectului R.

Capacitatea de folosinta a R si conditia sa juridica

- R - supusa la 2 regimuri legale :

a). Legea straina (legea SM)

b). Legea romana (conditia juridica a strainilor)

a). Legea straina (legea SM)

- capacitatea de folosinta a R este supusa legii SM

- vezi sucursala (obiectul de activitate nu poate fi mai extins decat acela al SM ; R nu paoate face acte in nume propriu, ci numai in numele SM ; isi inceteaza existenta la incetarea SM)

b). Legea romana (conditia juridica a strainilor)

- R functioneaza in limitele stabilite in autorizatie

- functionarea R e supusa legii romane (regim contabil; regim valutar - R e rezident valutar, SM e rezident valutar - ; R nu poate primi licente de import-export; impozitarea - R, in principiu, nu face operatiuni juridice proprii si nici operatiuni patrimoniale, ea fiind supusa, conform C fiscal, unui impozit anual forfetar, echivalentul in lei a 400 Euro/an).

- in principiu, R nu face operatiuni patrimoniale, motiv pt care nu se incadreaza in notiunea de sediu permanent (art. 8 C fiscal)

DAR :

- art. 8 C fiscal contine exceptii, a.i. in cazul in care incheie contracte commerciale direct cu parteneri comerciali (situatia R de service si a celor care vand biletet de transport), R plateste impozit pentru venitul obtinut in Romania.

- dpdv al personalului, R poate angaja personal roman sau strain (personalul strain are nevoie de permis de munca si e supus regimului strainilor)

- se pot incheia contracte de munca pe durata limitata sau nelimitata (contractul se inregistreaza la ITM de la sediul R)

- salariatii romani pot primi salarii si in valuta.

Raspunderea juridica a R

- exista o raspundere a SM, in solidar cu angajatii R, pentru fapte ilicite comise de reprezentanti in Romania (asemanatoare raspunderii comitentului pt fapta prepusului, prevazuta de art. 1000, alin. 3 C. civ.) ; aceasta solidaritate pasiva este cea prevazuta de art. 1003 C. civ.

- Litigiile - vz art. 149, L nr. 105/1992 (a se vedea sucursala) ; daca o SM are in Romania o R, instantele romane sunt competente sa judece litigiile in care e implicata SM in Romania.

- R poate fi urmarita in tara.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1792
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved