Dobandirea dreptului de marca

Dobandirea dreptului de marca

Dreptul de marca poate fi dobandit de catre orice persoana fizica sau juridica ce executa o activitate industriala sau de comert in tara de origine sau in alta tara, prin acordurile de reciprocitate ale tarilor respective. Dobandirea acestui drept presupune o serie de actiuni:

1. Inscrierea in registrul marcilor se face de catre administratia competenta. Actul de

inscriere este denumit depozit (in primul rand) si inregistrare (in al doilea rand):

• depozitul reprezinta inscrierea in registrul marcilor, fara examinarea validitatii marcii;
• inregistrarea - inscrierea in registru, dupa examinarea validitatii.

Depozitul marcii este o modalitate de informare asupra apropierii unui semn distinctiv de un produs, o lucrare, un serviciu, o intreprindere, un distribuitor etc. si nu trebuie confundat cu actul de folosire a marcii, care inseamna exploatarea efectiva a ei, exploatare generatoare a dreptului asupra marcii conform unor sisteme.

Sistemul proprietatii de folosire in care marca apartine celui care a folosit-o public si cert primul, care poate fi si o alta persoana decat primul depunator (al solicitarii de dobandire a dreptului de marca). Aceasta prioritate nu este supusa vreunei formalitati, pentru a nu fi retinuta si conservata; nu necesita nici un act, ori declaratie sau titlu si are o existenta de fapt aparenta.

Depozitul de marca, prin acest mod de dobandire, nu este atributiv de proprietate, este doar o manifestare exterioara proprietatii, care ofera proprietarului garantii speciale; folosirea poate fi atat directa, cat si indirecta (aplicarea marcii pe cataloage, reclame etc.), iar folosirea continua nu serveste la dobandirea dreptului de marca, ci la consolidarea acestui drept, cu efectul de a perpetua marca.

In tarile in care dreptul de marca se dobandeste prin prioritatea de folosire, dupa expirarea unei anumite perioade, depozitul devine incontestabil si nu mai poate fi atacat prin invocarea unui act anterior de folosire.

Sistemul depozitului declarativ in care data inscrierii depozitului constituie data certa(an, luna, zi, ora) luarii in posesie a marcii, iar continutul depozitului stabileste limitele protectiei, continut ce se trece in lista ce insoteste marca de inscriere.

Anterioritatea nascuta prin folosire invalideaza un depozit constituit ulterior. Daca nu se stabileste nici o anterioritate, depozitul se considera prioritar. Efectul lui inceteaza o data cu expirarea perioadei de protectie pe care o asigura.

Exista si sisteme mixte in legatura cu depozitul consituit, precum sistemele:

• efectului atributiv amanat care completeaza sistemele anterioare cu transformarea
• depozitului, dupa o perioada de timp nedeterminata, in dovada definitiva a dreptului depunatorului asupra marcii;
• provocator - dupa examinarea formala (nu de fond) a depozitului se publica marca;
• avizul prealabil (sistem elvetian) in care organismul administrativ competent previne(avizeaza) pe depunator asupra eventualelor anterioritati.

Sistemul prin prioritatea de inregistrare, traditional legislatiei germane, valabil si in tara noastra, in care dreptul la marca il dobandeste cel care inregistreaza primul o anumita marca, actele de folosire anterioare inregistrarii nefiind opozabile.

Consiliul UE a adpotat in domeniul dreptului de marca principiul "epuizare comunitara", care consta in aplicarea urmatoarei reguli: daca un produs este comercializat de catre titular, sau cu acordul sau, intr-un stat membru UE, acesta nu se poate opune comercializarii produsului respectiv si in celelalte state membre.

Impotriva contrafacerilor marcilor, s-a adoptat principiul: protectia este totala in caz de identitate intre semne, produse/servicii, protectia este supusa dovezii existentei unui risc de confuzie in randul publicului.

Operatorii economici ai unei tari pot alege intre folosirea marcii nationale si cea comunitara care indeplineste trei functii principale:

- garanteaza originalitatea produselor sau serviciilor pentru care au fost create

- garanteaza calitatea produselor si serviciilor

- reprezinta un mijloc de comunicare bazat pe reclama si publicitate

Organismul national cu atributii in domeniul marcilor este Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) care asigura protectia marcilor si a indicatiilor geografice.

Conform Hotararii de Guvern nr. 573/07.09.1998 Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci isi desfasoara activitatea ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului si are autoritate unica pe tertoriul Romaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale, in conformitate cu legislatia nationala in domeniu si cu prevederile conventiilor si tratatelor internationale la care Romania este parte.

O.S.I.M. elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltarii protectiei propreitatii industriale in Romania si aplica politica in domeniu.

O.S.I.M. administreaza urmatoarele legi si acte normative care definesc legislatia romana in domeniul protectiei proprietatii industriale:

- Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie;

- H.G. nr. 152/1992 cu privire la Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de inventie;

- Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale;

- Legea nr. 16/1995 privind protectia topografiilor produselor semiconductoare;

- Legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice;

- O.G. nr. 41/1998 privind taxele in domeniul protectiei proprietatii industriale si regimul de utilizare a acestora;

- Legea nr. 255/1998 privind protectia noilor soiuri de plante;

- Legea nr. 75/1999 privind recunoasterea internationala a depozitului de microorganisme in scopul procedurii de brevetare, conform Tratatului de la Budapesta la care Romania a aderat;
- Legea nr. 93/1998 privind protectia tranzitorie a brevetelor de inventie

- Normele nr.242/1999 privind sprijinirea brevetarii in strainatate a inventiilor romanesti

Inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatii industriale, eliberand titluri de protectie care confera titularilor drepturi exclusive pe teritoriul Romaniei.

- este depozitarul registrelor nationale ale cererilor depuse si ale registrelor nationale ale titlurilor de protectie acordate pentru inventii, marci, indicatii geografice,  desene si modele industriale, topografii de produse semiconductoare si noilor soiuri de plante;

- editeaza si publica Buletinul Oficial al Proprietatii Industriale al Romaniei;

- editeaza si publica fasciculele brevetelor de inventie;

- administreaza, conserva si dezvolta, intretinand o baza de date informatizata;

- efectueaza, la cerere, servicii de specialitate in domeniul proprietatii industriale;

- desfasoara cursuri de pregatire a specialistilor in domeniul proprietatii industriale;

- editeaza si publica Revista Romana de Proprietate Industriala;

- atesta si autorizeaza consilierii in domeniul proprietatii industriale, tinand evidenta acestora in registrul national.