CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

I. SINTEZE TEORETICE

1. Definirea, clasificarea, recunoasterea si evaluarea stocurilor

A. Definire si clasificare

Standardul International de Contabilitate care se refera in mod direct la stocuri este IAS 2 "Stocuri", conform caruia stocurile sunt active:

- detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

- in curs de productie, in vederea unei vanzari;

- sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile, ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Din punct de vedere al destinatiei lor stocurile au urmatoarea structura(IAS 2):

- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, utilizate in procesul de productie;

- produse finite si productia in curs de executie;

- marfuri, ambalaje si alte active detinute pentru a fi vandute;

- terenuri si alte proprietati imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute;

- costul serviciilor pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent (IAS 18 - Venituri din activitati curente" - in cazul prestarilor de servicii).

Din structura prezentata rezulta ca natura activitatilor intreprinderilor influenteaza structura stocurilor asa cum este cazul societatilor imobiliare la care terenurile si constructiile sunt stocuri in timp la celelalte intreprinderi acestea sunt imobilizari corporale.

Conform IAS 2, nu fac parte din structura stocurilor urmatoarele:

- productia in curs de executie in cadrul contractelor de constructii, incluzand si contractele de prestari de servicii (IAS 11 "Contracte de constructii")

- instrumente financiare (tratate prin standarde separate);   

- stocurile de produse agricole, forestiere, minereuri si productie agricola care apartine producatorilor, in cazul in care sunt evaluate la valoarea realizabila neta;

- active biologice aferente activitatii agricole (IAS 11).

B. Recunoasterea stocurilor (IAS 2)

Ca si in cazul imobilizarilor si stocurile sunt recunoscute in momentul in care:

- este posibil realizarea unui beneficiu economic in viitor de catre intreprindere; cand nu este posibil a se estima beneficii economice viitoare, se va recunoaste ca o cheltuiala a perioadei (curenta);

- se poate estima, in mod credibil un cost sau o valoare.

In situatia in care stocurile sunt vandute, valoarea stocurilor este recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzator.

Daca stocurile incorporate intr-un alt activ (a imobilizarilor corporale realizate in regie proprie) sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viata a acelui activ.

C. Evaluarea stocurilor

Evaluarea stocurilor se face la urmatoarele momente:

- la intrarea in intreprindere,

- la data bilantului,

- la iesire din intreprindere, sau la data consumului,

- la inventariere.

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta (IAS 2.)

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile respective in forma si in locul in care se gasesc in prezent (IAS 2.)

1. Evaluarea stocurilor la momentul intrarii in intreprindere.

Conform legii Contabilitatii 82/1991 (art. 7 si 9), la data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila, care se stabileste diferit in functie de modalitatea de intrare in patrimoniul intreprinderii astfel:

a) In cazul intrarii prin achizitie de la furnizori :

- evaluarea se face la costul de achizitie;

- costul de achizitie care cuprinde: pretul de cumparare, taxele vamale si taxele nerecuperabile (exceptie fac acele taxe ce se recupereaza de la autoritatile fiscale), cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli ce pot fi atribuite direct achizitiei.

b) In cazul stocurilor produse in cadrul intreprinderii :

- evaluarea acestora se face la costul de productie ;

- costul de productie cuprinde: cheltuieli directe de productie (mat. prime, salarii directe etc), cota de cheltuieli indirecte alocate in mod rational, ca fiind legate de fabricarea bunurilor (amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, conducerea si administrarea sectiilor, etc).

- nu se includ in costul de productie urmatoarele cheltuieli: cheltuieli indirecte fixe nealocate, pierderi de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normale admise, cheltuieli de depozitare dupa ce productia a fost incheiata, cheltuielile administrative care nu au contribuit la aducerea stocurilor la locul si in forma prezentata, cheltuieli de desfacere.

- IAS 2, precizeaza ca pentru determinarea costurilor se pot utiliza urmatoarele doua metode:

1. Metoda costului standard prin care:

- la stabilirea costului stocurilor de produse realizate se iau in consideratie nivelurile normale ale consumurilor de materii prime, materiale, manopera si utilizarea eficienta a capacitatii de productie;

- aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate in functie de conditiile actuale.

- diferentele de pret dintre costul standard si costul de achizitie sau de productie se evidentiaza distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului:

- repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza dupa relatia:

- acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pretul de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

- la sfarsitul perioadei soldul conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la cost de achizitie respectiv de productie, dupa caz,

- diferentele de pret astfel stabilite la receptia stocurilor respective se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor.

2. Metoda pretului cu amanuntul:

- este utilizata in comertul cu amanuntul la unitatile cu articole numeroase si cu miscare rapida,

- costul bunurilor vandute, este calculat prin deducerea valorii marjei brute (adaosul comercial) din pretul de vanzare al stocurilor.

c) In cazul intrarii de stocuri prin subventionare ca urmare a unor programe guvernamentale:

- valoarea de intrare la evaluare este data de valoarea corespunzatoare subventiilor guvernamentale (IAS 20),

- daca subventia guvernamentala este reprezentata de transferul unui activ nemonetar, valoarea de intrare este data de valoarea justa;

- subventiile acordate pentru stocuri sunt recunoscute numai atunci cand exista suficienta siguranta ca intreprinderea va respecta conditiile impuse si ca subventia va fi primita:

▪ conform IAS 20 , recunoasterea subventiilor se va face pe o baza sistematica ca venit al perioadelor corespunzatoare cheltuielilor pe care aceste subventii le compenseaza;

▪ in bilant subventiile guvernamentale pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea lor justa se prezinta ca venit amanat sau prin deducerea subventiilor din valoarea contabila a activului ( IAS 20);

d) Intrari de stocuri prin aporturi in natura la capitalul social, evaluarea se face la valoarea justa tinandu-se seama de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea stocurilor.

e) Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa.

2. Evaluarea stocurilor la momentul iesirii din patrimoniu sau la darea in consum.

Caile de iesire a stocurilor sunt: consumul intern, vanzari, alte cai.

Pentru a asigura conectarea cheltuielilor aferente stocurilor cu veniturile obtinute sau cu cele ce urmeaza a fi obtinute foarte important este determinarea corecta a costurilor aferente iesirilor din stoc; pentru aceasta se are in vedere doua tratamente:

Tratamentul contabil de baza se refera la doua metoda de evaluare:

a) Metoda "primului intrat -primul iesit" (FIFO) presupune ca stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie, al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului , bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator in ordine cronologica . Aceasta metoda prezinta unele avantaje si dezavantaje:

- avantaje:

- urmareste miscarea cantitativa a stocului ;

- valoarea stocului este actuala ;

- usor de calculat ;

- dezavantaje :

- in anumite perioade profitul este supraevaluat ;

- greu de utilizat pentru analize economice ;

b) Metoda ' cost mediu ponderat ' (CMP

▪ presupune calcularea costului pentru fiecare element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei ;

▪ media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie ;

▪ metoda prezinta :

- avantaje:

- niveleaza profiturile ;

- permite analiza prin comparatie ;

- usor de calculat ;

- dezavantaje:

- in anumite perioade deformeaza nivelul costurilor ;

- pentru acuratetea rezultatului necesita verificari ;

Tratamentul contabil alternativ :

▪ presupune utilizarea metodei "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO)

▪ prin aceasta metoda bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari ( lot ). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior in ordine cronologica:

▪ metoda se caracterizeaza prin faptul ca ea nu repartizeaza costurile stocurilor intrate pana la acea data, dar conecteaza veniturile la cheltuielile aferente;

▪ metoda prezinta :

- avantaje:

- utilizeaza costuri actuale ;

- usor de calculat ;

- dezavantaje:

- probabilitate de subevaluare in bilant ;

- nu urmareste o distributie normala a elementelor fizice din stoc;

▪ In conditiile legislatiei actuale, in tara noastra, pentru evaluarea stocurilor iesite din gestiunea societatilor se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare:

. metoda primul intrat-primul iesit (FIFO);

. metoda ultimul intrat- primul iesit (LIFO);

. metoda costului mediu ponderat (CMP);

. metoda pretului standard.

Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru toate stocurile similare ca natura si utilizare .

La societatile comerciale cu amanuntul pentru evaluarea iesirilor se utilizeaza metoda costului vanzarilor cu amanuntul format din : costul de achizitie si cheltuielile de transport si manipulare pana la locul vanzarii bunului.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii :

Conform Ordinului MFP din 94/2001, evaluarea se face la valoarea actuala denumita si valoarea de inventar. Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietii .

4. Evaluarea stocurilor la data intocmirii bilantului

Exista doua variante :

a) Evaluarea bilantiera a stocurilor la cost istoric, conform IAS 2 'Stocuri', care prevede :

- in bilant stocurile trebuiesc evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta:

▪ valoarea realizabila neta este definita ca fiind pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costului necesar vanzarii ;

▪ pentru determinarea valorii realizabile nete trebuie analizate o serie de elemente cum ar fi:

- fluctuatiile de pret si de cost;

- destinatiile pentru care stocurile sunt obtinute;

- eventualele deteriorari;

- gradul de uzura morala a stocurilor;

▪ determinarea valorii realizabile nete se face pe fiecare articol de stoc sau daca este posibil, se fac regrupari de stocuri:

- poate sa apara o depreciere de valori, atunci cand costul este mai mare decat valoarea realizabila neta:

▪ in acest caz stocurile se vor reflecta la valoarea realizabila neta;

▪ la noi in tara aceste situatii se rezolva prin constituirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor;

- atunci cand costul stocurilor este nerecuperabil se procedeaza la ajustarea valorii acestora pentru a se atinge valoarea realizabila neta;

- la incheierea exercitiului financiar este efectuata o noua evaluare a valorii realizabile nete si daca se justifica se poate anula sau diminua valoarea deprecierii stocurilor in asa fel incat noua valoare contabila sa fie cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta revizuita;

b) Evaluarea bilantiera a stocurilor prin retratarea la inflatie, varianta propusa in ordinul MFP in 94/2001:

- propune retratarea costului istoric la inflatie

- pentru aceasta varianta se utilizeaza IAS 29 'Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste' prin care costul stocurilor este tratat astfel:

▪ stocurile reflectate in bilant la valoarea realizabila neta nu se mai retrateaza;

▪ stocurile evidentiate la cost istoric sunt retratate prin aplicarea la costul istoric a variatiei indicelui general al preturilor (sau indicelui de inflatie) intre data achizitiei stocurilor (data generarii cheltuielilor) si data bilantului.

2. Contabilitatea Stocurilor

2.1. Contabilitatea analitica a Stocurilor

Se organizeaza folosind una din urmatoarele 3 metode:

▪ metoda operativ contabila (pe solduri )

▪ metoda cantitativ valorica ( pe fise de cont analitic)

▪ metoda global valorica

Metoda operativ-contabila (pe solduri), presupune realizarea urmatoarelor activitati:

- tinerea unei evidente cantitative a stocurilor pe categorii de stocuri la locurile de depozitare (magazii, depozite, etc.) cu ajutorul fisei de magazie ;

- preluarea in cursul lunii pe baza de borderou de predare a documentelor de intrare-iesire a stocurilor dupa ce ele au fost inregistrate in fisele de magazie si efectuarea unui control al inregistrarilor din fisele de magazie;

- intocmirea la sfarsitul fiecarei luni la contabilitate a registrului stocurilor, in care se inscriu urmatoarele :

- cantitatile de stocuri preluate din fisele de magazie;

- valorile stocurilor calculate prin inmultirea cantitatilor cu preturile de facturare;

- totalurile valorice pe grupe, subgrupe, magazii, pe categorii de operatii de intrare si iesire si pe conturile creditoare respectiv debitoare;

- registrul stocurilor inlocuieste balanta analitica;

- aceasta metoda presupune renuntarea la fisele contabile analitice cantitativ-valorice deschise pe feluri de valori materiale.

2. Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitice), presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

- la locurile de depozitare se face inregistrarea cantitativa a intrarilor si iesirilor de stocuri in fisele de magazie ;

- contabilitatea preia pe baza de borderou de predare, documentele de intrare si iesire ;

- la contabilitate se face inregistrarea documentelor in fisele de cont analitice deschise pe feluri de valori materiale;

- periodic la contabilitate se efectueaza verificarea concordantei inregistrarilor din fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitice;

- la sfarsitul lunii se face verificarea inregistrarilor din fisele de cont analitice cu situatii din fisele de cont sintetice cu ajutorul balantelor analitice;

Metoda necesita un volum mai mare de munca si ea este utilizata frecvent de intreprinderile mici si mijlocii .

Metoda global-valorica, presupune organizarea evidentei valorice atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate:

- la nivelul gestiunii se intocmeste Raportul de gestiune in care se inregistreaza zilnic si numai valoric fiecare document justificativ de intrare sau iesire stabilindu-se soldul final;

- la contabilitate se deschide pentru fiecare gestiune cate o 'Fisa de cont analitic pentru operatiuni diverse' in care se inscriu operatiile de intrari si iesiri pe baza documentelor justificative individuale sau a centralizatoarelor acestora, dupa caz;

- lunar se face controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cele din contabilitate, confruntandu-se soldurile finale din registrul de gestiune si fisele de cont analitic.

2.2. Contabilitatea sintetica a Stocurilor

Se organizeaza folosind una din urmatoarele doua metode:

1. Metoda inventarului permanent

- presupune ca toate operatiile de intrare si iesire sa fie inregistrate pe baza documentelor justificative cantitativ si valoric in conturile corespunzatoare de stocuri la cost de achizitie, pret standard sau pret de factura;

- permite cunoasterea in orice moment a marimii stocurilor;

- este obligatorie pentru intreprinderile mari.

2. Metoda inventarului intermitent

- presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul fiecarei luni;

- conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul lunii cu soldurile determinate la inventariere si se crediteaza la inceputul lunii urmatoare cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente;

- intrarile de stocuri din cursul perioadei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli conform premizei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozite;

- valoarea iesirilor de stocuri se determina prin calcul extra contabil dupa relatia :

Valoarea iesirilor = Val. stocurilor initiale+Val. intrarilor - Val. stocurilor finale.

- metoda nu permite posibilitatea exercitarii unui control riguros asupra integritatii valorilor materiale, orice pierdere sau sustragere din gestiune apare ca o iesire normala;

- metoda este recomandata intreprinderilor mici si mijlocii;

Contabilitatea sintetica a stocurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 3 ,, Conturi de stocuri si productie in curs de executie.

Cu exceptia conturilor de diferenta de pret (308,348,368) care sunt bifunctionale si a contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri,, precum si conturile de provizioane care au functie contabila de pasiv, toate celelalte conturi de stocuri din clasa 3, au functie contabila de activ:

- se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in patrimoniul societatii pe diferite cai( achizitie, productie proprie, aport etc)

- se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din patrimoniul societatii pe diferite cai( consum, vanzari, donatii)

- soldul debitor reprezinta valoarea stocurilor existente in gestiunea societatii.

In legatura cu stocurile reflectate in conturile din clasa 3 se fac urmatoarele precizari:

▪ Stocurile de materii prime si materiale consumabile sunt bunuri care participa direct (cazul materiilor prime) sau indirect la procesul de fabricatie si care se regasesc partial sau total sau ajuta la realizarea produsului finit.

In categoria stocurilor de produse se cuprind:

- semifabricatele sunt bunuri care au parcurs fazele procesului de fabricatie dintr-o sectie si urmeaza a fi prelucrate in continuare in alta sectie, fie livrate tertilor ca atare;

- produse finite- sunt bunuri care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si pot fi livrate tertilor ca produse finite;

- produse reziduale, cuprind: deseurile, rebuturile, materiale recuperabile, etc;

Evaluarea produselor, in contabilitate se face la pret de productie sau la pret standard.

▪ Productie in curs de executie sau productie neterminata cuprinde:

- produsele care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic si care urmeaza in continuare celelalte faze, ele nu pot fi livrate ca atare;

- produsele terminate dar care nu au fost supuse receptiei tehnice de calitate;

- lucrarile si serviciile in curs de executie

Productia in curs de executie (PCE) se determina la sfarsitul lunii prin una din urmatoarele metode:

a) Metoda directa(sau contabila), foloseste datele din contabilitate si se determina prin relatia:

PCE = PCE de la inceputul lunii + cheltuieli totale - cheltuieli aferente PCE de la sfarsitul lunii;

b) Metoda indirecta, prin care PCE se determina pe baza inventarierii efectuata in sectie, la sfarsitul fiecarei luni.

▪ Stocurile aflate la terti cuprind bunurile aflate in una din urmatoarele situatii:

- achitate si lasate in custodia furnizorilor;

- trimise spre prelucrare tertilor;

- trimise spre depozitare temporara la terti;

- aflate in curs de aprovizionare: achitate dar nesosite sau sosite dar nereceptionate;

▪ In categoria stocurilor de animale si pasari se cuprind:

- animale tinere care urmeaza a fi trecute la animale de munca;

- animale la ingrasat care urmeaza a fi vandute sau sacrificate;

- colonii de albine.

▪ Evaluarea animalelor se face la cost de achizitie, cost de productie sau pret standard iar cresterea in greutate se poate face la pret de productie sau pret standard

▪ Stocuri de marfuri:

Marfurile sunt bunuri achizitionate din afara unitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara a se executa vreo operatie de prelucrare suplimentara.

Sunt asimilate marfurilor:

- materiile prime, materialele, obiectele de inventar achizitionate pentru consumul propriu, insa sunt oferite spre vanzare tertilor

- stocurile de produse obtinute din productie proprie, care se vand prin magazinele proprii de desfacere.

Circulatia marfurilor se poate realiza:

a) circulatia marfurilor cu ridicata;

- consta in achizitionarea de marfuri de la furnizori in loturi mari pentru a fi revandute altor unitati;

- evaluarea se face la cost de achizitie si la pret de vanzare cu ridicata format din cost de achizitie plus adaosul comercial;

- adaosul comercial este suma care se adauga la costul de achizitie si din care se acopera cheltuielile de circulatie si se asigura realizarea unui profit de catre comerciant;

- contabilitatea analitica se tine pe sortimente de marfuri prin metoda cantitativ- valorica.

b) circulatia marfurilor cu amanuntul:

- consta in vanzarea marfurilor catre consumatori (populatie);

- evaluarea se face la pret de vanzare cu amanuntul care cuprind: pretul de achizitie+ adaosul comercial+ TVA

- contabilitatea analitica se tine prin metoda global- valorica pe magazine, iar in cadrul acestora pe gestiuni

▪ Stocurile de ambalaje:

Ambalajele sunt bunuri cu ajutorul carora se asigura pastrarea si protectia marfurilor pe timpul transportului si descarcarilor

▪ Ambalajele se clasifica astfel:

- ambalajele care circula pe principiul cumpararii- vanzarii;

- ambalaje cumparate si utilizate in procesul de productie;

- ambalaje cumparate si livrate odata cu bunurile livrate, facturate distinct sau incluse in pretul marfurilor;

- ambalaje care circula pe principiul restituirii;

- ambalaje obtinute din productie proprie, care ulterior se vand ca marfuri.

La sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia efectuarii inventarierii, daca se constata deprecieri ale valorii stocurilor si a productiei in curs de executie unitatea poate constitui un provizion privind deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

Deprecierea valorii stocurilor presupune ca valoarea stocurilor evaluate la valoare de inventar sa fie mai mica decat valoarea acelorasi stocuri la pretul de inregistrare.

APLICATII PRACTICE

OPERATII PRIVIND STOCURILE DE MATERII PRIME

In cazul utilizarii metodei inventarului permanent

■ Societatea achizitioneaza materii prime si evidenta lor se tine la urmatoarele preturi:

- pret de achizitie -10.000.000 lei

- pret de factura. - 9.000.000 lei cu cheltuieli de transport 1.000.000 lei

- pret standard varianta I -11.000.000 lei > pretul de achizitie

varianta II.- 9.950.000 lei < pretul de achizitie

- TVA 19 %

Materiale prime se dau in consum in proportie de 50 % in toate cele patru situatii

■ Societatea tine evidenta materiilor prime la pret standard si prezinta urmatoarea situatie:

■ Societatea tine evidenta materiilor prime la pret de factura si prezinta urmatoarea situatie:

■ Societatea receptioneaza materiile prime achizitionate de la furnizori pe baza de aviz de expeditie: valoarea materiilor prime la pret de facturare - 50.000.000 lei, cheltuieli de transport 5.000.000 lei, TVA 19% factura soseste ulterior. Evidenta materiilor prime se tine la pret de factura.

■ Societatea inregistreaza intrari de materii prime din: aport in natura la capital - 12.500.000 lei, de la grupul de intreprinderi 15.000.000 lei, de la o subunitate 11.500.000, cumpara si din avansuri de trezorerie 11.000.000, plusuri constatate la inventariere 1.500.000 lei, primite gratuit 15.000.000 lei.

■ Societatea, in afara de iesirile de materii prime pentru consum productiv, mai inregistreaza si alte iesiri : lipsuri si deprecieri constatate le control 5.000.000 lei, lipsuri in suma de 2.000.000 lei, imputabile gestionarului la valoare de 000.000 lei, TVA 19%, materii prime trecute la subunitati 15.000.000 lei, materii prime trecute la marfuri pentru vanzare 15.000.000 lei, materii prime distruse din calamitati 5.000.000 lei.

■ Societatea achizitioneaza materii prime in valoare de 10.000.000 lei, pentru care s-a convenit cu furnizorul sa le pastreze in custodie pana la sosirea mijloacelor de transport, in vederea expedierii. Dupa expediere acestea sunt receptionate la depozit. Cu un aviz de expeditie materiile prime sunt trimise spre prelucrare la terti. Dupa prelucrare rezulta piese de schimb, care se receptioneaza. Costul prelucrarii - 2.500.000lei, TVA 19%.

In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent

■ Societatea prezinta urmatoarea situatie privind stocul de materii prime:

- stoc initial (cost de achizitie)- 5.000.000

- achizitionari in cursul perioadei (cost de achizitie) - 25.000.000

- TVA 19% - 4.750.000

- stoc final constatat la inventarierea de la sfarsitul perioadei - 8.000.000

6. OPERATII PRIVIND PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

■ Societatea realizeaza o serie de cheltuieli cu obtinerea unor produse care pana la sfarsitul lunii nu parcurg toate fazele procesului de productie (productie neterminata) : materii prime 10.000.000 lei, materiale auxiliare 2.000.000 lei, salarii 5.000.000 lei. La sfarsitul lunii se face inventarul si se stabileste volumul si costul produselor neterminate de la sfarsitul perioadei de 17.000.000 lei.

7. OPERATII PRIVIND PRODUSELE

7.1. OPERATII PRIVIND SEMIFABRICATELE

Evidenta semifabricatelor prin metoda inventarului permanent

■ Se obtin din productie semifabricate la cost de productie in valoare de 10.000.000 lei care se prelucreaza in continuare in alte sectii.

■ Se obtin din productie semifabricate si se inregistreaza la pret standard de 16.000.000 lei, iar costul de productie 15.000.000 lei, diferenta favorabila de pret 1.000.000 lei.

■ Societatea obtine semifabricate din procesul de productie la cost de productie in valoare de 10.000.000 lei, din care 50% le vinde ca atare cu TVA 19%, iar 50% le trimite spre prelucrare la o alta unitate.

■ La inventarierea de la sfarsitul anului se constata plusuri de semifabricate la cost de productie de 2.000.000 lei, precum si unele minusuri la o alta sectie de 1.000.000 lei

Evidenta semifabricatelor prin metoda inventarului intermitent

■ Societatea are inregistrat ca stoc de semifabricate la inceputul lunii de 12.000.000 lei, care se da in sectii pentru a se continua prelucrarea. Pe baza de inventar la sfarsitul lunii se constata in stoc semifabricate in valoare de 1000.000, care se inregistreaza ca atare.

7.2. OPERATII PRIVIND PRODUSELE FINITE

Societatea utilizeaza metoda inventarului permanent

■ Societatea efectueaza, pentru a obtine produse finite, urmatoarele cheltuieli: materii prime 10.000.000 lei, materiale consumabile 2.000.000 lei, salarii 8.000.000 lei, amortismente 4.000.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 1.000.000, energie - apa 5.000.000 lei. Se obtin produse finite cost efectiv 30.000.000 lei. Produsele finite se vand clientilor, pret de vanzare 40.000.000 lei TVA 19%.

■ Societatea tine evidenta produselor finite la pret standard si obtine produse finite din procesul de productie la cost efectiv 30.000.000, pretul standard fiind de 32.000.000, diferente favorabile 2.000.000. Produsele finite se vand unei unitati din cadrul grupului la pret de vanzare de 35.000.000 lei, TVA 19%.

■ Se obtin produse finite din procesul de productie la cost efectiv de 30.000.000 lei, pretul standard fiind de 27.000.000 lei diferente nefavorabile 000.000 lei. Produsele se vand tertilor la pret de vanzare de 38.000.000 lei

■ Se vand produse finite cu incasare directa prin casierie, pret de inregistrare 11.500.000 lei, pret de vanzare 12.000.000 lei, TVA 19%, conform registrului de casa

■ Se livreaza produse finite pe baza avizului de expeditie. Valoarea aproximativa 15.000.000 lei, TVA 19%. Costul de productie al produselor este de 12.000.000 lei. Ulterior se intocmeste factura cu un pret de livrare de 20.000.000 lei. Unitatea la care s-a efectuat livrarea intra in faliment si suma de incasat devine incerta. Din suma totala se incaseaza 8.600.000 lei iar diferenta se scade din activ si se trece pe pierderi conform hotararii AGA.

■ La inventarierea de la sfarsitul anului se constata plusuri de inventar de 12.000.000 lei, iar la o alta gestiune de produse finite se constata lipsuri de 11.000.000 lei. Evidenta produselor se tine la pret standard, care in cazul plusului este de 12.500.000, iar in cazul lipsurilor de 10.000.000 lei.

■ Societatea trimite la terti pentru pastrare produse finite la cost de achizitie in valoare de 100.000.000 lei, chiria aferenta spatiului pentru depozitare pentru o luna de 15.000.000 lei. Dupa o luna produsele revin in depozitele intreprinderii.

Societatea utilizeaza metoda inventarului intermitent

■ Societatea are in stoc la inceputul lunii produse finite in valoare de 5.000.000 lei. In cursul lunii vinde produse finite la pret de vanzare de 40.000.000 lei, TVA 19%. La sfarsitul lunii, la inventarierea efectuata constata ca exista in stoc produse finite in valoare de 7.000.000 lei.

7. OPERATII PRIVIND PRODUSELE REZIDUALE

■ Din procesul de productie societatea obtine produse reziduale in valoare de 14.000.000 lei. Din acestea jumatate se expediaza unei unitati pentru a fi prelucrate. Cheltuielile de prelucrare sunt de 5.000.000 lei, dupa care se vand la un pret de 20.000.000 lei, iar cealalta jumatate se vinde ca produse reziduale cu incasare in numerar.

8. OPERATII PRIVIND STOCURILE AFLATE LA TERTI

■ Materii prime primite de la furnizori in valoare de 15.000.000 lei si care insa din diferite motive nu se receptioneaza imediat ci ulterior, TVA 19%

■ Societatea trimite la o alta unitate materiale in valoare de 5.000.000 lei si doreste sa le prelucreze si sa le transforme in obiecte de inventar. Cheltuielile de prelucrare sunt de 1.500.000 lei, TVA 19%

■ Societatea trimite spre prelucrare la terti urmatoarele produse fabricate: semifabricate 18.000.000, produse finite 25.000.000 si produse reziduale 5.000.000 lei. In cadrul prelucrarii au avut loc urmatoarele operatiuni: semifabricatele au fost transformate in produse finite - costul transformarii fiind de 6.000.000 lei; produsele finite au fost finisate special, costul finisarii 5.000.000 lei; produsele reziduale au fost transformate in ambalaje, cheltuielile de transformare 4.000.000 lei. Nu s-a calculat TVA

■ Se obtin din productia proprie animale tinere inregistrate la pret standard de 12.000.000 lei, iar costul de productie 9.000.000 lei. Ca urmare a furajarii animalele au crescut in greutate cu 4.000.000 lei. Animalele se vand la un pret negociat de 20.000.000, TVA 19%.

■ O societate agricola cumpara de la furnizori animale la pret de achizitie de 25.000.000 lei, TVA 19%. Se inregistreaza spor in greutate de 10.000.000 lei. Animalele se vand in viu la pret de vanzare de 50.000.000 lei, TVA 19%.

■ Societatea mai realizeaza intrari de animale din alte surse: aport in natura la capital 15.000.000, animale cumparate prin delegat din avansuri de trezorerie 8.000.000 lei, donatii de la alte unitati 10.000.000 lei, plusuri la inventar 1.000.000 lei

■ Societatea vinde animale catre clienti, pret de vanzare 25.000.000, TVA 19%, pretul de inregistrare (cost de productie) 18.000.000 lei. Animalele provin din cumparari:

■ Societatea transfera animale de munca, considerate mijloace fixe, la animale de reproductie, productie si ingrasat in valoare de 20.000.000 lei, din care amortizati 18.000.000 lei, pretul de evaluare conform procesului verbal de transfer fiind de 15.000.000 lei

■ Societatea mai inregistreaza alte iesiri de animale tinere trimise spre sacrificare la alte unitati 15.000.000 lei, animale moarte in urma calamitatilor naturale 5.000.000, lipsuri constatate la inventariere 2.000.000 lei

■ Se achizitioneaza o familie de albine, pretul 4.000.000 lei plus TVA 19%, care se achita din avansuri de trezorerie. In cursul lunii se obtine miere la costul de 500.000 lei, care se livreaza la pret de vanzare de 1.000.000 lei plus TVA 19%, valoarea se incaseaza prin casierie:

10. OPERATII PRIVIND MARFURILE

10.1. OPERATII PRIVIND MARFURILE LA INTREPRINDERE COMERCIALA CU RIDICATA

(en-gross

■ O societate comerciala cu ridicata achizitioneaza marfuri de la furnizor, pret de achizitie 20.000.000 lei, TVA 19%. Receptia se face pe baza avizului de insotire, factura sosind ulterior. Se acorda furnizorului un avans de 5.000.000 lei. Cota de adaos comercial 10%. Evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul, calculandu-se TVA neexigibil 19%. Furnizorul acorda un scont de 2%.La decontare se retine avansul iar pentru diferenta de plata se accepta un efect de plata (polita)care se plateste apoi din contul bancar. Marfurile se vand unitatilor cu amanuntul.

OPERATII PRIVIND MARFURILE LA O SOCIETATE COMERCIALA CU AMANUNTUL

(EN-DETAIL)

■ Societatea comerciala cu amanuntul achizitioneaza marfuri de la furnizor la cost de achizitie de 22.000.000 lei, TVA 19% (4.180.000), adaos comercial 30% (22.000.000 x 30% = 6.600.000 lei), TVA la vanzare 19% (22.000.000 + 6.600.000 = 28.600.000 x 19% = 5.434.000 lei). marfurile se vand populatiei cu incasare prin numerar, pretul de vanzare cu amanuntul 34.034.000 lei

E. OPERATII PRIVIND PRIMIREA SI VANZAREA MARFURILOR IN CONSIGNATIE

Marfuri primite si vandute in consignatie de la populatie

■ Un magazin de consignatie primeste de la un cetatean o mobila pentru a fi vanduta, pretul de evaluare a marfii la primire 5.000.000, comision 20% (5.000.000 x 20% = 1.000.000), TVA aferent comisionului 19% (1.000.000 x 19% = 190.000), pret de vanzare cu amanuntul 6.190.000 (5.000.000 + 1.000.000 + 190.000)

Marfuri primite si vandute in consignatie de la un agent economic

■ Un magazin de consignatie primeste de la o intreprindere o combina muzicala pentru a fi vanduta: pret de evaluare la primire 6.000.000, comision 15% (6.000.000 x 15% = 900.000), TVA colectata 19% (6.000.000 + 900.000 = 6.900.000 x 19% = 1.311.000), pret de vanzare cu amanuntul 8.211.000 (6.000.000 + 900.000 + 1.311.000), TVA deductibila 19% (6.000.000 x 19% = 1.140.000)

G. OPERATII PRIVIND IMPORTUL DE MARFURI

■ O societate comerciala cu profil de comert exterior realizeaza import de marfuri pe care le vinde in valuta la unitatile din tara. Valoarea marfii este de 5.000 $, cheltuieli pe parcursul extern 500 $, taxe vamale 5%, comision vamal 0,5%. Cursul valutar la data intocmirii facturii 32.000 lei/$. Pentru acest import se deschide un acreditiv de 7.000 $. La data decontarii facturii cursul dolarului este de 32.500 lei/$. Adaosul comercial al societatii este de 20%.

H. OPERATII PRIVIND EXPORTUL DE MARFURI

■ O societate comerciala cu profil de comert exterior cumpara marfuri de la furnizorii interni pentru a le exporta: pretul de achizitie la cumparare 80.000.000, TVA 19%, transportul marfii din interior pana la vama 5.000.000, adaos comercial 20%. Se contracteaza livrarea la extern cu o valoare negociata de 6.000 $ la un curs de 3000 lei/$. Marfa fiind scutita de TVA, la vama se plateste numai comisionul vamal de 0,5%. La scadenta cursul dolarului creste la 3500 lei/$

I. OPERATII PRIVIND ALTE CAI DE INTRARI SI IESIRI DE MARFURI

a) Marfuri aduse ca aport in natura la capital 15.000.000:

b) Intrari de marfuri din cumparari cu avansuri de trezorerie, evidenta se tine la pret cu amanuntul: pret de cumparare 2.000.000, adaos comercial 30%, TVA 19%:

c) Marfuri returnate din prelucrari de la terti 000.000:

d) Plusuri de marfuri constatate la inventariere 1.000.000:

e) Lipsuri de marfuri constatate la inventariere 500.000:

f) Marfuri trimise in custodie la terti 5.500.000:

g) Marfuri distruse in urma calamitatilor naturale 2.500.000

h) Donatii de marfuri catre alte unitati 5.000.000:

11. OPERATII PRIVIND AMBALAJELE

a. AMBALAJE DE TRANSPORT CARE CIRCULA DUPA PRINCIPIUL VANZARII - CUMPARARII

a) Se inregistreaza receptia ambalajelor livrate de furnizori pe baza de factura pret de factura 20.000.000 lei

b) Cheltuieli de transport si manipulare facturate, aferente ambalajelor achizitionate 2.000.000 lei + TVA 19%. Evidenta ambalajelor se tine la pret de factura

d) Repartizarea si a diferentelor de pret, respectiv a cheltuielilor de transport pentru ambalajele consumate in procesul de fabricatie:

c) Darea in consum a 50% din valoare ambalajelor achizitionate

■ In cazul cand intreprinderea utilizeaza pretul standard pentru inregistrarea ambalajelor achizitionate, se fac inregistrarile:

- la receptia ambalajelor: pret de achizitie 20.000.000 lei pret standard 22.000.000 lei, TVA 19%:

- darea in consum productiv a ambalajelor achizitionate in totalitate:

B. Ambalaje cumparate de la terti si ulterior vandute ODATA cu bunurile livrate

e) Receptia ambalajelor cumparate la pret de achizitie 30.000.000 lei, TVA 19%:

- vanzarea ambalajelor odata cu bunurile livrate, pret de livrare 35.000.000 lei, TVA 19%:

f) Descarcarea gestiunii cu ambalajele vandute:

PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

■ Societatea isi constituie provizion pentru deprecierea urmatoarelor categorii de stocuri:

Inregistrarile contabile ce se realizeaza sunt:

La sfarsitul exercitiului I

- constituirea provizionului pentru materii prime:

- constituirea provizioanelor pentru deprecierea marfurilor:

- constituirea provizioanelor pentru deprecierea produselor finite:

La sfarsitul exercitiului II

se anuleaza provizionul pentru materii prime ramas fara obiec

- se diminueaza provizionul pentru marfuri cu 300.000 lei (500.000 - 200.000):

- se majoreaza provizionul pentru produse finite cu 100.000 (500.000 - 400.000):

III. TESTE GRILA

1. Structura stocurilor este influentata de:

a) natura activitatilor desfasurate in unitate;

b) numarul activitatilor desfasurate in unitate:

c) ponderea activitatilor desfasurate in unitate;

d) nivelul de dezvoltare al societatii;

e) nici un raspuns nu este corect;

2. Potrivit IAS 2 in structura stocurilor nu se include:

a) productia in curs de executie in cadrul procesului de productie

b) bunuri cumparate in vederea revanzarii lor ca atare;

c) productie in curs de executie obtinuta in cadrul contractelor de constructii;

d) produse finite obtinute din procesul de productie;

e) materialele auxiliare utilizate in procesul de productie.

Materialele prime sunt:

a) bunurile cumparate pentru a fi vandute tertilor;

b) bunuri produse in cadrul unitatii destinate vanzarilor;

c) bunuri cumparate de unitate destinate participarii in procesul de productie;

d) bunuri cumparate pentru a fi utilizate pentru nevoile administrative ale unitatii;

e) bunuri realizate in unitate si destinate vanzarii catre populatie.

4. In structura produselor intra:

a) produse finite ambalaje si marfuri;

b) produse finite, semifabricate si piese de schimb;

c) produse finite, produse reziduale si animale;

d) semifabricate, produse finite si obiecte de inventar;

e) produse finite, semifabricate si produse reziduale.

5. Produsele finite sunt:

a) bunuri care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si pot fi livrate tertilor;

b) bunuri care au parcurs o parte din fazele procesului de fabricatie si sunt vandute tertilor ca atare;

c) bunuri cumparate de la terti pentru a fi utilizate in procesul de productie;

d) bunuri cumparate pentru a fi revandute tertilor;

e) nici un raspuns nu este corect.

6. Semifabricatele sunt:

a) bunurile care au parcurs toate fazele procesului de productie si sunt utilizate in alte scopuri in cadrul unitatilor;

b) bunuri care au parcurs toate fazele procesului de productie si sunt livrate tertilor;

c) bunuri care au parcurs fazele procesului de fabricatie dintr-o sectie si urmeaza a fi prelucrate in alte sectii sau livrate tertilor ca atare;

d) bunuri rezultate din procesul de productie ca elemente secundare;

e) nici un raspuns nu este corect.

7. Productia in curs de executie reprezinta:

a) productia care nu a parcurs toate fazele procesului de productie care urmeaza continuarea prelucrarii, si care nu pot fi livrate ca atare;

b) productia care a parcurs toate fazele de fabricatie, dar nu poate fi vanduta ca atare;

c) productia care a parcurs o parte din fazele procesului de fabricatie si care poate fi livrata ca atare;

d) productia care a parcurs toate fazele procesului de fabricatie si se livreaza tertilor;

e) nici un raspuns nu este corect.

8. Marfurile sunt:

a) bunuri cumparate de unitate cu scopul de a participa la fabricarea produselor finite;

b) bunuri care participa sau ajuta la procesul de fabricatie;

c) bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare, fara nici o prelucrare;

d) bunuri realizate in procesul de productie al unitatii si vandute tertilor;

e) bunuri rezultate ca elemente secundare din procesul de fabricatie.

9. Stocurile aflate la terti reprezinta:

a) stocuri intrate si depozitate in unitate;

b) stocuri lasate la furnizori dar neachitate;

c) stocuri primite si intrate in procesul de fabricatie;

d) stocurile achitate si nelivrate de furnizori din diferite motive;

e) stocuri achitate si lasate in custodia furnizorilor.

10. Stocurile si productia in curs de executie constituie:

a) active circulante ale unitatii; b) active circulante banesti ale unitatii;

c) active imobilizate ale unitatii; d) pasive circulante materiale ale unitatii;

e) nici un raspuns nu este corect.

11. Potrivit IAS 2 recunoasterea stocurilor se face in momentul in care:

a) este posibil realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere;

b) se poate estima in mod credibil un cost sau o valoare;

c) se poate estima in mod aproximativ un cost sau o valoare;

d) nu este posibil a se realiza beneficii viitoare;

e) nici un raspuns nu este corect.

12. In situatia in care stocurile sunt vandute valoarea stocurilor este recunoscuta ca o cheltuiala (IAS 2):

a) nu este recunoscuta ca o cheltuiala;

b) in perioada in care se realizeaza cheltuiala;

c) in orice perioada dorita;

d) in perioada in care se face recunoscut venitul corespunzator;

e) nici un raspuns nu este corect.

1 Potrivit IAS 2 evaluarea stocurilor se face:

a) la valoarea cea mai mare dintre cost si valoare de recuperare;

b) la valoarea cea mai mica dintre cost si valoare de recuperare;

c) la valoarea cea mai mare dintre cost si valoarea realizata neta;

d) la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizata neta;

e) nici un raspuns nu este corect.

14. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate privind aria de aplicabilitate a IAS 2:

a) intra produsele finite si productia in curs de executie;

b) intra productia in curs de executie in cadrul contractelor de constructii;

c) nu intra instrumentele financiare;

d) intra marfurile, ambalajele si alte active detinute pentru a fi vandute;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

15. Conform legii contabilitatii evaluarea la data intrarii in patrimoniu a stocurilor se face la:

a) valoarea de intrare denumita si valoare contabila;

b) valoarea de utilitate a bunurilor intrate;

c) valoarea justa determinata la data intrarii stocurilor;

d) valoarea de recuperare a stocurilor;

e) nici un raspuns nu este corect.

16. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate privind preturile de evaluare a stocurilor la intrarea in patrimoniu:

a) cost de achizitie pentru intrarea de stocuri prin achizitii de la furnizori;

b) cost de productie pentru intrarea de stocuri din productie proprie;

c) pret de achizitie pentru stocuri obtinute cu titlu gratuit;

d) valoare de aport pentru stocurile intrate ca aport la capital

e) toate raspunsurile nu sunt corecte

17. In costul de achizitie a stocurilor nu se include:

a) pretul de cumparare;

b) cheltuielile de transport -aprovizionare;

c) taxele vamale si taxele nedeductibile;

d) T.V.A. pentru intreprinderile platitoare de T.V.A;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

18. In costul de productie al stocurilor nu se cuprind:

a) cheltuielile cu materii prime, materiale;

b) cheltuielile cu salariile directe;

c) cheltuielile cu amortizarea;

d) cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor;

e) cheltuielile de desfacere.

19. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor se realizeaza prin urmatoarele metode:

a) metoda pretului de achizitie; b) metoda costului standard;

c) metoda inventarului permanent; d) metoda inventarului intermitent;

e) metoda costului mediu ponderat.

20. Metoda inventarului permanent consta in:

a) inregistrarea in conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare si iesire si urmarirea stocurilor dupa fiecare aparitie efectuata;

b) centralizarea documentelor de intrare si iesire si inregistrarea operatiilor la sfarsitul lunii;

c) centralizarea documentelor de intrare si iesirea si inregistrarea operatiilor la sfarsitul anului;

d) utilizarea metodei CMP;

e) nici un raspuns nu este corect.

21. Metoda inventarului intermitent presupune:

a) inregistrarea intrarilor de stocuri direct pe conturile de cheltuieli;

b) utilizarea conturilor de stocuri numai la sfarsitul lunii pentru inregistrarea stocurilor inventariate si inceputul lunii urmatoare pentru inregistrarea darii in consum a stocurilor intermitente;

c) inregistrarea intrarilor de stocuri direct pe conturile de stocuri;

d) inregistrarea pe conturile de cheltuieli a stocurilor pe masura consumari lor;

e) urmarirea stocurilor dupa fiecare operatie de intrare

22. Contabilitatea analitica a stocurilor in cadrul metodei inventarului permanent se realizeaza prin urmatoarele metode:

a) cantitatea -valorica pe solduri si operativ-contabila;

b) operativ contabila ,cantitate valorica si global valorica;

c) operativ contabila, cantitate valorica si global cantitativa;

d) operativ valorica, global cantitativa si global valorica;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

2 Deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie constatata la sfarsitul anului cu prilejul inventarierii impune:

a) luarea de masuri cu privire la conditiile de depozitare;

b) luarea de masuri contra persoanelor vinovate de depreciere;

c) constituirea unor provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie;

d) anularea provizionului constituit anterior;

e) nici un raspuns nu este corect.

24. Societatea tine evidenta materiilor prime la pret de achizitie. Realizeaza achizitii de materii prime in valoare de 10.000.000 lei, TVA 19% pe care le da in consum in totalitate. Care sunt inregistrarile corecte:

e) toate inregistrarile sunt corecte

25. Societatea tine evidenta stocurilor la pret standard si face aprovizionari de materiale consumabile: pret de achizitie 10.000.000 lei, pret standard 11.000.000 lei, TVA 19%.Materialele se dau in consum in totalitate. Care sunt inregistrarile corecte:

e) nici o inregistrare nu este corecta

26. Societatea tine evidenta materiilor prime la pret de factura si face achizitii de materii prime: pretul de factura 10.000.000 lei, cheltuieli de transport 2.000.000 lei, TVA 19%.Materiile prime se dau in consum in proportie de 50%.Care sunt inregistrarile corecte care se fac:

e) nici o inregistrare nu este corecta

27. Diferentele de pret aferente materiilor prime consumate in cursul perioadei se repartizeaza asupra cheltuielilor pe baza unui coeficient de repartizare (k).Care este relatia de calcul a coeficientului:

a) ;

b) ;

c) ;

d) ;

e) nici o formula nu este corecta

28. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) % = 408 - achizitii de materii prime la pret standard cu factura;

b) % = 401 - achizitii de materii prime la pret de achizitie cu factura;

c) % = 408 - achizitii de materii prime la pret standard fara factura;

d) 601 = % - darea in consum a materiilor prime la pret de achizitie;

301

308

e) nici o inregistrare nu este corecta.

29. Care din urmatoarele inregistrari contabile corespund explicatiei date:

a) 301 = 456 - materii prime intrate ca aport in natura;

b) 302 = 542 - materiale cumparate din avansuri de trezorerie;

c) 303 = 603 - materiale de natura obiectelor de inventar

constatate plus la inventar;

d) 301 = 7582 - materii prime primite cu titlu gratuit;

e) toate inregistrarile sunt corecte.

30. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) 601 = 301 - lipsuri de materii prime constatate la inventariere

b) 4282 = % - imputatii efectuate pentru lipsurile constatate la inventar;

7588

4427

c) 6582 = 301 - materii prime date cu titlu gratuit;

d) 671 = 301 - materii prime distruse de calamitati;

e) toate inregistrarile sunt corecte.

31. Care din urmatoarele formule contabile nu sunt in concordanta cu explicatia data:

a) 301 = 401 - achizitii de materiale consumabile, fara TVA;

b) % = 401 - achizitii de materii prime fara factura;

301

4426

c) % = 408 - achizitii de materiale de natura obiectelor de inventar cu factura;

303

d) 401 = 5311 - plata furnizorului prin contul bancar;

e) nici o inregistrare nu corespunde cu explicatia data.

32. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

4426

a) materii prime achizitionate de la furnizori;

b) materii prime achizitionate si lasate in custodie furnizorului;

c) materii prime preluate de la furnizori pentru prelucrare;

d) materii prime trimise la furnizor pentru prelucrare;

e) materii prime achizitionate dar nedecontate.

3 Care este formula contabila de inregistrare a costului prelucrarii materiilor prime trimise la terti(cost prelucrare 5.000.000 lei):

34. Ce semnificatie are formula contabila:

a) primirea de materii prime de la furnizori;

b) inregistrarea cheltuielilor de custodie la furnizor;

c) primirea materiilor prime lasate in custodia furnizorului;

d) trimiterea materiilor prime spre prelucrare la terti;

e) nici un raspuns nu este corect.

35. Ce semnificatie are inregistrarea

10.000.000

3022 11.000.000

308 1.000.000

a) combustibil dat in sectie pentru consum la pret standard cu diferente favorabile;

b) combustibil dat in sectie pentru consum la pret standard cu diferente nefavorabile;

c) combustibil dat in consum la pret de achizitie;

d) combustibil dat in consum la pret de factura;

e) nici un raspuns nu este corect

36. Care din urmatoarele inregistrari sunt corecte:

a) % = 401 17.850.000 - achizitii de echipamente de lucru conform facturii;

303 15.000.000

b) % = 303 15.000.000 - distribuirea echipamentului de lucru catre salariati

603 7.500.000 cu suportarea a 50% din cost de catre acestia si

4282 7.500.000 diferenta incluzandu-se pe cheltuieli;

c) 4282 = 4427 1.425.000 - TVA aferent valorii echipamentului suportat de salariati;

d) 5311 = 4282 8.925.000 - incasarea prin casierie a cotei suportate de salariati;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

37. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date

a) 331 = 711 - inregistrarea la sfarsitul lunii a costului

productiei in curs de executie;

b) 711 = 331 - stornarea productiei in curs de executie la inceputul lunii

urmatoare pentru continuarea procesului de productie;

c) 345 = 711 - inregistrarea produselor neterminate la sfarsitul lunii;

d) 341 = 711 - inregistrarea produselor finite terminate la sfarsitul lunii;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

38. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

a) soldul creditor al contului 302 "materiale consumabile" reflecta valoarea materiilor prime existente in stoc evaluate la pret de inregistrare;

b) la metoda inventarului intermitent nu se utilizeaza conturile de diferenta de pret;

c) la cumparari se utilizeaza contul 4426 TVA deductibila;

d) la vanzari se utilizeaza contul 4427 TVA colectata;

e) pretul de vanzare cu amanuntul are in structura sa si adaosul comercial.

39. Ce semnificatie are formula contabila de mai jos:

601

4428

a) achizitii de materii prime fara factura in cazul utilizarii metodei inventarului permanent;

b) achizitii de materii prime fara factura in cazul utilizarii metodei inventarului intermitent;

c) achizitii de materii prime pe baza de factura in cazul metodei inventarului intermitent;

d) achizitii de materii prime pe baza de factura in cazul metodei inventarului permanent;

e) nici un raspuns nu este corect.

40. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:

a) % = 711 15.000.000 - semnificate obtinute din procesul de

341 16.000.000 productie la pret standard cu

348 1.000.000 diferente favorabile;

b) 711 = % 15.000.000 - eliberarea semifabricatelor pentru a fi

341 16.000.000 prelucrate in alte sectii cu diferente favorabile;

a.          

c) 341 = 711 10.000.000 - semifabricate obtinute din procesul

de productie la cost de productie;

d) 711 = 341 10.000.000 - eliberarea semifabricatelor pentru a

fi prelucrate in alte sectii;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

41. Ce semnificatie are inregistrarea:

702

4427

a.       vanzarea de semifabricate fara facturi;

b) vanzarea de semifabricate cu incasare directa prin banca;

c) vanzarea de semifabricate conform facturii;

d) vanzarea de produse finite cu factura;

e) vanzarea de produse reziduale cu factura.

42. Societatea utilizeaza metoda inventarului intermitent si prezinta stoc de semifabricate la inceputul lunii de 12.000.000 lei pe care il da in sectie pentru continuarea prelucrarii, iar la sfarsitul lunii in urma inventarierii stocul este de 1000.000 lei. Care sunt inregistrarile corecte efectuate de unitate:

4 Produsele nesupuse probelor tehnologice sunt considerate:

a) produse finite; b) semifabricate; c) produse reziduale

d) marfuri; e) productie in curs de executie.

44. Produsele pot fi evaluate la:

a) pret de productie si pret standard; b) pret de achizitie si pret standard;

c) pret de productie si pret de achizitie; d) pret de productie si pret de vanzare;

e) nici un raspuns nu este corect.

45. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:

a) 345 = 711 - obtinerea de produse finite la cost de productie;

b) 4111 = %

701 - vanzarea de produse finite clientilor;

c) 5121 = 4111 - incasarea creantei prin banca;

d) 711 = 345 - descarcarea gestiunii cu produsele vandute;

e) toate inregistrarile sunt corecte.

46. Ce semnifica inregistrarea contabila:

345 10.000.000

348 2.000.000

a) obtinerea de produse finite la pret standard cu diferente favorabile;

b) obtinerea de produse finite de la terti;

c) obtinerea de produse finite la pret standard cu diferente nefavorabile;

d) obtinerea de semifabricate la pret standard cu diferente nefavorabile;

e) obtinerea de semifabricate la pret standard cu diferente favorabile.

47. Ce semnificatie are inregistrarea:

701 15.000.000

4428 2.850.000

a) livrarea de produse finite fara factura; b) livrarea de produse finite cu factura;

c) livrarea de semifabricate fara factura; d) livrarea de produse reziduale cu factura;

e) livrarea de semifabricate cu factura.

48. Care din inregistrarile de mai jos corespund explicatiei date:

a) 623 = 345 - produse finite utilizate pentru activitati proprii de protocol;

b) 671 = 345 - produse finite distruse de calamitati;

c) 6582 = 345 - donatii de produse finite;

d) 635 = 4427 - TVA aferent produselor donate;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

49. Ce semnificatie are inregistrarea:

345 12.500.000

348 500.000

a) plusuri de produse finite constatate la inventariere la pret standard cu diferente favorabile;

b) plusuri de produse finite la pret standard cu diferente nefavorabile;

c) plusuri de materii prime cu diferente favorabile;

d) plusuri de semifabricate cu diferente favorabile;

e) plusuri de semifabricate in diferente nefavorabile.

50. Care din inregistrarile de mai jos corespund explicatiei date:

a) 354 = 346 - produse reziduale trimise la alte unitati pentru prelucrare;

b) 4111 = 701 - produse reziduale vandute tertilor;

c) 346 = % - produse reziduale restituite dupa

354 prelucrare plus cheltuielile de prelucrare;

401

d) 346 = 711 - produse finite obtinute din procesul de productie;

e) 346 = 354 - produse reziduale trimise tertilor.

51. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) 351 = 302 - materiale trimise la terti pentru prelucrare;

b) 303 = % - materiale transformate in obiecte de

351 inventar in urma prelucrarii plus cheltuieli de prelucrare;

c) 354 = 346 - produse reziduale trimise la terti pentru prelucrare;

d) 381 = % - ambalaje obtinute din prelucrarea

354 produselor reziduale plus cheltuielile de prelucrare;

401

e) toate formulele contabile sunt corecte.

52. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:

a) 361 = 711 - animale tinere achizitionate de la terti

b) 361 = 401 - animale tinere obtinute din productie proprie

c) 711 = 361 - descarcarea gestiunii cu animale tinere trecute la animale de munca;

d) 2134 = 722 - animale tinere inregistrate la mijloace fixe (animale de munca);

e) toate inregistrarile sunt corecte.

5 Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:

a) % = 401 29.750.000 - achizitii de animale de la furnizori la cost de achizitie;

b) 361 = 711 10.000.000 - inregistrarile sporului in greutate

c) 4111 = % 59.500.000 - vanzarea animalelor in viu

708 50.000.000

d) 606 = 371 25.000.000 - descarcarea gestiunii cu animalele

vandute la pret de achizitie;

711 = 361 10.000.000 - descarcarea gestiunii cu sporul in greutate;

e) toate inregistrarile sunt corecte.

54. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:

a) 361 = 5311 - achizitii de animale din contul bancar;

b) 361 = 711 - animale primite prin donatie;

c) 361 = 456 - animale achizitionate de la furnizori;

d) 361 = 542 - animale achizitionate prin casierie;

e) nici o inregistrare nu este corecta.

55. Ce semnificatie are inregistrarea:

a) animale primite ca aport la capital; b) animale primite cu titlu gratuit;

c) animale achizitionate din avansuri de trezorerie;

d) animale intrate din productie proprie; e) animale achizitionate de la terti.

56. Ce semnificatie are urmatoarea inregistrare:

371

4426

a) achizitii de materiale de la furnizori la pret de achizitie;

b) achizitii de animale de la furnizori, la pret de achizitii;

c) achizitii de ambalaje de la furnizori la pret de achizitie;

d) achizitii de marfuri de la furnizori la pret de achizitie;

e) achizitii de materii prime de la furnizori.

57. Pretul de vanzare cu amanuntul al marfurilor este constituit din:

a) cost de achizitie si adaos comercial; b) cost de productie si adaos comercial;

c) cost de achizitie si TVA colectat; d) cost de productie, adaos comercial si TVA;

e) cost de achizitii, adaos comercial si TVA.

58. TVA cuprins in pretul de vanzare cu amanuntul se calculeaza la:

a) pret de achizitie; b) pret de achizitie plus adaos comercial;

c) pret de productie;    d) pret de productie plus adaos comercial;

e) nici un raspuns nu este corect.

59. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

a) avans acordat furnizorului pentru livrarea de marfuri;

b) plata furnizorului din contul bancar;

c) plati anticipate facute din contul bancar;

d) se retine un avans din suma datorata unui furnizor;

e) nici un raspuns nu este corect.

60. Ce semnificatie are urmatoarea inregistrare contabila:

378 6.600.000

4428 5.434.000

a) achizitii de marfuri de la terti;

b) inregistrarea adaosului comercial la marfurile din magazin;

c) inregistrarea diferentelor de pret aferente marfurilor;

d) inregistrarea TVA aferent marfurilor din magazinul de desfacere;

e) adaosul comercial si TVA aferent marfurilor din magazinul de desfacere.

61. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:

a) 401 = 5311 26.180.000 - achitarea furnizorului prin contul bancar;

b) 5311 = % 34.034.000 - vanzarea marfurilor prin magazin cu amanuntul;

c) % = 371 34.034.000 - descarcarea gestiunii magazinului cu valoarea

607 22.000.000 marfurilor vandute;

4428 5.434.000

d) % = 404 2800.000 - se cumpara marfuri de la furnizori;

371 20.000.000

4426 800.000

e) nici un raspuns nu este corect.

62. Societatea cumpara marfuri la cost de achizitie 8.000.000 lei TVA 19%, adaosul comercial 25%.Care va fi pretul de vanzare cu amanuntul:

a) 12.750.000 lei; b) 11.900.000 lei;

c) 11.780.000 lei; d) 10.000.000 lei

nici un raspuns nu este corect.

6 Pretul de vanzare al marfurilor din magazin este de 11.900.000 lei, adaosul comercial practicat 20%,TVA 19%.Care este pretul de achizitie:

a) 10.000.000 lei; b) 8.500.000 lei;

c) 8.000.000 lei;    d) 8.33334 lei;

e) nici un raspuns nu este corect.

64. Ce semnificatie are urmatoarea inregistrare:

5412 = 5124

a) deschiderea unui acreditiv in valuta;

b) achitarea unui furnizor extern din cont in devize;

c) plata unor datorii in valuta;

d) incasarea unor sume in devize in contul bancar;

e) nici un raspuns nu este corect.

65. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a.) 401 = 5121 - plata unui furnizor in valuta

b) % = 5124 - plata unui furnizor in valuta cu diferenta nefavorabila;

c) 401 = 5412 - plata unui furnizor in valuta din contul bancar

d) 401 = 5121 - plata unui furnizor in valuta din acreditiv;

e) 401 = % - plata unui furnizor in valuta cu diferente favorabile.

5124

765

66. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) 4111 = 707 - vanzari de marfuri la export;

b) 635 = 446 - comision vamal datorat;

c) 5124 = % - se incaseaza de la clientul extern creanta cu

4111 diferente de curs valutar favorabil;

765

d) % = 371 - se descarca gestiunea cu marfa vanduta;

607

378

e. toate raspunsurile sunt corecte.

67. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) 371 = 456 - aport de marfuri la capital;

b) 357 = 371 - marfuri trimise spre pastrare la terti;

c) 671 = 371 - marfuri distruse in urma calamitatilor;

d) 6582 = 371 - donatii de marfuri catre alte unitati;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

68. Care din urmatoarele formule contabile nu corespund explicatiei date:

a) % = 401 - se cumpara ambalaje de la furnizori in cost de achizitie;

381

4426

b) % = 401 - se receptioneaza ambalaje cumparate de la furnizori,

381 evidenta lor se tine la pret standard;

c) 607 = 381 - ambalajele achizitionate se dau in consum;

d) 4111 = % - vanzarea ambalajelor odata cu bunurile livrate;

708

4427

e) 608 = 381 - se descarca gestiuni cu ambalajele vandute.

69. Ce semnifica urmatoarea inregistrare:

381 = 711

a) obtinerea de ambalaje din productie proprie;

b) obtinerea de produse finite din productie proprie;

c) descarcarea gestiunii de ambalaje obtinute din productie proprie;

d) ambalaje achizitionate de la terti;

e) nici un raspuns nu este corect.

70. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) 608 = 381 - casarea ambalajelor deteriorate;

b) 346 = 711 - obtinerea de produse reziduale din casarea ambalajelor;

c) 5311 = % - vanzarea produselor reziduale rezultate din

703 casarea ambalajelor, cu incasare prin casierie;

4427

d) 711 = 346 - descarcarea gestiunii de produsele reziduale vandute;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

71. Ambalajele de transport care circula pe principiul vanzarii - cumpararii fac obiectul contului:

a) 419 "clienti creditori"; b) 409 "furnizori debitori";

c) 381 "ambalaje"; d) 371 "marfuri";

e) nici un raspuns nu este corect

72. Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se diminueaza atunci cand:

a) stocurile la care se refera provizionul ies din patrimoniul unitatii;

b) deprecierea ulterioara a stocurilor este mai mica decat deprecierea initiala care a stat la baza constituirii provizionului;

c) deprecierea ulterioara a stocurilor este mai mare decat deprecierea care a stat la baza constituirii provizionului

d) predarea provizionului catre client odata cu iesirea stocurilor la care s-a calculat provizionul;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

7 Ce semnifica urmatoarea inregistrare:

a) constituirea de provizioane pentru deprecierea marfurilor;

b) anularea provizionului pentru deprecierea produselor finite;

c) suplimentarea provizionului pentru deprecierea materiilor prime;

d) diminuarea provizionului pentru deprecierea marfurilor;

e) constituirea de provizioane pentru deprecierea produselor finite.

74. Ce semnificatie are urmatoarea inregistrare:

a) anularea provizionului constituit anterior pentru deprecierea marfurilor;

b) diminuarea provizionului constituit anterior pentru deprecierea produselor finite;

c) anularea provizionului constituit anterior pentru deprecierea materiilor prime;

d) suplimentarea provizionului constituit anterior pentru deprecierea marfurilor;

e) constituirea unui provizion pentru deprecierea marfurilor.

75. Care sunt principiile contabile care stau la baza constituirii provizioanelor:

a) independenta exercitiului financiar si pragul de semnificatie

b) prudenta si permanenta metodelor;

c) prudenta si prevalenta economicului in fata juridicului;

d) prudenta si independenta exercitiului financiar;

e) independenta exercitiului financiar si continuitatea activitatii.

76. Conturile de provizioane dupa continutul lor economic sunt:

a) conturi de pasiv;    b) conturi bifunctionale;

c) conturi rectificative ale stocurilor; d) conturi de regularizare;

e) nici un raspuns nu este corect.

RASPUNSURI TESTE GRILA: