Pragul de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil si a riscului inerent

Pragul de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil si a riscului inerent

Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta

deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare.

Pragul de semnificatie depide de marimea elementului sau a erorii judecate în împrejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate.

Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativa primara, pe care informatia trebuia sa o aiba pentru a fi utila.

Cu alte cuvinte, prin prag de semnificatie, întelegem importanta unei omisiuni sau a unei prezentari eronate a informatiilor contabile care da nastere unei probabilitati ca rationamentul unei persoane rezonabile care se bazeaza pe informatiile respective sa fi fost schimbat sau influentat de omisiunea sau eroarea respectiva

Pragul de semnificatie îl gasim tratat în Standardul International de Audit 320. El are scopul de a oferi recomandari despre un concept extrem de important - pragul de semnificatie si a legaturilor pe care acestea le are cu riscul de audit.

Standardul International de Audit 700 ,,Raportul auditorului cu privire la situatiile financiare” prevede la paragraful 16 referitor la aria misiunii de audit, doua expresii extrem de importante în legatura directa cu pragul de semnificatie si cu riscul astfel:

“ Am executat acest audit în concordanta cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde solicita planificarea si efectuarea auditului în vederea obtinerii unei certificari rezonabile conform careia situatiile financiare nu contin denaturari semnificative“ .

Expresia “obtinerii unei certificari rezonabile” are menirea de a informa utilizatorii raportului, ca auditorii nu ofera o asigurare absoluta privind imaginea fidela a situatiilor financiare, ca exista un anume risc asumat, chiar daca, opinia auditorului este fara rezerve.

Expresia nu contin erori semnificative asigura utilizatorul ca raspunderea auditorului este limitata numai la acele informatii semnificative din situatiile financiare.

Pragul de semnificatie este definit în “Cadrul general pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare” al Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate prin termeni precum:

“Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate în împrejurarile specifice de omisiuni sau declararii eronate. Astfel pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decât sa reprezinte o caracteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila”

Pragul de semnificatie afecteaza atât contabilitatea cât si auditul si, prin urmare, este important atât pentru cel care întocmeste situatiile financiare, cât si pentru auditor.

Testul pragului de semnificatie reprezinta rationamentul profesional final cu privire la stabilirea informatiilor care ar trebui prezentate într-un set particular de situatii financiare.

Acest test este important, deoarece includerea unor informatii nesemnificative va complica situatiile financiare si va face ca informatiile cu adevarat importante, sa fie mult mai dificil de înteles.

Auditorul ia în considerare pragul de semnificatie atât la nivelul global al situatiilor financiare, cât si în relatie cu soldurile conturilor, cu clasele de tranzactii si prezentarile de informatii.

Exista o relatie inversa între pragul de semnificatie si nivelul riscului de audit si anume, cu cât este mai înalt nivelul pragului de semnificatie, cu atât este mai scazut riscul de audit si invers.

De pragul de semnificatie se tine cont în doua faze ale misiunii de audit:

În faza de planificare - faza în care natura, durata si marimea testelor de audit au legatura directa cu pragul de semnificatie

În exprimarea opiniei - fiind necesar sa se aiba în vedere :                         

daca ca s-a acordat atentia cuvenita efectului unei posibile fraude sau erori

daca s-a realizat evaluarea riscului generat de posibila existenta a unor tranzactii importante cu partile afiliate, care nu au fost prezentate

evaluarea obiectivitatii si competentei unui expert atunci când este necesara implicarea lui în cadrul unei misiuni de audit, deoarece probele furnizate de un expert trebuie sa fie credibile

daca sunt implicati si alti auditori interni sau externi

documentarea unei evaluari a riscului de audit si componentelor sale: riscul inerent, de control si de nedetectare

daca estimarile contabile au fost sau vor fi facute de catre Consiliul de administratie si daca da, luarea în considerare a activitatii necesare pentru evaluarea gradului lor de corectitudine

Înca de la începutul demersului sau, în faza cunoasterii entitatii, auditorul va încerca sa identifice domeniile semnificative în care se vor produce erori sau neregularitati si care pot avea o influenta de denaturare semnificativa a continutului situatiilor financiare. 

Este semnificativ orice element (grup de elemente) care este susceptibil sa aiba influenta asupra conturilor anuale si a utilizatorilor acestora- actionari, creditori, investitori

Prin sistem semnificativ, de regula, se întelege orice sistem adoptat de o entitate care asigura înregistrarea, producerea si transmiterea operatiilor repetitive, când  suma cumulata a valorii acestora are ea însasi caracteristici semnificative în raport cu valoarea conturilor anuale.

Comun tuturor entitatilor, sistemele semnificative sunt cele privind : cumpararile-furnizori ; vânzari-beneficiari ; plati salariati, trezorerie, productie-stocuri (valabil atunci când se utilizeaza metoda inventarului permanent).

Auditorul asigura utilizatorii situatiilor financiare, ca acestea nu contin erori semnificative de prezentare. Daca constata existenta unei astfel de erori auditorul o semnaleaza conducerii pentru a fi corectata.

Daca conducerea refuza sa efectueze corecturile respective, auditorul emite o opinie cu rezerve sau o opinie nefavorabila, functie de importanta relativa a erorii.

Pragul de semnificatie poate fi cuantificat în unitati monetare, auditorul putând astfel sa-si planifice probele adecvate ce urmeaza a fi colectate. Cu cât se fixeaza o valoare monetara mica cu atât va fi nevoie de o cantitate mai mare de probe.

Aplicarea principiului pragului de semnificatie se realizeaza în cinci pasi astfel:

În practica, dificultatile determinarii pragului de semnificatie solicita de la auditor mult profesionalism.

Initial, auditorul fixeaza valoarea combinata a prezentarilor eronate din situatiile financiare care va fi considerata semnificativa .

În opinia auditorului, valoarea preliminara a pragului de semnificatie este suma maxima a prezentarilor eronate pe care le-ar putea contine situatiile financiare, fara a afecta totusi deciziile utilizatorilor rezonabili.

Stabilirea valorii preliminare, de catre un auditor, presupune un rationament deosebit bazat pe o logica profesionala solida si un nivel de cunostinte adecvat, deciziile luate în acest domeniu reprezinta cheia succesului unei misiuni de audit.

Auditorul îsi modifica însa, pe parcursul desfasurarii misiunii, decizia privind valoarea preliminara a pragului de semnificatie– caz în care noua estimare este numita valoare revizuita a pragului de semnificatie.

Determinarea valorii preliminare a pragului de semnificatie se face având în vedere ca acesta este mai curând un concept relativ decât unul absolut. O eroare ar putea fi semnificativa pentru o entitate mica si nesemnificativa pentru una mare. De exemplu: o eroare de 100.000 la o entitate care are un activ total de 1milion, ar fi foarte mare, în timp ce la o companie cu activ total de câteva miliarde ea ar fi nesemnificativa.

Deoarece pragul de semnificatie este relativ, se impune gasirea unor termeni de comparatie. De regula, profitul înainte de impozitare reprezinta principala baza de comparatie fiind considerat indicator sintetic important. Mai pot constitui baze de comparatie si vânzarile, activul total, capitalurile proprii, activele circulante, datoriile pe termen scurt, etc.

Factori calitativi care afecteaza semnificatia . Anumite tipuri de prezentari eronate ar putea fi mai semnificative pentru utilizatori în comparatie cu altele, chiar daca valoarea lor baneasca este identica . Putem încadra aici urmatoarele tipuri de prezentari eronate:

Abaterile, implicând fraudele, sunt considerate mai importante decât erorile neintentionate.

Erori de prezentare rezultând din obligatii contractuale. Un indicator de care depinde o conditie dintr-un contract de împrumut prezentat intentionat eronat;

Erori de prezentare care, în alte conditii ar fi consierate nesemnificative ar putea deveni semnificative daca ar afecta tendinta de evolutie a profitului.

Repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie pe segmente este necesara pentru a putea determina cu exactitate probele adecvate ce urmeaza a fi colectate.

Valoarea pragului de semnificatie poate fi repartizata pe :

Conturile bilantiere ;

Conturile de rezultate.

Auditorii în general prefera repartizarea valorii preliminare asupra conturilor bilantiere, constatând ca marea majoritate a erorilor de prezentare din conturile de rezultate au un impact asemanator asupra bilantului.

Dar aceasta repartizare a valorii preliminare asupra posturilor bilantiere trebuie sa aiba în vedere aparitia unor dificultati de genul :

abaterile nu sunt repartizate uniform pe posturile de bilant ;

în prezentarea informatiilor contabile se poate realiza o supraevaluare sau subevaluare ;

costurile relative ale auditului afecteaza procesul de repartizare.  

Datorita complexitatii elementelor care trebuie avute în vedere, nu sunt recomandari precise facute practicienilor privind stabilirea pragului de semnificatie.

Astfel ca auditorii, entitatile trebuie sa-si stabileasca propria procedura sub forma unor instructiuni care utilizeaza una sau mai multe baze de comparatie si un interval de valori procentuale.