| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
CONTRACTELE SPECIALE
I.
CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE
Notiune
Potrivit art.1294 C.civ., contractul prin care una din parti (vanzatorul) stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul) care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut.
In schimbul unui pret se poate transmite si alt drept decat dreptul de proprietateEx.: un alt drept real(dreptul de superficie, dreptul de servitute, uzufructul), un drept de creanta(cesiunea de creanta), un drept din domeniul proprietatii intelectuale etc.)
nu pot forma obiectul vanzarii -cumpararii
- drepturile personale nepatrimoniale
- patrimoniale cu caractere strict personal(ex.dreptul de abitatie al sotului supravietiutor)
Caractere juridice
Vanzarea-cumpararea este un contract
sinalagmatic: da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante: vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut si sa-l garanteze pe cumparator, iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul.
cu titlu oneros: ambele parti urmaresc interese patrimoniale - adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga - vanzatorul urmareste sa primeasca pretul iar cumparatorul sa primeasca bunul in schimbul pretului stabilit;
comutativ: existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului;
In cazul contractelor aleatorii la incheierea contractului partile nu cunosc intinderea obligatiilor, depinde de un eveniment viitor si incert, existand sansa unui castig si riscul unei pierderi..ex. contractul de renta viagera, contractul de vanzare-cumparare cu clauza intretinerii, jocul sau prinsoarea)
consensual (in principiu): putand fi incheiat prin simplul acord de vointa, fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea bunului si a pretului in momentul incheierii contractului. Potrivit art.1295 C.civil "vinderea este perfecta.indata ce partile s-au invoit)
Exceptii de la principiul consensualismului:
a. vanzarea terenurilor - trebuie sa se faca prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului;
b. vanzarea-cumpararea unui autovehicul - problema controversata:
in literatura de specialitate - este considerat contract solemn; motivare: cerinta inscrisului autentic pentru validitatea vanzarii este prevazuta de legislatia privind taxele de timbru;
in practica judecatoreasca se aplica solutia consensualismului: numai ca proba in vederea radierii si inscrierii pe numele noului proprietar, autoritatile pretind sa li se prezinte actul de vanzare-cumparare in forma autentica;
ð - toate dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa, iar nu la momentul autentificarii;
ð - deoarece valoarea este > de 250 lei, este necesara pentru proba prezentarea unui inscris sau a unui inceput de dovada scrisa, in afara cazului in care a existat imposibilitatea preconstituirii dovezii;
ð - numai tertele persoane, nu si partile sau succesorii lor in drepturi, vor putea dovedi cu orice mijloc de proba contractul (pentru terti, contractul este un simplu fapt juridic).
translativ de proprietate din momentul incheierii lui: prin efectul realizarii acordului de vointa (independent de predarea lucrului vandut si de plata pretului) se produce nu numai incheierea contractului, dar opereaza si transferul dreptului de proprietate.
In acest sens sunt si prevederile art.1295 din Codul civil - " proprietatea este de drept stramutataindata ce partile s-au invoit lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat"
Astfel,
din momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului (res perit domino) daca vanzatorul dovedeste faptul strain (neculpabil) exonerator de raspundere;
daca cauza straina a fost dovedita, vanzatorul va suporta riscul pieirii numai daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste predarea lucrului.
Conditii pentru transferul automat al dreptului de proprietate:
a. vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul perfect valabil incheiat
b. sa fie vorba de lucruri determinate individual (lucrurile de gen nu pot pieri)
in cazul lucrurilor de gen transferul proprietarii se produce in momentul individualizarii (care se poate face atat prin predare, cat si prin alte metode: ex.: etichetarea coletelor etc.);
in cazul obligatiilor alternative, daca vanzarea are ca obiect un lucru din mai multe, determinate, dar numai alternativ, proprietatea se transmite in momentul alegerii; daca piere fortuit unul din lucruri, se datoreaza celalalt, iar daca amandoua au pierit, fara vina vanzatorului, obligatia este stinsa; daca amandoua lucrurile sunt de gen, pe langa alegere, trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales;
in cazul obligatiilor facultative (obiectul este unul singur, celalalt fiind prevazut doar ca o simpla posibilitate de plata), problema transferului si a riscurilor se rezolva dupa regulile generale.
c. lucrul vandut trebuie sa existe;
bunurile viitoare pot forma obiectul contractului, insa transferul proprietarii poate opera: - dupa ce au fost terminate, in stare de a fi predate (daca sunt bunuri certe)
- dupa individualizare (daca sunt bunuri de gen)
Astfel, in cazul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite: in momentul in care este gata de recoltat (daca lucrul si pretul sunt determinate), respectiv in momentul individualizarii (daca vanzarea se face pe unitate de masura).
riscurile se transmit o data cu proprietatea, cu exceptia cazului in care cumparatorul isi asuma riscul nerealizarii - in tot sau in parte - a lucrului viitor, cand riscurile se transmit in momentul incheierii contractului
d. partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala, pentru un moment ulterior:
pana la implinirea unui termen suspensiv, daca partile au prevazut expres amanarea ca efect al contractului; daca termenul a fost stipulat pur si simplu nu afecteaza decat executarea obligatiei de predare;
pana la realizarea unei conditii suspensive, care prin ea insasi amana transferul proprietatii pana la realizarea evenimentului;
un caz special: cumpararea dintr-o unitate comerciala cu autoservire: contractul nu se incheie in momentul individualizarii (alegerii) bunurilor, ci din momentul platii pretului, pana atunci cumparatorul fiind un simplu detentor precar, vinovat de furt daca pleaca fara sa plateasca (in primul caz ar fi fost un debitor care nu si‑a onorat obligatia de plata);
daca prin conventia partilor, transferul proprietatii a fost amanat, se amana corespunzator si transferul riscurilor; aceasta regula nu este imperativa, partile pot disocia transferul proprietatii de transferul riscurilor.
in materie imobiliara: conditia publicitatii imobiliare.
a. sistemul registrului de transcriptiuni-inscriptiuni:
intre parti si fata de succesorii lor (succesori universali sau cu titlu universal, legatari cu titlu particular si creditori chirografari) contractul produce efecte translative de proprietate chiar daca nu a fost transcris;
fata de terte persoane (succesori cu titlu particular prin acte intre vii) - chiar daca au avut cunostinta de incheierea contractului - transmisiunea va fi valabila numai din momentul transcrierii.
b. sistemul cartii funciare:
drepturile imobiliare se stramuta, se modifica sau se sting, nu numai intre terti, dar si intre partile contractante, numai prin intabulare, aceasta avand caracter constitutiv de drepturi.
In practica exista urmatoarea conceptie:
lipsa inscrierii nu poate fi opusa de catre o parte contractanta celeilalte parti, precum si succesorilor lor;
un atare drept real este opozabil si tertilor care au cunostinta de existenta lui, desi nu este inscris in cartea funciara;
numai tertii care nu aveau cunostints de existenta dreptului netranscris si, increzandu-se in cartea funciara, au dobandit prin acte cu titlu oneros, drepturi pe care si le-au transcris, le pot opune dobanditorului anterior.
Pentru drepturile mobile nu exista un sistem de publicitate, astfel incat daca vanzstorul a vandut de doua ori, va avea preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia bunului.
Conditii de validitate ale contractului de vanzare-cumparare
Pentru a fi valabil un contract de vanzare- cumparare trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele elemente: consimtamantul, capacitatea, obiectul (lucrul vandut si pretul), o cauza licita, si in contractele solemne, forma, unde se aplica regulile de drept comun.
Vanzarea-cumpararea, intocmai ca in orice contract, se incheie prin acordul de vointa al partilor.
Acordul de vointa intre parti este intotdeauna necesar si suficient, cu exceptiile prevazute de lege. Si aici exemplificam cu exproprierea pentru cauza de utilitate publica, care reprezinta tot un contract de vanzare-cumparare dar fortata, independenta de vointa proprietarului, pretul luand denumirea de despagubire. In cazul in care nu este de comun acord cu proprietarul, se stabileste prin justitie.
Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior.
Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- sa provina de la o persoana cu disceramant;
- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
- sa fie exteriorizat;
- sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.
Viciile de consimtamant sunt: eroarea(falsa reprezentare a realitatii), dolul sau viclenia( inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie un act juridic), violenta (amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat), leziunea (prezinta disproportia vadita de valoare intre contraprestatii, ce exista in chiar momentul actului)
A 1. Probleme specifice vanzarii ( promisiunea de vanzare - unilaterala sau bilaterala, pactul de preferinta si dreptul de preemtiune)
1. Promisiunea unilaterala de vanzare -cumparare (este deosebita de oferta de a contracta-care este un act juridic unilateral)
atunci cand o persoana, prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acest bun, rezervandu-si facultatea de a-si manifesta in acest sens - de obicei inauntrul unui termen - consimtamantul sau de a il cumpara Ex. locatorul proprietar se obliga fata de locatar sa-i vanda, la un pret stabilit, lucrul dat in locatiune, daca locatorul isi va manifesta vointa de a-l cumpara;
este, de fapt, un ante-contract, care da nastere la un drept de creanta: una din parti avand obligatia (de a face) de a vinde in viitor un anumit bun, iar beneficiarul promisiunii putand opta pentru a cumpara sau nu;
daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului, dar promitentul isi incalca obligatia asumata si refuza vanzarea, beneficiarul va avea dreptul la daune-interese(reprezinta despagubirile in bani la care este obligat prin hotarare judecatoreasca debitorul, in scopul repararii prejudiciilor cauzate creditorului prin neexecutarea obligatiilor contractuale sau prin executarea lor defectuoasa ori cu intarziere. 2. reprezinta pentru creditor un echivalent in bani destinat sa acopere prejudiciul suferit ca urmare a neexecutarii contractului de catre debitorul aflat in culpa.
ð promisiunea este un contract unilateral dar poate fi transformat intr-un contract bilateral daca:
beneficiarul se obliga, in schimbul dreptului de optiune, la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune);
daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani in cazul in care va opta in sens negativ.
ð dovada promisiunii se face conform regulilor generale aplicabile creantelor;
ð obligatia promitentului se stinge: la termen sau, daca nu s-a prevazut un termen, la expirarea termenului general de prescriptie (care curge de la data incheierii promisiunii de vanzare);
ð promisiunea unilaterala ar putea fi asumata si de cumparator (caz care nu a fost intalnit in practica).
ambele parti se obliga sa incheie in viitor contractul de vanzare-cumparare;
este, de asemenea, un ante-contract, cu deosebirea ca, in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului;
in cazul in care promitentul-vanzator nu isi respecta obligatia si vinde lucrul, beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea, iar vanzarea este valabila, cu exceptia fraudei;
in cazul in care promitentul nu isi executa obligatia, dar lucrul se mai gaseste in patrimoniul sau, instanta poate da o hotarare care sa tina loc de contract si sa aiba caracter constitutiv de drepturi din momentul in care ramane definitiva (in virtutea principiului executarii in natura a obligatiilor).
proprietarul unui bun se obliga ca, in cazul in care va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal (este o promisiune afectata de o conditie simpla potestativa);
Conditia potestativa este cea a carei realizare sau nerealizare depinde complet de vointa uneia dintre parti sau, in exprimarea Codului civil, "aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment, pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla sau poate sa-l impiedice".
poate fi: potestativa pura si potestativa simpla:
potestativa simpla - conditia a carei realizare depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate.
exemplu, "Daca ma voi casatori" sau "daca ma voi angaja la societatea comerciala Y" - sunt exemple de conditii potestative simple. Indeplinirea conditiei in exemplele date depinde si de debitor, dar si de o terta persoana (cu care acesta se casatoreste, respectiv care il angajeaza). Actele incheiate sub conditie potestativa simpla sunt, ca regula, valabile.
pur potestativa - acea conditie care depinde exclusiv de vointa uneia din parti. Angajamentul facut sub o conditie pur potestativa din partea debitorului nu este valabil. In acest sens, Codul civil prevede: "Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga."
in asemenea cazuri nu avem de-a face cu exteriorizarea unei vointe juridice: "iti voi vinde apartamentul, daca voi dori". Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se angajeze din punct de vedere juridic. Dimpotriva, daca indeplinirea conditiei depinde de vointa debitorului, angajamentul este valabil: "iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi".
la fel ca la promisiunea de vanzare, beneficiarul nu are dreptul la actiunea in revendicare sau in anularea vanzarii facute cu nerespectarea promisiunii (cu exceptia fraudei); acesta are dreptul numai la daune-interese;
dreptul beneficiarului se poate transmite (daca nu exista dispozitie contrara in conventia dintre parti) prin acte intre vii (regulile de la cesiunea de creante) sau prin mostenire;
obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire, dreptul nostru necunoscand cesiunea de datorie.
Dreptul de preemtiune
in cazul in care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa il vanda (deci nu prin instrainare cu titlu gratuit, cu caracter aleatoriu, sau prin schimb, chiar si cu sulta, prin aducerea terenului ca aport intr-o societate sau printr-o tranzactie) legea confera un drept prioritar la cumparare coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasilor; este vorba numai de cazul in care actul juridic proiectat are ca obiect transmiterea dreptului de proprietate
spre deosebire de pactul de preferinta, care are caracter contractual, dreptul de preemtiune are caracter imperativ (derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor => trebuie interpretata restrictiv);
dreptul de preemtiune trebuie ocrotit ca orice drept patrimonial, indiferent de titularul sau; de asemenea, este un drept opozabil erga omnes (pentru nerespectarea lui se poate cere anularea contractului, indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator);
dreptul de preemtiune trebuie recunoscut indiferent de persoana titularului (poate fi exercitat si in cazul in care terenul agricol din extravilan face parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
vanzatorul unui teren situat in extravilan trebuie sa inregistreze oferta de vanzare la consiliul local in raza caruia este situat terenul, iar in aceeasi zi secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaza oferta la sediul primariei; titularii dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte in scris, in termen de 45 de zile de la data afisarii ofertei de vanzare, aratand si pretul oferit, iar oferta de cumparare se va afisa la primarie;
daca in termenul legal isi exercita dreptul mai multi titulari din aceeasi categorie, vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti; daca pretul oferit de catre titularii dreptului de preemtiune nu este convenabil vanzatorului, acesta poate sa vanda terenul oricarei alte persoane; terenul va fi, de asemenea, vandut liber si in cazul in care in termenul de 45 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu isi manifesta vointa de a cumpara terenul;
la autentificarea actului de vanzare-cumparare, vanzatorul trebuie sa faca dovada publicitatii necesare pentru respectarea dreptului de preemtiune, dovada care se face cu actul eliberat vanzatorului de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dupa expirarea termenului de 45 de zile;
nerespectarea se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului; in cazul in care vanzarea s-a facut prin simulatie (ex.: contract de intretinere, arenda, donatie etc.), actiunea in declararea simulatiei va fi dublata de actiunea in anularea vanzarii-cumpararii); terenul reintra, cu efect retroactiv in patrimoniul vanzatorului).
Capacitatea civila inseamna aptitudinea generala, abstracta, de a fi titular de drepturi si obligatii.
Capacitatea civila este formata din capacitatea de folosinta si din capacitatea de exercitiu.
Regula este capacitatea, iar incapacitatea este exceptia. Cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege.
Vanzarea-cumpararea este, in principiu un act de dispozitie atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator de accea partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa incheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu autorizarea acestuia;
Incapacitati speciale:
Aceste incapacitati sunt: - interdictii de a vinde si a cumpara
interdictii de a cumpara
Interdictiile numai de a vinde sunt stabilite de lege in functie de natura bunului, si nu in consideratia persoanei:
a. vanzarea intre soti este interzisa(art.1307 C.civ)
donatia intre soti fiind revocabila, daca vanzarea ar fi permisa, aceasta dispozitie ar putea fi ocolita prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare simulate;
sunt aparate si interesele mostenitorilor rezervatari - astfel, daca vanzarea-cumpararea intre soti nu ar fi interzisa, prin acte simulate unul dintre soti ar face liberalitati celuilat sot, care exced cotitatea disponibila;
se mai apara si interesele creditorilor, care ar putea fi fraudati prin contracte de vanzare-cumparare fictive sau simulate.
nerespectarea acestei interdictii duce la nulitatea relativa a contractului; ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti, sau de catre mostenitori, dupa moartea vanzatorului;
vanzarea intre concubini este valabila, afara de cazul in care a fost incheiata pentru a mentine starea de concubinaj (are cauza imorala).
b. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date si primite);
c. mandatarii (atat legali cat si conventionali), imputerniciti sa vanda un lucru, nu il pot cumpara);
d. persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor;
e. functionarii statului nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor;
f.
judecatorii, procurorii si avocatii nu pot
deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in a carui circumscriptie isi
exercita functia sau profesia (in cazul judecatorilor de
g.
terenurile agricole (indiferent ca sunt
situate in intravilan sau in extravilan) nu pot fi dobandite prin acte
juridice intre vii decat in limita a
In cazul in care o familie dobandeste un teren agricol cu o
suprafata mai mare de
Arendarea care contine o dobandire interzisa deghizata este nula.
h. persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobile care se vand prin licitatie publica;
i. cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor atat prin acte juridice intre vii cat si prin acte mortis causa;
Pot insa dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor, si, prin urmare si dreptul de superficie asupra terenurilor pe care se afla respectivele constructii;
Aceasta interdictie se aplica si persoanelor juridice care nu au nationalitatea romana;
In cazul in care o persoana fizica sau juridica vrea sa investeasca in Romania, aceasta nu poate aporta terenuri la societatea pe care o infiinteaza, insa societatea, dupa ce a fost infiintata, va putea dobandi, in nume propriu terenuri in Romania (fiind persoana juridica cu nationalitate romana)
C. Obiectul contractului
Contractul de vanzare cumparare este un contract sinalagmatic care da nastere la doua obligatii reciproce:
o obligatie cu privire la lucrul vandut (obligatia vanzatorului);
o obligatie cu privire la pret (obligatia cumparatorului).
a. lucrul sa fie in comert (in circuitul civil)
principiul este acela al liberei circulatii a lucrurilor, iar prohibitia poate fi absoluta (lucrurile care prin natura lor sau prin lege sunt de uz sau interes public, sunt inalienabile) si relativa (pentru lucrurile care pot fi vandute-cumparate numai de catre anumite persoane sau in anumite conditii):
in sensul propriu-zis al cuvantului sunt scoase din circuitul civil:
- lucrurile care, prin
natura lor nu pot face obiectul dreptului de proprietate: lucrurile comune (rex
communis) cum ar fi aerul, razele soarelui, apa marii sau din raul
curgator, care, fiind inepuizabile, nu apartin nimanui, si al carui uz este
comun tuturor (art.
- bunurile din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local) sunt inalienabile (bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege
Un caz de inalienabilitate temporara este cel prevazut de art. 32 al lg 18/1991, republicata, prin care, persoanele caraora li s-a "constituti" (nu "reconstituit") dreptul de proprietate asupra unor terenuri, nu pot instraina aceste terenuri prinnacte intre vii timp de 10 ani socititi de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii.
Bunurile care constituie monopolul statului pot fi vandute/cumparate, in conditiile prevazute de lege, numai de catre persoane fizice sau juridice autorizate (ex: tutun, chibrituri);
Exista si bunuri care, desi sunt in circuitul civil, din motive de ordine publica sau economico-sociala, pot fi vindute-cumparate numai cu respectarea unor prevederi legale speciale (armele, munitiile si materiile explozive, produsele si substantele stupefiante;
In principiu, un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (ex prin clauza testamentara), deoarece o asemenea clauza contravine prinmcipiului liberei circulatii a bunurilor si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau.
b. Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare)
daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar care era pierit total in momentul incheierii contractului, sau un lucru care nu a existat in realitate , vanzarea este nula absolut (deoarece obligatia vanzatorului este lipsita de obiect);
daca lucrul exista in momentul incheierii contractului, dar a pierit in parte anterior (sau mai multe lucruri formeaza obiectul contractului, dar numai o parte au pierit), cumparatorul poate alege: sa renunte la contract (rezolutiune) sau sa ceara executarea asupra partii ramase, cu o reducere proportionala de pret. Alegerea nu trebuie sa fie abuziva (ex: renunatare la contract, desi partea pierita este neinsemnata, sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate nu sunt interdependente).
In principiu, cumparatorul poate renunta la contract atunci cand executarea partiala nu duce la realizarea scopului contractului. De aici rezulta ca riscul pieirii totale sau partiale a lucrului apartine vanzatorului (res perit domino), cu execptia cazului in care operatiunea are caracter aleatoriu.
Vanzarea cumpararea este valabila daca are ca obiect un bun viitor, cu exceptia mostenirilor nedeschise. Nerealizarea lucrului nu afecteaza valabilitatea contractului. Vanzatorul:
va pierde pretul;
va fi obligat la palta daunelor-interese pentru neexecutare, cu exceptia cazului in care dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere.
Cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul, chiar daca lucrul nu a pierit din cauza vanzatorului (acesta fiind cel care suporta riscul pieirii bunului).
c. Lucrul sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil
d. Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului individual determinat (in caz contrar nu poate transmite:
In cazul in care vanzatorul transmite un lucru care nu este al sau:
daca partile (sau cel putin cumparatorul) au fost in eroare, vanzarea este anulabila pentru eroare asupra calitatii esentiale a vanzatorului (de proprietar al bunului).
Nulitatea poate fi ceruta: - pe cale de actiune (cand pretul s-a platit)
pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit)
- numai de catre cumparator; vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna credinta; cumparatorul nu mai poate cere anularea daca vanzatorul a devenit proprietarul bunului dupa vanzare sau daca vanzarea este ratificata de catre adevaratul proprietar.
Daca cumparatorul este evins(deposedare pe cale juridica) de catre adevaratul proprietar inainte de a fi cerut anularea, obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista.
Adevaratul
proprietar nu poate cere anularea (este tert fata de contract), dar poate
introduce actiunea in revendicare. Cumparatorul se poate apara invocand art.
Daca partile erau in cunostinta de cauza, exista mai multe opinii:
Daca contractul s-a incheiat in frauda dreptului proprietarului - nulitate absoluta (
Daca bunul face parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, contractul este nul in absolut toate cazurile (chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta).
in cazul bunurilor aflate in indiviziune, se aplica regulile proprii starii de indiviziune:
- daca unul dintre coproprietari instraineaza intregul bun (nu doar cota sa parte indiviza), fara acordul celorlalti coproprietati, vanzarea nu este nula, insa dreptul cumparatorului asupra bunului respectiv este supus unei conditii pe tot timpul indiviziunii. Dupa incetarea starii de indiviziune, dreptul dobanditorului va depinde de rezultatul partajului:
daca bunul intra in lotul vanzatorului, vanzarea va fi considerata valabila retroactiv;
daca bunul intra in lotul altui coproprietar, vanzarea va fi nula (pentru lipsa calitatii de proprietar a vanzatorului).
a. sa fie stabilit in bani; daca nu, contractul poate fi calificat altfel: schimb, dare in plata, sau alt contract nenumit. Spre exemplu: daca proprietatea se transmite in schimbul intretinerii pe viata (nu este vanzare, pentru ca obligatia de intretinere este de a face, nu echivaleaza cu un pret), sau daca contraechivalentul este o prestatie periodica in bani ( este renta viagera).
b. Sa fie determinat sau determinabil:
este determinat - daca cuantumul (nu modalitatea de plata) este hotarat de parti in momentul incheierii contractului;
este deteminabil - daca sunt precizate doar elementele cu ajutorul carora va fi
deteminat pretul.
daca stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parti sau de catre o persoana determinata de parti (nu este un arbitru, dar nu are nici calitatea de expert, ci este, de fapt, mandatarul comun al partilor care, prin derogare de la dreptul comun, nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor).
Daca pretul ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau a unei parti, sau daca tertul desemnat nu poate sau nu vrea sa determine pretul, vanzarea este nula de drept (nu este acelasi lucru atunci cand partile stabilesc tertul mai tarziu - vanzarea se considera incheiata in acel moment). In nici un caz instanta nu e competenta sa determine pretul sau persoana tertului.
in cazul in care exista preturi legale obligatorii, partile sunt obligate sa se conformeze, respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere acel pret:
daca partile au stabilit un alt pret, acesta se inlocuieste de drept cu cel legal;
daca contractul a fost executat cu alt pret, diferenta urmeaza sa fie platita (vanzatorul are actiune contractuala), respectiv restituita (plata nedatorata).
c. sa fie sincer si serios:
este sincer un pret real, care nu e stabilit in mod fictiv, ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate:
in cazul in care pretul este simulat, contractul este nul ca vanzare-cumparare; poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghizata, daca sunt indeplinite conditiile donatiei;
daca pretul este deghizat partial (fara sa devina derizoriu), contractul este valabil ca vanzare-cumparare, se aplica regulile de la simulatie si cele fiscale.
pretul trebuie sa fie serios, adica sa nu fie derizoriu, adica atat de disproportionat fata de valoarea lucrului incat sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului; seriozitatea este lasata la aprecierea instantei; daca pretul este derizoriu, contractul este nul ca vanzare-cumparare, dar poate subzista ca donatie, daca sunt indeplinite conditiile;
daca pretul este sincer si serios, contractul este valabil chiar daca pretul este mult inferior/superior valorii reale a lucrului vandut; prin derogare se poate cere anularea pentru leziune (actiunea in resciziune) daca:
exista disproportie vadita intre valoarea lucrului si pret,
lezatul este un minor intre 14 - 18 ani care a incheiat singur contractul (si nu se cere autorizarea prealabila a autoritatii tutelare pentru acel contract)
si nu l-a ratificat expres sau tacit dupa ce a implinit 18 ani
Daca contractul este incheiat de o persoana incapabila (sub 14 ani sau pusa sub interdictie), acesta este anulabil chiar fara leziune.
Daca partea lezata este un major, nu poate introduce actiunea in resciziune, dar, in mod exceptional, daca cineva profita de nestiinta, ignoranta, stare de constrangere pentru a obtine avantaje disproportionate, contractul poate fi considerat nul pentru ca s-a intemeiat pe o cauza imorala.
D. Efectele contractului de vanzare-cumparare
Efectele contractului constituie obligatiile pe care contractul le creaza pentru parti. Pentru a interpreta clauzele exista anumite reguli:
de regula, dca intelesul este indoielnic, interpretarea se face in favoarea debitorului;
insa, in materie de vanzare exist o regula speciala si derogatorie: vanzatorul trebuie sa explice si sa stabileasca clar clauzele contrctului, clauzele care nu sunt clare se interpreteaza in contra vanzatorului;
rezulta ca in materie de vanzare, toate clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea cumparatorului.
D.1 OBLIGATIILE VANZATORULUI
Vanzatorul are doua obligatii:
sa predea lucrul vandut cumparatorului;
sa garanteze contra evictiunii si contra viciilor;
nu este prevazuta obligatia de a transmite proprietatea lucrului vandut, deoarece aceasta se prodiuce, de regula, prin incheierea contractului.
Predarea lucrului vandut
a. obligatia principala de predare consta in punerea la dispozitie a lucrului vandut; nu are semnificatia transferului dreptului de proprietate si nici a posesiei, ci doar a detentiei, cumparatorul posedand, din momentul incheierii contractului.
- modul de executare:
in unele cazuri - atitudine pasiva; ex: lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului;
in alte cazuri - atitudine activa; ex: indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in posesia lucrului (predarea cheilor, eliberarea cladirii)
termenul si dovada predarii -se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor;
locul predarii
in cazul in care lucrul poate fi localizat in momentul incheierii contractului, predarea se face la locul unde se afla acesta;
in celelalte cazuri, regula este ca predarea sa se faca la domiciliul debitorului (vanzatorului) - plata este cherabila.
cheltuielile de predare - sunt in sarcina vanzatorului (cantarire, masurare, numarare); cheltuielile ridicarii sunt in sarcina cumparatorului, DACA nu este stipulatie contrara (ex: daca s-a stabilit ca locul predarii este la domiciliul cumparatorului, cheltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului);
obiectul predarii: lucrul vandut trebuie predat in masura determinata prin contract si in starea in care se gasea in momentul incheierii contractului; in cazul bunurilor de gen sau viitoare se aplica regulile generale referitoare la obiectul platii.
Reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile (aplicabile in lipsa de stipulatie contrara in contract, ca si in caz de frauda):
a. daca vanzarea s-a facut "cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura (m.p.)", si, ulterior se constata ca intinderea nu corespunde celei aratate in contract:
daca intinderea este mai mica, cumparatorul poate cere completarea, daca vanzatorul mai are teren, sau reducerea proportionala a pretului; rezolutiunea o paote cere numai daca imobilul nu mai poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere;
daca intinderea este mai mare, cumparatorul este obligat sa plateasca excedentul; el poate cere rezolutiunea DOAR DACA excedentul (dovedit prin masurare) depaseste a 20 - parte din intinderea aratata in contract.
b. daca vanzarea este facuta altfel decat pe masura (adica pe pret global):
diferenta - in plus sau in minus - fata de intinderea declarata nu se ia in considerare decat daca depaseste a 20-a parte din intindere;
in caz de excedent peste a 20-a parte - spor al pretului, si cumparatorul poate opta si pentru rezolutiune;
in caz de lipsa cu mai mult de a 20-a parte - micsorare a pretului, insa cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau rezolutiunea contractului.
c. daca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret, iar intinderea unuia este mai mare si a altuia mai mica, diferentele de pret datorate se compenseaza.
In cazul in care cumparatorul cere rezolutiunea, el are dreptul, pe langa pret, la restituirea cheltuielilor vanzarii si la daune-interese. Daca pastreaza imobilul, este obligat sa plateasca diferenta de pret. Dreptul la actiune pentru cele aratate mai sus se prescrie intr-un an de la incheierea contractului.
fructele: vanzatorul trebuie sa predea, o data cu lucrul, si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate. In schimb, vanzatorul are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor.
accesoriile: cumparatorul are dreptul la accesoriile lucruliu vandut si la tot ce a fost destinat uzului sau perpetuu.
b. obligatia accesorie predarii - este accea de conservare a lucrului vandut pana in momentul predarii (in cazul in care lucrul nu a fost predat in momentul incheierii contractului). Efectele acestei obligatii:
in caz de deteriorare/pieire a lucrului, vanzatorul raspunde ca un depozitar;
intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui, cumparatorul trebuie sa plateasca cheltuielile conservarii.
c. Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul:
cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare
poate cere rezolutiunea contractului cu daune-interese;
poate cere executarea contractului, iar daca nu este posibil poate cere daune-interese/procurarea bunurilor de gen de la terti pe seama vanzatorului.
In cazul intarzierii cu intarziere, cumparatorul are dreptul la daune-interese, dar numai de la data punerii in intarziere a vanzatorului.
Obligatia de garantie
Presupune ca vanzatorul trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea - linistita (contra evictiunii-deposedare pe cale juridica) si utila(contra viciilor) - a lucrului vandut.
I. Garantia contra evictiunii
Evictiune = (1) pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte-pe cale juridica
(2) tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar
vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala precum si de sarcinile care nu au fost declarate la incheierea contractului;
aceasta obligatie subzista si fata de subdobanditori, chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (ex: donatar), si cu toate ca cumparatorul initial (donatarul) nu raspunde fata de donatar; daca contractul s-a incheiat prin intermediar, acesta nu raspunde pentru evictiune DECAT DACA s-a comportat ca vanzator aparent (ex: mandat simulat prin interpunere de persoane);
a. Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale:
Fapt personal reprezinta orice fapt sau act, anterior vanzarii, dar tainuit fata de cumparator, sau ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract savarsit de catre vanzator sau succesorii lui universali sau cu titlu universal , de natura a-l tulbura pe vanzator in linistita folosinta, indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (ex: deposedarea de bun) sau de drept (ex: invoca un drept de uzufruct sau de abitatie).
- cumparatorul se poate apara impotriva vanzatorului opunandu-i "exceptia de garantie" (cine tebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga); astfel vanzatorul nu poate sa evinga NICI macar DACA dobandeste o noua calitate, pe care nu o avea la incheierea contractului (ex: a vandut lucrul altuia, apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar);
obligatia de garantie este o obligatie patrimoniala astfel ca, dupa moartea vanzatorului, aceasta se transmite succesorului universal sau cu titlu universal; avand in vedere cele de mai sus, execeptia de garantie poate fi invocata si cand adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator, daca tulburarea provine din partea mostenitorului;
exceptia de garantie NU poate fi opusa succesorilor cu titlu particiular ai vanzatorului (nu sunt tinuti de obligatiile autorului lor); este situatia in care vanzatorul vinde imobilul de doua ori si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea (procesul nu pate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie DECAT de catre al doilea cumparator DACA primul cumparator (reclamantul) cumuleaza si calitatea de vanzator;
obligatia de garantie a vanzatorului pentru fapte proprii (savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare) vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului, dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert; ex: vanzatorul vinde imobilul de doua ori, raspunde de evxitiune fata de primul cumparator daca cel de-al doilea si-a transcris titlul inaintea primului; sau, dupa vanzarea unui imobil, vanzatorul il ipotecheaza si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei;
orice conventie contrara garantiei pentru evictiune este nula (obligatia negativa a vanzatorului de a nu il tulbura pe cumparator in linistita folosinta fiind de esenta vanzarii.
b. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert
vanzatorul va trebui sa-l apere pe cumparator de tulburarea ce provine din partea unui tert, iar daca nu reuseste va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii;
obligatia aceasta exista daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
sa fie vorba de o tulburare de drept;
cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii;
cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.
la aceste conditii se adauga UNEORI conditia unei actiuni in justitie intentata de cate tert impotriva cumparatorului; in lit. de spec. se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare judecatoreasca (dreptul tertului este atat de evident incat cumparatorul renunta la lucru fara judecata; cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire; cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si a-l pastra); pe de alta parte, cumparatorul insusi poate introduce actiune impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru; Rezluta ca obligatia de garantie contra evictiunii NU poate fi conditionata de actiunea in justitie a tertului.
Tulburarea din partea tertului sa fie o tulburare de drept
in contra tulburarilor de fapt, cumparatorul se poate apara singur prin mijloacele legale (cum ar fi actiunile posesorii);
dreptul invocat de tert poate fi un drept real (drept de proprietate, drept de uzufruct);
vanzatorul raspunde pentru existenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente (cele aparente se presupune ca sunt cunoscute si acceptate de cumparator); daca in schimb, imobilul a fost vandut ca fond dominant, vanzatorul raspunde daca servitutea nu exista (se presupune ca acest fapt micsoreaza valoarea imobilului);
in cazul ipotecilor si a privilegiilor, obligatia se declanseaza NUMAI daca debitorul principal nu plateste, si creditorul trece la executarea garantiei;
poate exista evictiune si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta; ex: contract de locatiune incheiat de catre vanzator (care, in anumite conditii, este opozabil cumparatorului) sau de existenta unor imbunatatiri aduse de locatar, de care cumparatorul nu avea cunostinta la incheierea contractului => vanzatorul este obligat sa raspunda pentru evictiune.
Tulburarea din partea terului sa aiba o cauza anterioara vanzarii
vanzatorul NU raspunde pentru imprejurari ivite dupa incheierea contractului, decat daca evictiunea provine dintr-un fapt personal;
ex: pentru uzucapiunea, chiar inceputa anterior vanzarii, dar definitivata dupa, vanzatorul nu va raspunde deoarece cumparatorul, devenit proprietar, putea sa intrerupa prescriptia achizitiva.
Necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator
daca a avut cunostinta, inseamna ca a acceptat riscul, in acest caz contractul avand un caracter aleatoriu;
sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vanzatorului (cine pretinde trebuie sa dovedeasca).
c.Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie
Cat timp evictiunea nu s-a produs
obligatie de a nu face (indivizibila, de ex: intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzatori coproprietari): vanzatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului;
Daca evictiunea este pe cale sa se produca
obligatie de a face (vezi mai sus): vanzatorul este obliugat sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului; el trebuie introdus inproces de catre cumparator. Printr-o cerere de chemare in garantie;
daca vanzatorul nu este introdus de cumparator in proces, cumparatorul se poate intoarce apoi impotriva acestuia, intr-un alt proces; in aceasta actiune INSA, vanzatorul ii poate opune cumparatorului execptia procesului rau condus (EXCEPTIO MALI PROCESSUS) DACA dovedeste ca introdus in proces, ar fi reusit sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului.
Daca evictiunea s-a produs
obligatie de a da (obligatie divizibila): se angajeaza raspunderea vanzatorului (sau a succesorului sau universal sau cu titlu universal) pentru pagubele suferite de cumparator.
d. Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata
drepturile cumparatorului (sau ale succesorului sau in drepturi, fie si cu titlu particular) sunt stabilite dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala;
Evictiunea totala
vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit, chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din neglijenta cumparatorului (acesta are dreptul sa fie neglijent cu privire la un lucru pe care il considera al sau); singura EXCEPTIE: foloasele realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului;
vanzatorul este obligat sa restituie pretul si in ipoteza exercitarii dreptului de catre un subdobanditor, indiferent daca acesta a obtinut bunul la un pret mai mare sau cu titlu gratuit (deoarece drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit subdobanditorului);
cumparatorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator;este vorba de fructele percepute dupa ce cumparatorul a devenit de rea credinta (a luat cunostinta de dreptul tertului asupra lucrului), deoarece la valoarea fructelor percepute cat timp a fost de buna credinta are dreptul oricum;
cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata (atat a procesului din care a rezultat evictiunea, cat si, daca este cazul, ale actiunii in regres contra vanzatorului; la acestea se adauga si cheltuielile contractului;
cumparatorul mai are dreptul la daune-interese conform dreptului comun, cu respectarea urmatoarelor reguli speciale:
- vanzatorul trebuie sa plateasca cumparatorului sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si data producerii evictiunii, indiferent de cauza producerii excedentului de valoare, daca acesta a fost sau nu previzibil si daca cumparatorul a fost sau nu de buna credinta;
vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care sporesc valoarea lucrului), iar daca vanzatorul a fost de rea credinta, chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere).
Aceste cheltuieli vor trebui restituite in primul rand de catre tertul evingator, vanzatorul fiind garant doar in subsidiar. INSA tertul poate fi OBLIGAT doar la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseaza cu valoarea fructelor) si utile (acestea NUMAI in limita sporuluide valoare). Pentru rest raspunde numai vanzatorul.
Evictiunea partiala
Are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate, fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru.
In acest caz cumparatorul poate alege intre rezolutiunea vanzarii si mentinerea vanzarii cu despagubiri:
Daca evictiunea este atat de importanta incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi prevazut-o, el poate cere rezolutiunea vanzarii. Cumparatorul va restitui bunul asa cum a ramas dupa evictiune si va primi pretul si despagubiri ca in cazul evictiunii totale;
Daca vanzatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea, el are dreptul la valoarea partii pierdute (socotita in momentul evictiunii). Vanzatorul NU poate oferi si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret, proprotionala cu partea evinsa, indiferent de cresterea sau de scaderea valorii de vanzare;
In cazul servitutilor (active sau pasive) sau a altor drepturi, daca nu intervine rezolutiunea, cumparatorul are dreptul la daune-interese.
PRESCRIPTIA: Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in termenul general. Termenul incepe sa curga de la data producerii evictiunii. Pana in acel moment obligatia vanzatorului este CONDITIONALA iar cumparatorul nu poate sa actioneze.
e. Modificari conventionale ale garantiei contra evictiunii:
Regimul legal al evictiunii nu are caracter imperativ, de aceea poate fi modificat prin conventia partilor:
clauze de agravare a raspunderii vanzatorului pentru fapte proprii, ale tertilor sau chiar pentru evenimente fortuite - legea nu prevede limitari, insa clauzele trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate, deoarece sunt de stricta interpretare;
referitor la clauzele de exonerare (inlaturare sau micsorare a raspunderii) sunt prevazute doua limitari:
obligatia negativa de raspundere a vanzatorului pentru faptele persoanale nu poate fi nici inlaturata si nici micsorata prin conventia intre parti; de aici rezulta nulitatea clauzei si NU a contractului;
In literatura de specialitate se admite ca exonerarea de garantie pentru fapte personale se admite totusi daca vizeaza anumite fapte determinate, savarsite inainte de incheierea contractului si aduse la cunostinta cumparatorului.
exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa dar nu il poate scuti pe vanzator de restituirea pretului (FARA DESPAGUBIRI), NUMAI DACA cumparatorul nu a cunoscut la incheierea contractului pericolul evictiunii (in acest caz fiind vorba de un contract aleatoriu).
II. Garantia contra viciilor lucrului vandut
a. Notiune
vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului DACA:
din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie
daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare, incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi stiut sau ar fi platit un pret mai redus (art. 1352).
Cea de-a doua situatie prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectului. DEOSEBIRI:
in cazul viciului de consimtamant, din cauza acestui viciu cumparatorul nu a putut cumpara in substanta sa lucrul dorit si poate cere anularea contractului;
in cazul art. 1352, cumparatorul a cumparat lucrul voit insa acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie, sau valoarea de intrebuintare este mult micsorata, rezulta ca eroarea se refera la calitatea lucrului si cumparatorul NU poate cere anularea contractului, ci are o actiune in GARANTIE contra vanzatorului (ex: se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este din caramida, dar in realitate este din material lemnos; in acest caz se poate cere anularea; daca insa casa este construita din caramida insa este afectata de vicii, intra in functiune obligatia de garantie pentru vicii.)
Aceste vicii se mai numesc si redhibitorii, deoarece cumparatorul are la dispozitie o actiune redhibitorie (in garantie) prin care poate cere rezolutiunea contractului, daca nu se multumeste cu reducerea pretului.
b. Conditii ( care toate trebuie dovedite de cumparator):
viciul sa fie ascuns (vanzatorul nu raspunde de viciile aparente si despre care vanzatorul a putut singur sa se convinga) - la o verificare normala, dar atenta, viciul nu putea fi cunoscut, si nici vanzatorul sa nu il fi comunicat cumparatorului (aprecierea se face in abstracto, avandu-se in vedere un cumparator atent si diligent;
viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului, chiar daca predarea se face ulterior; in cazul in care proprietatea nu se transmite in momentul incheierii contractului, vanzatorul raspunde si pentru viciile aparute ulterior vanzarii, dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate;
vicul sa fie grav, din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat sau sa se micsoreze valoarea de intrebuintare incat cumparatorul, daca ar fi stiut, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus.
Raspunderea NU este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator, ci doar intinderea raspunderii difera in functie de aceasta.
Obligatia
de garantie pentru vicii se aplica
nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica care se face prin intermediul justitiei;
in cazul vanzarii de drepturi succesorale - daca nu s-a obligat sa garanteze continutul universalitatii - vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor.
c. Efectele si limitarea raspunderii vanzatorului pentru vicii
cumparatorul are dreptul sa ceara fie rezolutiunea vanzarii, fie o reducere a pretului, iar DACA vanzatorul a fost de rea credinta, si daune-interese;
Dreptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie
actiunea redhibitorie este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale. TOTUSI instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuziv si sa acorde doar o reducere a pretului.
In caz de admitere a actiunii redhibitorii, vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii, iar, in schimb, reprimeste bunul. DACA cumparatorul a exercitat lucrul, actiunea redhibitorie poate fi exercitata de catre subdobanditor.
actiunea estimatorie (actiunea speciala de reducere a pretului) - poate fi intentata de cumparator in loc de actiunea redhibitorie; se numeste estimatorie deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin expertiza;
DESI legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiuni, in lit. de spec. si in practica se intrevede si posibilitatea remedierii defectiunilor (inlaturarii viciilor) de catre sau in contul vanzatorului, ATUNCI CAND:
aceasta reparare este posibila;
repararea nu ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului;
cand asemenea solutie nu contravine cu interesele cumparatorului (ex: cand lucrul era in stare noua).
Acordarea de daune-interese
in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese NUMAI daca cumparatorul dovedeste, cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii: cum ar fi aceea ca in cazul vanzatorului profesionist ignoranta se prezuma a fi culpabila), ca vanzatorul a fost de rea-credinta (a cunoscut viciile lucrului); DACA nu cunostea viciul, poate fi obligat DOAR la restituirea pretului si a cheltuielilor vanzarii;
Aceasta spre DEOSEBIRE de materia evictiunii, unde si vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la daune-interese.
dovada prejudiciului (majorarea pretului, paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita tertului pentru paguba cauzata de accidentul survenit din viciul lucrului) trebuie sa fie facuta de cumparator.
DESI art.
Riscul pieirii lucrului afectat de vicii
vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii, iar DACA vanzatorul a fost de rea-credinta poate fi obligat la plata daunelor-interese;
DACA lucrul afectat de vicii a pierit fortuit (sau datorita culpei cumparatorului) vanzatorul NU raspunde pentru vicii.
d. Termenul de intentare a actiunilor
6 luni daca viciile NU au fost ascunse cu viclenie;
termenul general de prescriptie daca viciile au fost ascunse cu viclenie (vanzatorul a fost de rea-credinta);
termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor INSA cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura CU EXCEPTIA constructiilor (cel mai tarziu la implinirea a 3 ani de la predare)
Aceste termene sunt privite, de regula, ca teremene limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite , deci ca termene legale de garantie pentru descoperirea lor . Rezulta ca aceste termene nu sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare.
Daca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie, ele NU pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise intentate de vanzator pentru plata pretului (termenul este de 3 ani).
e. Modificari conventionale ale garnatiei pentru vicii
Dispozitiile de drept comun analizate mai sus sunt supleative si de aceea partile sunt libere sa agraveze, sa limiteze sau chiar sa inlature prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa.
clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii este valabila si produce efecte numai daca vanzatorul a fost de buna-credinta; dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator poate fi facuta de catre cumparator cu orice mijloc de proba; in caz de rea-credinta, clauza de exonerare nu poate fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta;
clauzele de limitare sau de inalturare a raspunderii pot fi foarte variate (suprimarea totala a garantiei, posibilitatea intentarii numai a unei actiuni estimatorii, asigurarea numai a pieselor de schimb sau a garantiilor necesare); limitarea poate fi stipulata si sub forma scurtarii termenului de 1 an/3 ani; in schimb termenul de prescriptie insusi nu poate fi modificat prin conventia partilor;
clauzele de agravare - nu comporta limitari. Stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii, inclusiv cele aparente, in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse nu atrage de la sine - la expirare- incetarea garantiei pentru vicile ascunse, daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat (clauza de agravare nu poate fi transformata, prin interpretare, in contrariul ei). Pentru aceasta trebuie stipulata o clauza expresa, nu numai de agravare a garantiei, ci si de limitare a acesteia in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse).
D 2
OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
Cumparatorul are doua obligatii principale:
de a plati pretul;
de a lua in primire lucrul vandut.
Alte obligatii:
daca nu s-a prevazut altfel in contract, de a suporta cheltuielile vanzarii;
partile pot stipula si alte obligatii (ex: de a asigura pentru vanzator sau pentru alte personale folosinta lucrului)
A. Plata pretului
a. Locul si data platii
daca nu s-a prevazut altfel in contract, cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut. Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte:
conform regulilor generale plata se face, in lipsa de stipulatie contrara, la domiciliul debitorului, pe cand in materia vanzarii, plata este portabila; DACA insa partile deroga de la regula executarii concomitente, plata pretului trebuie facuta la domiciliul debitorului, cf. regulilor generale;
in dreptul comun, in lipsa de termen, plata se poate cere imediat, iar in materie de vanzare - numai in momentul predarii lucrului vandut; in schimb, termenul prevazut pentru plata pretului nu afecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut.
daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului (vanzare pe credit), la scadenta vanzatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime, doar daca partile nu s-au inteles ca pretul sa fie platit in mod fractionat (vanzare in rate);
In toate cazurile de vanzare in rate cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipatie, deoarece se presupune ca termenul a fost convenit in favoarea sa; dobanda stipulata va fi insa calculata si datorata pana la termenul stabilit in contract, daca vanzatorul nu consimte la recalcularea ei in functie de data platii.
cand cumparatorul are motive sa se teama de vreo evictiune, el are dreptul sa suspende plata pretului pana cand vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune, AFARA DE CAZUL in care s-a stipulat ca pretul se va plati si atunci.
b. Dobanda pretului
cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pretului pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele 3 cazuri:
daca exista conventie in acest sens ;
daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale);
in toate celelalte cazuri DACA si NUMAI in momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printr-o notificare (nu neaparat prin chemare in judecata).
dobanda datorata va fi cea legala DACA prin conventie nu s-a stabilit o dobanda mai mica.
c. Sanctiunea neplatii pretului:
Vanzatorul poate alege intre:
obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei - intotdeauna este posibila daca debitorul este solvabil, fiind vorba de o suma de bani; actiunea are caracter personal si se prescrie in termenul general de prescriptie( 3 ani);
vanzatorul nu este obligat sa ceara executarea silita, el poate fie sa invoce exceptia de neexecutare (daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului) fie, daca a predat, e gata sa predea sau nu intelege sa invoce exceptia sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului (inclusiv a dobanzilor), aceste sanctiuni fiind indivizibille (in caz de transmitere a obligatiei de plata asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanzatorului:
exceptia de neexecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei) = vanzatorul refuza sa predea daca cumparatorul nu plateste pretul si NU beneficiaza de un termen suspensiv; DACA cumparatorul beneficiaza de un termen suspensiv, vanzatorul nu poate invoca exceptia decat daca cumparatorul a decazut din beneficiul acestui termen (a cazut in faliment sau a devenit insolvabil) cazuri in care vanzatorul va fi obligat sa predea NUAMI daca cumparatoul da cautiune ca va plati la termen;
exceptia de neexecutare poate fi ceruta de vanzator cu rumatoarele precizari:
in materia vanzarii de imobile instanta NU acorda termen de gratie daca vanzatorul este in pericol sa piarda si pretul si bunul; daca asemenea pericol nu exista instanta poate acorda un singur temen de gratie (cumparatorul plateste sau pierde bunul);
daca exista pact comisoriu expres care prevede rezolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului, acesta se produce fara interventia justitiei INSA NUMAI dupa punerea in intarziere a cumparatorului cu exceptia cazului in care partile au renuntat expres la necesitatea punerii in intarziere (pact comisoriu de ultim grad;
actiunea in rezolutiunea vanzarii este reala => se urmareste nu persoana ci bunul , deci poate fi intentata impotriva persoanei in mana careia se afla lucrul vandut CU 3 RESTRICTII:
rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice (ex: rechizitie sau expropriere);
rezolutiunea pentru neplata pretului nu e opozabila tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare ca dreptul lor sa fie opozabil tertilor) DECAT daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator:
daca bunul e un imobil - prin transcrierea actului de vanzare in care se face mentiune de neplata pretului, inainte ca tertul dobanditor sa isi transcrie titlul sau;
daca bunul este imobil - prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de 8 zile de la predare.
B. Luarea in primire a lucrului vandut
Cumparatorul este obligat sa ia in primire bunul la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea, suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii.
In caz de neexecutare DUPA punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorul poate cere:
obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului, la nevoie sub sanctiunea platii de daune cominatorii;
autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc daca are nevoie de locul in care se gaseste, cheltuielile de transport fiind in sarcina cumparatorului.
vanzatorul mai poate opta pentru rezolutiunea contractului cu daune-interese; daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept, aceasta se face pe cale judecatoreasca:
prin derogare de la regula rezolutiunii judiciare, in cazul produselor care se deterioreaza repede si a altor lucruri mobile (in special efecte si actiuni supuse fluctuatiilor de valoare), codul civil prevede rezolutiunea contractului CHIAR si FARA punerea in interziere DAR NUMAI daca in contract s-a stabilit termenul ridicarii si numai in favoarea vanzatorului (care poate renunta la beneficiul lui cerand executarea) daca nerespectarea termenului de ridicare nu se datoreaza faptei sale;
cumparatorul NU ar putea invoca aceasta rezolutiune pentru a se elibera de obligatie de a plati pretul;
vanzatorul, daca a valorificat lucrul vanzandu-l unui tert, nu poate retine pretul incasat de la primul cumparator; el are INSA dreptul la daune-interese (cum ar fi diferenta intre pretul obtinut si cel initial);
cumparatorul nu ar putea pretinde diferenta dca vanzatorul a valorificat lucrul dupa rezolutiunea de drept a contractului la un pret mai mare; REZOLUTIUNEA OPEREAZA NUMAI IN FOLOSUL VANZATORULUI.
C. Suportarea cheltuielilor vanzarii
cumparatorul mai este obligat, in lipsa de stipulatie contrara, sa plateasca, ca accesoriu al pretului, cheltuielile vanzarii (cu actul, taxe de timbru, de autentificaer, de publicitate imobiliara etc); DACA cumparatorul pretinde ca s-a inteles cu vanzatorul sa plateasca parte din cheltuieli, trebuie sa faca dovada (daca nu s-a prevazut in actul de vanzare-cumparare); cheltuielile NU pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza unor simple prezumtii;
prevederile Codului civil referitoare la vanzare, precum si intelegerea partilor nu sunt opozabile statului; aceste reguli vizeaza numai raporturile intre parti (vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi); spre exemplu: daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti, ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului;
regulile care reglementeaza raporturile partilor cu tertii, NU modifica insa reglementarea aplicabila intre parti (art. 1305 + preved. contract.); ex: daca una din parti (contrar obligatiilor contractuale dintre ele) plateste in intregime, va avea actiune in regres in contra celilalte parti, deoarece obligatia ambelor parti (solidara) este prevazuta NUMAI in favoarea tertului.
4. VARIETATI DE VANZARE
pentru anumite varietati de vanzare sunt prevazute anumite reguli speciale:
A. Vanzarea dupa greutate, numar sau masura
a. Notiune. Incheiere
are ca obiect lucruri de gen, dar dintr-un lot determinat si este necesar sa se procedeze la cantarire, numarare sau masurare, fie pentru individualizarea cantitatii vandute din loti, fie pentru determinarea pretului;
vanzarea este perfecta din momentul in care partile au cazut de acord asupra lucrului si asupra pretului, in caz de neexecutare din partea vanzatorului, cumparatorul este in drept sa ceara fie executarea, fie rezolutiunea cu daune-interese;
b. Efecte
proprietatea si riscurile nu se transmit pana la numarare, masurare sau cantarire, deoarece nu este individualizat lucrul vandut sau pretul, iar in caz de pieire detetminarea nici nu ar fi posibila;
daca pieirea este fortuita, vanzatorul nu va putea fi obligat sa plateasca daune-interese dar nici nu va putea sa ceara pretul (suporta riscul lucrului si riscul contractului).
c. Delimitarea fata de vanzarea cu gramada:
vanzarea cu gramada are ca obiect o cantitate determinata prin masa ei ( ex: graul aflat intr-un hambar), iar pretul este determinat global pentru intreaga cantitate;
proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului din momentul incheierii contractului, deoarece lucrul vandut si pretul sunt bine individualizate.
B. Vanzarea pe incercate
a. Notiune:
Vanzarea pe incercate este un contract incheiat din momentul realizarii acordului de vointa in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator.
Cumparatorul nu poate refuza lucrul pe motiv ca nu ii place, deoarece vanzatorul poate cere in acest caz expertiza.
Lucrul poate fi refuzat in mod obiectiv daca este necorespunzator.
Vanzatorul are drepul de a fixa termen potrivit pentru incercare si raspuns.
b. Efecte:
Fiind supus conditiei suspensive, pana la indeplinirea acesteia - desi contractul a fost realizat in momentul realizarii acordului de vointa - riscul pieirii fortuite este in sarcina vanzatorului (proprietar sub conditie rezolutorie), deoarece proprietatea nu a fost transmisa;
dupa indeplinirea conditiei, cumparatorul devine proprietar in mod retroactiv.
c. Delimitarea fata de vanzarea pe gustate:
exista marfuri (ex: vinul) pe care cumparatorul le gusta inainte de le cumpara; vanzarea, in acest caz, nu este considerata incheiata decat dupa ce cumparatorul a gustat marfa si a declarat ca ii convine; el poate refuza pe simplul motiv ca nu ii place;
vanzarea pe gustate nu ete o vanzare sub conditie, deoarece in acest caz conditia ar fi pur potestativa si vanzarea ar fi nula, rezulta ca vanzarea exista dupa ce cumparatorul si-a dat acordul (dupa gustare), iar proprietatea se transmite dupa individualizarea bunului.
C. Vanzarea cu pact de rascumparare
este supusa unei conditii rezolutorii exprese si anume facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua lucrul vandut, restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator, intr-un anumit termen;
reluarea opereaza cu efect retroactiv atat impotriva cumparatorului (succesorilor lui in drepturi), cat si impotriva tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut (cu exceptia art. 1909 - 1910 Cod civil si a uzucapiunii); NU sunt supuse restituirii fructele percepute pana la rascumparare;
astfel de vanzare ESTE NULA DE DREPT, chiar daca pactul de rascumparare este incheiat printr-un alt inscris (care conformf. vointei partilor face parte integranta din contract); aceasta interdictie NU priveste actele de retrocesiune prin care cumparatorul unui bun revinde bunul fostului proprietar, printr-un contract separat si ulterior vanzarii initiale;
astfel de vanzari sunt interzise deoarece - de cele mai multe ori - ascund imprumuturi cu dobanzi camataresti (garantate real cu bunul respectiv), in contractul de vanzare-cumparare stipulandu-se drept pret sume disproportionat de mare fata de suma imprumutata (diferenta reprezentand dobanda); in plus, daca cumparatorul nu plateste suma trecuta in contract drept pret, imprumutatul pierde definitiv bunul, pentru o suma care, de regula, este cu mult inferioara valorii lui;
vanzarea afectata o conditie rezolutorie este nula de drept NUMAI daca reprezinta o vanzare cu pact de rascumparare.
D. Vanzarea unei mosteniri
a. Notiune:
Titularul unui drept succesoral instraineaza cu titlu oneros acest drept altei persoane.
Acest tip de vanzare poate avea loc numai dupa deschiderea succesiunii. Mostenirea nedeschisa nu poate fi instrainata - sanctiunea nulitatii absolute - nici cu consimtamantul persoanei despre a carei mostenire este vorba.
Obiectul acestei vanzari este mostenirea dobandita de vanzator:
dreptul asupra unei universalitati - daca este singurul mostenitor;
sau cota parte indiviza asupra universalitatii - dca sunt mai multi mostenitori.
Daca vanzatorul instraineaza bunuri determinate se aplica regulile generale ale vanzarii.
b. Efecte:
Fiind vorba de o universalitate, vanzarea cuprinde tot activul mostenirii (respectiv a cotei parti din mostenire): inclusiv fructele percepute, creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala. De aici rezulta ca se renasc prin efectul vanzarii si datoriile vanzatorului fata de succesiune, ce se stinsesera prin confuziune.
Cumparatorul dobandeste si pasivul mostenirii de aceea este dator sa restituie vanzatorului sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile mostenirii, si renasc si creantele vanzatorului fata de succesiune, ce se stinsesera prin confuziune.
Datoriile succesiunii fata de alti creditori decat vanzatorul trec asupra cumparatorului, dar aceasta transmitere nu produce efecte fata de creditorii mostenirii (cesiunea de datorie intre vii nu este admisa), creditorii urmarindu-l pe vanzator, care nu a putut instraina si calitatea sa succesorala; vanzatorul se poate intoarce impotriva cumparatorului printr-o actiune in regres; cumparatorul va putea fi urmarit de creditorii succesiunii pe calea actiunii subrogatorii (oblice) - nu este debitorul lor direct;
In ceea ce priveste obligatia de garantie, vanzatorul raspunde NUMAI de calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul universalitatii transmise; aceasta garantie poate fi modificata nici pe cale conventionala (in sensul agravarii ei); exonerarea de garantie poate fi stipulata NUMAI in limitele permise in materie de evictiune;
Daca mostenirea cuprinde si dreptul de proprietate asupra unui imobil, contractul trebuie sa fie incheiat in forma autentica, iar pentru opozabilitate, in functie de natura drepturilor - indeplinirea formelor de publicitate.
E. Vanzarea de drepturi litigioase si retractul litigios
a. Notiune:
Obiectul vanzarii il reprezinta dreptul litigios supus unei contestatii judiciare, indiferent ca este vorba de un drept real sau de creanta, drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale.
Acest tip de contract este un contract aleatoriu, intrucat vanzarea are ca obiect sansele castigarii/pierderii procesului, vanzatorul NU garanteaza existenta dreptului cedat;
Dupa o astfel de instrainare, adversarul cedentului are posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar, platindu-i suma cu care a cumparat dreptul litigios, impreuna cu cheltuieli si cu dobanzi; Aceasta operatiune se numeste retract litigios, iar cel care il exercita - retractant.
b. Conditii:
sa existe un proces inceput dar neterminat asupra fondului dreptului; trebuie sa fie in stare de judecata ATAT in momentul cesiunii CAT si in momentul exercitarii retractului - interpretare restrictiva;
cesiunea sa fie facuta in schimbul unui pret;
manifestarea vointei de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita de faptul material al platii pretului real al cesiunii, cu dobanzile aferente din ziua platii si a cheltuielilor facute de cesionar;
retractul sa fie exercitat in fata instantei cu ocazia dezbaterii procesului sau pe cale extrajudiciara printr-o notificare
DACA aceste conditii au fost indeplinite, efectele retractului litigios NU pot fi anihilate printr-o retrocesiune volunatara sau prin anularea cesiunii printr-o hotarare judecatoreasca obtinuta intr-un proces de convenienta intre cedent si cesioanr, intentat posterior exercitarii retractului.
Retractul NU se poate exercita in cazurile limitativ prevazute de lege:
Art. 1404 Cod civil:
cand cesiunea s-a facut catre un mostenitor sau coproprietar al dreptului cedat (in acest caz, cesiunea are drept scop sa puna capat indiviziunii);
cand cesiunea s-a facut la un creditor spre plata creantei (dare in plata);
cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios (ex: cazul in care proprietarul imobilului ipotecat cumpara creanta ipoteacra de la creditorul reclamant, chiar pe un pret mai mic, dar nu in scopuri speculative, ci pentru a pune la adapost imobilul de eventuala urmarire).
La aceste cazuri se poate adauga cel prevazut de art. 48 din legea 18/1991:
cand litigiul are ca obiect dreptul de proprietate asupra unui teren agricol din extravilan, iar cesionarul dreptului litigios beneficiaza de dreptul de preemtiune.
c. Efecte:
vanzarea dreptului litigios se desfiinteaza fata de retractant cu efect retroactiv (ca si cum ar fi fost vorba de indeplinirea unei conditii rezolutorii)
daca cesionarul dreptului litigios ar fi constituit drepturi in folosul altora (ex: ipoteca) sau daca creditorii cesioanrului ar fi infiintat poprire asupra creantei cumparate de debitorul lor, acestea raman fara efect fata de retractant, deoarece vanzarea dreptului litigios este desfiintata fata de el cu efect retroactiv;
se stinge procesul deoarece retactantul cumuleaza calitatile incompatibile de parat si de reclamant;
intre cedent si cesionar retractul nu produce nici un efect; intre ei continua sa produca efecte vanzarea; fata de retractant, cedentul nu are nici o actiune pentru plata pretului (nici actiune oblica).
II
CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de locatiune
Notiunea contractului de locatiune
Contractul de locatiune este contractul prin care o persoana (LOCATOR) se obliga sa asigure altei persoane (LOCATAR) folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun, in schimbul unei sume de bani sau a altei prestatii (CHIRIE).
Spre deosebire de vanzare-cumparare, locatiunea transmite numai dreptul de folosinta.
Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe, locatarul dobandeste folosinta fructelor doar ca accesoriu al locatiunii, loactorul nefiind obligat sa-i asigure dobandirea proprietatii fructelor (in acest caz ar fi vorba despre vanzare-cumparare);
Varietatile ale contractului de locatiune:
contractul de arendare - locatiunea fondurilor rurale;
contractul de inchiriere a suprafetelor locative - reglementat prin Legea nr. 114/1996 (legea locuintei); fiind o varietate a locatiunii si nu un contract distinct, ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune numia in masura in care legislatia locativa nu prevede norme speciale;
antecontract de locatiune - promisiune unilaterala sau bilaterala, guvernat de regulile generale aplicabile contractului.
Caracterele juridice ale contractului de locatiune
contract sinalagmatic (bilateral) - da nastere la obligatii bilaterale intre parti (asigurarea folosintei, respectiv pretul chiriei);
contract cu titlu oneros - daca folosinta unui lucru se transmite gratuit, contractul este nul ca locatiune dar poate fi valabil ca imprumut de folosinta-comodat (daca sunt indeplinite si celelalte conditii);
contract comutativ - existenta si intinderea drepturilor nu depinde de hazard;
contract consensual - se incheie prin acordul - fie si tacit - al partilor, fara vreo
formalitate;
In cazul in care contractul nu este concretizat printr-un inscris, proba este mai dificil de facut; se disting urmatoarele situatii:
daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una din parti neaga existenta lui, dovada cu martori NU este admisa oricat de mica ar fi chiria;
in cazul in care contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat cu un inceput de dovada scrisa completat cu martori si prezumtii, iar NU prin simplul fapt al detinerii lucrului) si, in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului, locatarul poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului, urmand sa plateasca expertul in cazul in care expertiza arata ca pretul este mai mare decat cel pe care l-a invocat el;
daca litigiul priveste alte elemente decat pretul, se aplica regulile generale in materie de proba; in privinta termenului, legea face referire la obiceiul lucrului si stabileste cateva prezumtii
contract cu executare succesiva; elementul timp este de esenta locatiunii; durata contractului poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi perpetua (locatiunile ereditare sunt prohibite de lege); in principiu, durata contractului se stabileste liber; in anumite domenii insa statul intervine prin prorogari legale sau acorda locatarului dreptul de a reinnoi contractul fara acordul locatorului (ex: in materie de inchiriere de locuinte).
locatiunea transmite doar dreptul de folosinta temporara a lucruluin inchiriat, rezulta ca riscul pieirii fortuite este suportat de locator.
Conditiile de validitate ale contractului de locatiune
A. Capacitatea partilor
atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare;
in cazul imobilelor, daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani, este considerata act de dispozitie si deci este ceruta capacitatea de a face acte de dispozitie. In caz contrar, locatiunea va fi redusa la 5 ani, dar numai la cererea partii incapabile;
deoarece locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune; INSA, in cazul inchirierii bunului de catre o persoana care nu are un drept opozabil fata de proprietar - drept care sa ii confere posibilitatea inchirierii (de ex: este doar posesor de buna sau de rea credinta), proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea; pe de alta parte, locatorul nu poate fi locatarul propriului sau bun, decat daca nu are prerogativa folosintei (ex: este nud proprietar);
daca coindivizarul inchiriaza bunul aflat in indiviziune, se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul din coproprietari (supusa conditiei ca la partaj bunul sa cada in lotul locatorului) sau ale mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri.
B. Obiectul contractului
a. lucrul inchiriat:
poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal (ex: dreptul de proprietate industriala), dar in toate cazurile, cu conditia:
sa nu se distruga;
sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatie dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor.
un lucru viitor poate forma obiectul contractului, cu execptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (in caz de nerealizare a lucrului viitor, se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale);
bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale;
dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului decat impreuna cu imobilul de care este atasat;
bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat odata cu bunul principal de existenta caruia depinde si coproprietatea fortata;
locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana; daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire, contractul este mixt: locatiune pentru lucru si prestari servicii pentru personalul de deservire;
lucrurile cu regim special pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (ex: armele - numai catre persoane care au dreptul sa le detina).
b. Pretul:
chiria se fixeaza in raport cu durata contractului, fie global, fie pe unitati de timp si se plateste la termenele stipulate, de regula in mod succesiv;
chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului; ea poate fi si determinabila (de ex: lasata la aprecierea unui tert - ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti, sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar); uneori chiria este stabilita pe cale legala;
chiria trebuie sa fie sincera si serioasa, sub sanctiunea nulitatii; daca a fost trecuta fictiv o chirie sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii, contractul nu mai este locatiune ci - daca sunt indeplinite conditiile pentru aceasta - un comodat(imprumut de folosinta);
pretul se fixeaza, de regula, in bani; dar, spre deosebire de vanzare, contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (ex: cota parte din fructe sau prestari de servicii).
Efectele contractului de locatiune
A. Obligatiile locatorului
Toate obligatiile locatorului decurg din faptul principiul ca el trebuie sa asigure locatarului folosinta lucrului in tot timpul locatiunii
Aceste obligatii sunt:
a. obligatia de predare:
predarea se poate cere la temenul convenit de parti (imediat daca nu s-a convenit un termen) si, in lipsa de stipulatie contrara, la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului; daca nu - locatarul se poate adresa justitiei cerand predarea silita (daca nu vrea sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste sa invoce execptia de neexecutare); instanta il poate obliga pe locator la daune-interese;
lucrul trebuie predat impreuna cu accesoriile sale, intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat, iar nu cum se gasea in momentul incheierii contractului; locatorul este obligat - in lipsa stipulatiei contrare) - sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) inainte de preluarea lucrului de catre locatar.
b. obligatia efectuarii reparatiilor:
locatorul trebuie sa mentina bunul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat (art. 1420 pct. 2 si art. 1421 alin 2); pentru aceasta, el trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii, dar nu si asa numitele reparatii locative care, din momentul predarii, sunt in sarcina locatarului; aceasta nu insemana ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care a pierit in totalitate sau care nu mai poate fi folosit conform destinatiei, in acest moment incetand contractul;
daca locatorul nu efectueaza reparatiile necesare, locatarul poate cere instantei: obligarea la plata de daune cominatorii, autorizarea de a le efectua in contul locatorului, retinand cheltuielile efectuate din chirie, fie rezilierea contractului; in caz de urgenta, reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei.
c. obligatia de garantie:
in virtutea acestei obligatii, locatorul raspunde de tulburarile provenite din: propria sa fapta, de la terti si din viciile lucrului:
locatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt personal care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului, tulburare de fapt sau de drept; astfel, locatorul nu poate sa schimbe forma lucrului inchiriat, fie direct (prin transformarea materiala) fie indirect (prin schimbarea destinatiei); in caz contrar locatarul poate cere in instanta oprirea sau distrugerea schimbarilor;
- din cele mai sus rezulta ca locatorul nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului, adusa prin efectuarea reparatiilor, chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului; insa reparatiile trebuie sa aiba un caracter urgent, neputand fi amanate pana la incetarea contractului; legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile; daca reparatiile nu se efectueaza in acest timp, locatarul are dreptul sa ceara reducerea proportionala a chiriei; daca reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a bunului, atunci el si numai el poate cere rezilierea contractului, chiar daca pierderea folosintei nu ar depasi 40 de zile.
daca tulburarea provine de la un tert, legea distinge intre tulburarea de drept si tulburarea de fapt:
locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata de fapta unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului; locatarul se poate apara singur impotriva tulburarilor de fapt, prin actiunile posesorii (desi nu este posesor, ci detentor precar), cu conditia ca agentul tulburator:
sa nu fie locatorul - fata de care le se poate apara in temeiul contractului de locatiune;
sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat - cum ar fi dreptul de proprietate, in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza altui drept decat dreptul de proprietate.
in toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept, locatorul va raspunde pentru pierderea sau reducerea folosintei, chiar daca dreptul respectiv nu a fost confirmat in justitie, dar a impiedicat folosinta locatarului; locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului cu daune interese, fie o micsorare a chiriei proprotionala cu pierderea partiala a folosintei si daune interese; in ambele cazuri, locatorul va raspunde NUMAI daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie) - in caz contrar el poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului;
cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului, acesta poate iesi din proces, aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia trebuie indreptata, si care este obligat sa ii apere folosinta;
daca tulburarea din partea tertului se combina cu fapta locatorului insusi (ex: inchiriaza o camera locatarului, iar restul imobilului il inchiriaza unui meserias care il tulbura pe locatar), locatorul va raspunde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt care ar putea produce o tulburare locatarului in folosinta lucrului;
daca folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar, al unui vecin sau al unui tert, nu pe baza unui drept asupra lucrului, ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii, locatarul va avea impotriva acestuia o actiune in despagubire (raspundere delictuala), dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului.
locatorul este garant pentru viciile ascunse ale lucrului (ex: existenta de insecte, infiltratii de apa sau alte defecte de constructie); in practica, raspunderea este angajata chiar daca lucrul nu este cu desavarsire impropriu folosintei, dar folosinta este intr‑atat miscsorata incat se presupune ca daca ar fi stiut, locatarul nu ar mai fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai mic.
locatorul raspunde chiar daca a fost de buna-credinta la data incheierii contractului, si indiferent daca viciile existau la data incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare, deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (deosebire fata de vanzare);
in cazul descoperii unor astfel de vicii, locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese (chiar daca locatorul nu a cunoscut viciile lucrului);
DEOSEBIRE intre locatorul de buna-credinta si locatorul de rea-credinta: cel de al doilea raspunde si de daunele imprevizibile;
daca viciile se datoreaza cazului fortuit sau fortei majore, locatarul poate cere reducerea pretului sau rezilierea contractului DAR fara daune-interese (cauza straina care nu poate fi imputata locatorului).
Obligatia de garantie NU este reglementata prin norme imperative => poate fi modificata prin conventia dintre parti: agravata, limitata sau inlaturata; limitarea sau inlaturarea produce efecte NUMAI daca locatorul este de buna-credinta (ex: tulburarea nu se datoreaza actelor sau faptelor savarsite de el sau nu a cunoscut viciile); inlaturarea il exonereaza de plata daunelor-interese, DAR nu il pune la adapost de rezilierea totala sau partiala a contractului.
B. Obligatiile locatarului
a. obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun locatar si potrivit destinatiei
ex: o casa de lociut nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului uniu partid politic; in schimb, dca nu s-a prevazut altfel in contract, locatarul poate sa exercite o profesiune liberala sau chiar o meserie, cu conditia sa NU schimbe destinatia imobilului; daca in contract se mentioneaza si profesiunea locatarului, se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesiuni;
culpa este apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent;
daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul - total sau partial - conform destinatiei sale sau efectueaza transformari neautorizate, locatorul va putea cere: repunerea lucrului in starea anterioara sau rezilierea contractului cu daune-interese; sunt permise lucrari de mica insemnatate, cum ar fi : instalarea telefonului sau a antenei de televizor, introducerea luminii electrice etc;
=> obligatia de a intretine lucrul pe tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare => o9bligstia de a efectua micile reparatii locative, spre deosebire de reapratiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului, care sunt in sarcina locatorului; indiferent de natura lor, reaparatiile NU cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate de vechime sau de forta majora, caz fortuit sau culpa locatorului, inclusiv viciile de constructie; sarcina probei incumba locatarului;
daca degradarea lucrul se datoreaza culpei locatarului acesta va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa, chiar daca nu sunt locative; de asemenea, daca intarzierea reparatiilor ce sunt in sarcina locatorului provoaca stricaciuni si mai mari, locatarul este obligat sa le faca;
locatarul raspunde, de asemenea, de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale (inclusiv persoanele introduse de el in imobil) sau de sublocatari;
reparatiile privind partile comune folosite de locatari sunt in sarcina proprietarului, daca nu se dovedeste ca stricaciunile au fost produse de locatar;
daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative, locatorul poate cere daune-interese, dar NUMIA la incetarea locatiunii; daca INSA neefectuarea reapratiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului inchiriat, ;ocatorul poate cere efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului.
b. plata chiriei:
la termenele stipulate; in lipsa de stipulatie contrara, plata se face la domiciliul debitorului (cherabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila), daca din contract nu rezulta ca este indivizibila;
in caz de neexecutare, se poate cere executarea silita sau rezilierea contractului, beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatorului; de asemenea, daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat, locatorul poate invoca si exceptia de neexecutare;
chitantele de plata sunt opozabile tertilor CHIAR DACA nu au data certa, iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata chiriilor anterioare; cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe doi ani viitori trebuie sa fie transcrisa;
daca lucrul este vandut si locatarul nu este instiintat, plata facuta vechiului proprietar este valabila.
c. restituirea lucrului:
dupa incetarea contractului, lucrul trebuie restituit in starea in care a fost predat conform inventarului (=orice act de constatare a starii) facut; in lipsa inventarului, se prezuma ca lucrul a fost primit in buna stare - prezumtie relativa, ce poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara;
restituirea poate fi ceruta de loator printr-o actiune personala (ex contractus) sau printr-o actiune in revendicare (daca este proprietar); NU se poate intenta o actiune posesorie impotriva unui detentor precar, DECAT DACA detentia a fost intervertita intr-o posesie utila.
Locatarul NU raspunde de deteriorarea sau pierirea lucrului din cauza fortei majore sau a cazului fortuit, si nici de uzura normala a lucrului
In cazul in care locatarul a facut lucrari sau plantatii, ele devin prin accesiune proprietatea locatorului, la restituire aplicand-se regulile de la accesiune; locatarul este considerat de rea-credinta, intrucat este un detentor precar.
d. raspunderea pentru incendiu
locatarul este raspunzator daca nu dovedeste ca incendiul a provenit din caz fortuit, forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prinn comunicarea focului (fara greseala sa) de la o casa vecina;
daca sunt mai multi locatari, fiecare raspunde pentru pagube proportional cu valoarea locativa a oartii din imobil pe care o ocupa; este o raspundere contractuala => este o raspundere conjuncata, nu solidara;
pentru a fi exonerat de raspundere, oricare colocatar va putea dovedi, in plus fata de cele mentionate mai sus, ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca nu a putut izbucni in partea ocupata de el; in cazul inc are se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului, care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului, toti locatarii vor fi exonerati de raspundere;
simplul fapt ca locatorul foloseste si el o parte a imobilului inchiriat nu ii exonereaza pe locatari de raspunderea pentru incendiu, ei trebuind sa dovedeasca una din imprejurarile prevazute mai sus.
e. apararea contra uzurparilor
uzurpare = orice atingere provenita de la un tert asupra proprietatii sau posesiei lucrului dat in locatiune; locatarul trebuie informat in termen util ca sa se poata apara contra incercarii de uzurpare;
daca locatarul nu il instiinteaza pe locator, el va raspunde pentru prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii.
Contractul de sublocatiune si de cesiune a contractului
a. Sublocatiunea
in principiu, locatiunea nu este un contract incheiat intuituu personae => drepturile partilor se pot transmite mortis causa sau prin acte intre vii (ex: locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta); astfel locatarul are posibilitatea de a transmite dreptul de folosinta asupra unui tert, in tot sau in parte, in baza unui contract de sublocatiune;
pentru admiterea sublocatiunii sunt cerute doua conditii:
transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal (aceasta ar transforma contractul intr-unul intuituu personae); interzicerea NU se prezuma (deoarece este o exceptie) ci trebuie mentionata expres; de asemenea, o astfel de clauza este interpretata restrictiv: daca se interzice sublocatiunea totala - este permisa sublocatiunea partiala, iar daca interdicita este imprecisa ("nu se poate subinchiria"), ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale, cea partiala fiind permisa.
Validitatea sublocatiunii POATE fi conditionata si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului (care poate fi dat in scris sau verbal, ori sa rezulte din cate sau fapte concludente). Oricum, refuzul locatorul de a consimti la subinchiriere NU trebuie sa fie motivat, DAR nici sa fie abuziv.
Locatarul NU poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul la folosinta a unui imobil DACA sublocatiunea a fost interzisa (sau poate fi adus numai cu aportul locatorului in cazul in care sublocatiunea a fost conditionata de acordul acestuia).
Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (ex: casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatia de local public)
In aceste limite, sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal. Daca insa contractul este incheiat cu nerespectarea conditiilor de mai sus, locatorul va putea cere in justitie executarea obligatiilor (care poate avea ca efect expulzarea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese), instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului.
Daca sunt respectate conditiile aratate, sub;locatiunea este valabila, insa NU produce efecte fata de locator, astfell incat drepturile si obl;igatiile din contractul principal raman neatinse (ex: locatarul raspunde pentru incendiu, urmand sa se intoarca impotriva sublocatarului) => locatorul si sublocatarul NU au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt, putand actiona NUMAI pe calea actiunii oblice.
Totusi, in virtutea privilegiului de locator, acesta poate serchestra mobilele sublocatarului, aduse in imobilul inchiriat, dar numai in limita chiriei datorate de subnlocatar pentru trecut si in contul chiriei viitoare, CHIAR DACA chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (deoarece aceasta a fost platita locatarului, iar nu locatorului); aceasta deoarece existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe.
Cesiunea
in conditiile in care este permisa sublocatiunea, este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar; spre deosebire de sublocatiune, care este tot o locatiune, cesiunea reprezinta o vanzare a dreptului de folosinta = o cesiune de creanta cu titlu oneros => consecinte:
cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de acesta - pentru opozabilitatea fata de terti;
obiectul cesiunii - numai drepturile locatarului (intrucat dreptul nostru nu cunoaste cesiunea de obligatii); locatorul il poate libera pe locatar, caz in care cesiunea se dubleaza cu o delgatie perfecta, confundata cu o novatie prin schimbare de debitor; in cazul in care cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului, avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea), locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului, in calitate de tert beneficiar;
locatarul-cedent garanteaza NUMAI existenta dreptului de folosinta in momentul incheierii contrctului, nu si executarea obligatiilor de catre locator (deoarece contractul este cu executare dintr-o data, nu cu executare succesiva ca si contractul de sublocatiune); IN SCHIMB, cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului sau rezilierea lui pentru neexecutare, cu daune-interese (la sublocatiune, sublocatarul poate cere aceasta numai fata de locatar);
cesiunea este supusa regulilor de la vanzarea-cumpararea de creante (spre deosebire de sublocatiune care se supune regulilor de la locatiune);
cesionarul ia locul cedentului in timp ce sublocatarul poate dobandi drepturidiferite de cele ale locatarului;
cedentul (fiind vanzator) nu are privilegiul locatorului de imobile (pe care il are locatarul principal).
aceste reguli se aplica si in cazul in care dreptul de folosinta se trnsmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune); fiecare copermutant ramane obligat fata de locatorul initial, daca acesta nu a consmitit la liberarea debitorului; DACA schimbul drepturilor de folosinta este reglementat de reguli speciale, aceste se aplica; ex: in materia schimbului de folosinta, chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali, realizandu-se si o dubla delegatie perfecta.
Incetarea locatiunii
a. Cauze de incetare
acordul de vointa al partilor (reziliere conventionala);
denuntare unilaterala;
expiraera termenului;
rezilierea contractului pentru neexecutare;
pieirea lucrului;
desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului;
prin acte intre vii cu titlu particular (in anumite conditii si prin efectul instrainarii).
nici moartea locatarului si nici cea a locatorului NU atrag incetarea contractului => drepturile si obligatiile se transmit asupra mostenitorilor, cu execptia cazurilor in care partile s-au inteles altfel sau daca mostenitorul parti decedate este cealalta parte (caz inca are obligatiile reciproce se sting prin confuziune total sau partial)
b. Denuntarea unilaterala
DACA partile sau legea nu au determinat durata locatiunii - cu conditia respectarii termenului de preaviz (= intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul uirmeaza sa inceteze); acest termen poate fi stabilit prin conventia partilor, iar in lipsa - dupa natura lucrului si obiceiul locului;
manifestarea de vointa (CONCEDIU) este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca nu a fost acceptata de partea concediata; legea NU prevede vreo forma speciala pentru denuntare - practic trebuie facuta in scris, iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire, notificarea se face prin intermediul executorilor judecatoresti; ORICUM actiunea de chemare in judecata pentru evacuare consitituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului, termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului; dupa expirarea termenului de locatiunea preaviz inceteaza, iar un nou contract poate fi incheiat prin consimtamantul ambelor parti.
c. Expirarea termenului
daca termenul a fost determinat prin vointa partilor sau prin lege, locatiunea inceteaza de drept la trecerea timpului, fara sa mai fie nevoie de instiintare prealabila; (nu e o regula, partile isi pot rezerva dreptul sa denunte contractul inainte de expirarea termenului, sau, si in cazul in care exista termen, partile pot stipula necesitatea preaizului si la expirarea termenului;
daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea contractului si fara ca locatorul sa-l impieduce, locatiunea se considera innoita prin tacita relocutiune, care opereaza ca un nou contract de locatiune, unde trebuiesc indeplinite toate conditiile cerute de lege; in caz de pluralitate de de parti, reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor;
tacita relocutiune, daca nu a fost interzisa prin contract, poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului - inainte de expirarea termenului prevazut in contract; daca a anuntat concediul, locatarul nu poate opune tacita relocutiune, chiar dc a continuat sa foloseasca bunul (locatorul poate cere restituirea bunului si daune-interese);
tacita relocutiune va avea loc in conditiile primului contract, DAR se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor in care termenul este aratat de lege); DE ASEMENEA, in lipsa de stipulatie contrara, noua locatiune nu va avea garantiile din contractul initial, caci garantiile trebuiesc prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat;
d. Rezilierea pentru neexecutare
dupa punerea in intarziere => rezilierea contractului cu daune-interese ;
NU orice executare, ci neexecutarea cu privire la obligatii principale, prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti (ex: abuzul de folosinta , schimbarea destinatiei bunului, neplata chiriei, neefectuarea reparatiilor importante, descoperirea de vici ascunse;
instanta nu este oblgata sa pronunte reziliere, putand acorda termen de gratie.
e. Pieirea lucrului
daca pieirea este totala - contractul este desfacut de drept (locatorul nu mai poate asigura folosinta, si nici nu poate fi obligat la reconstruirea, refacerea sau inlociurea lui (se incadreaza aici si rechizitionarea, exproprierea sau rechizitionarea - imposibilitate de a se folosi bunul); contractul este desfacut indiferent daca pieirea numului este fortuita sau cuplabila (in acest caz se platesc si daune-interese), caci nu mai exista obiect;
daca lucrul a pierit numai in parte - rezilierea este judiciara: se poate cere desfacerea contractului daca partea pierita este atat de insemnata (la aprecierea instantei) incat se presupune ca, fara acea parte, locatarul nu ar fi incheiat contractul, sau se poate cere o scadere de pret + daune-interese dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa.
f. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului
de exemplu daca titlul locatorului este anulat sau rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare sau daca titlul locatarului principal s-a desfacut prin expirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului folosinta lucrului;
EXCEPTII:
contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani, in limitele unui act de administrare, chiar daca uzufructul a incetat;
contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat, chair daca el este evins, insa numai dca contractul de locatiune este incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului;
aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent: contractul de locatiune incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real.
g. Efectele instrainarii lucrului prin acte intre vii
daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul, chiar daca nu s-a obligat in acest sens, este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, cu CONDITIA sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa (cu exceptia cazului in care desfacerea contractului de locatiune din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune);
daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ni le trebuie sa fie transcirs (inainte de transcrierea contractului de vanzare-cumparare) pentru a fi opozabil tertilor; daca nu a fost transcris insa are data certa, efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (transcrierii);
=> vanzarea reprezinta o cauza de incetare a contractului de locatiune in cazul in care contractul de vanzare-cumparare a fost incheiat verbal sau prin inscris sub semnatura privata sau fara data certa;
in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de mai sus, contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului, chiar daca el a avut cunostinta de existenta locatiunii;
in cazul in care cumparatorul nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator, pentru a obtine desfacerea contractul trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul, respectand termenul de preaviz (chiar daca desfacerea locatiunii din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune) => desfacerea NU opereaza de drept;
in toate cazurile de desfacere a locatiunii (inclusiv prin clauza expresa in contractul de locatiune), locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator, DACA nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara; pana la plata daunelor, locatarul are drept de retentie pana cand va fi despagubit de catre locator sau de catre cumparator (care are actiune in regres contra locatorului);
daca insa cumparatorul cere, locatarul trbuie sa respecte contractul de locatiune chiar daca nu are data certa si nu este transcris (deoarece facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si netranscris o are doar cumparatorul (cu exceptia cazului in care s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare, de drept sau la cererea locatarului); cumparatorul, se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data vanzarii-cumpararii (NU si cu efect retroactiv), neavand dreptul sa ceara ratele devenite exigibile anterior si neplatite si nici sa ceara rezilierea contractului pentru cauze anterioare vanzarii-cumpararii;
regulile de mai sus sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii, cu titlu particular, fie ca sunt cu titlu oneros (schimb, contract de intretinere, de constituire de uzufruct etc), fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie).
Natura juridica a drepturilor locatarului
dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta;
in literatura de specialitate: dreptul de folosinta ar fi un drept real, in principal pentru urmatoarele motive:
impotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie;
in anumite conditii (data certa a contractulu si indeplinirea formalitatilor de publicitate), locatarul se bucura de un drept de urmarire fata de tertul dobanditor si fata de creditorii urmaritori care au transcris comandamentul dupa incheierea contractului de locatiune si de un drept de preferinta fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun;
daca termenul de locatiune depaseste 3 ani, contractul este supus publicitatii;
in realitate: dreptul de folosinta este un drept de creanta, argumentele invocate mai sus nu sunt hotaratoare intrucat:
actiunile posesorii pot fi intentate si de detentorii precari;
opozabilitatea contractului fata de dobanditori si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului; daca dreptul de folosinta ar fi un drept real nu ar fi necesare texte care sa consacre exceptia; in ceea ce priveste opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori, problema este controversata (unii zic ca are intaietate cel care a intrat primul in folosinta bunului, chiar daca are titlu cu data ulterioara, Deak - solutia contrara - se aplica regulile opozabilitatii actelor juridice), dar si independenta de solutia adoptata in privinta naturii juridice a dreptului locatarului;
daca dreptul ar fi real, publicitate s-ar impune indiferent de durata (chiar daca depaseste 3 ani);
drepturile reale, ca drepturi absolute, sunt limitativ enumerate de lege.
ð este un drept de creanta, dar prezinta unele aspecte particulare, mai ales in privinta opozabilitatii, deci se incadreaza in categoria obligatiilor opozabile tertilor (obligatii in rem scriptae).
ð are un caracter mobiliar (chiar daca are ca obiect un imobil), temporar (nu poate fi perpetuu), este susceptibil de gaj (nu de ipoteca), poate fi transmis intre vii conform regulilor de la cesiunea de creanta si mortis causa ca si celelalte drepturi de creanta.
III
Contractul de arendare
varietate a contractului de locatiune, are ca obiect fondurile rurale si poate fi de doua feluri: arendarea pe bani si arendarea pe fructe;
se aplica regulile generale de la locatiunea de imobile + urmatoarele norme speciale:
arendarea pe bani:
daca intinderea imobilului este > sau < decat cea din contract - regulile de vanzare;
in lipsa de stipulatie contrara, riscul pieirii fortuite a recoltei este suportat de arendas; daca contractul este pe un an si, inainte de a fi culeasa, a pierit cel putin jumatate din recolta, arendasul are dreptul sa ceara o reducere proportionala din arenda; daca contractul este pe mai multi ani, si a pierit cel putin jumatate din recolta unuii an - sistemul compensatiei intre anii buni si cei rai;
daca partile nu au stipulat un termen, contractul produce efecte pe timpul necesar culegerii fructelor; daca dpa exiprarea termenului prezumat sau prevazut arendasul continua si este lasat in folosinta, contractul se considera reinnoit pentru timpul necesar culegerii unei noi recolte.
arendarea pe fructe:
subarendarea totala sau partiala (implicit si cesiunea) este interzisa, sub sanctiunea rezilierii contractului cu daune-interese, daca nu s-a prevazut altfel in contract;
riscul pieirii fortuite - totale sau partilae - se suporta d ambele parti, proprortional, daca arenasul nu a fost pus in intarziere sa culeafa si sa predea recolta.
IV
Notiune -in baza acestui contract una din parti (antreprenor) se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte (client) in schimbul unui pret.
Pretul este un element esential al antreprizei. Codul civil - "pret determinat". In cazul lucrarilor de mare amploare contractul e nul daca pretul nu e determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului.
Fara pret contractul nu mai e antrepriza - ci act dezinteresat (nu liberalitate).
Delimitarea de alte contracte:
Contractul de munca - salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii - la antrepriza se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului, predat clientului.
Locatiune -pretul e determinat in raport cu durata folosintei - antrepriza nu e temei pt folosinta unui lucru.
Vanzarea unui lucru viitor, de confectionat - se aseamana cu sit cand antreprenorul se obliga a procura si materialul necesar pt confectionarea lucrului - obiect al contractului, pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului.
Aprecierea trebuie facuta f atent - nu prin compararea pur aritmetica a celor doua prestatii.
Mandat - are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice pe seama mandantului - antrepriza - obiect - o lucrare efectuata de antreprenor pt client, neavand putere de reprezentare.
Caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de antrepriza - caractere:
contract sinalagmatic
cu titlu oneros
comutativ
cu executare succesiva
consensual (intrucat predarea bunului poate avea loc si dupa incheierea contractului)
Legea nu cere o forma speciala pt validitatea lui.
Contract intuitu personae - in principiu.
Proprietatea - daca materialele sunt procurate de antreprenor el ramane proprietar pana la terminarea lucrarii.
Conditii de validitate - aplicabile cele de drept comun ale contractului.
Clientul trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege fie pt incheierea actelor de administrare, fie pt cele de dispozitie.
Antreprenorul - capacitate deplina de exercitiu.
Riscul pierii fortuite
a lucrului - suportat de proprietar (deci de antreprenor). Art.
Riscul contractului - in toate cazurile - de antreprenor, pt ca s-a obligat pe riscul sau (art. 1479 si 1481) si este debitorul obligatiei imposibil de executat.
Daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client - are dreptul de a cere plata pretului.
b) Receptia lucrarii - e obligatia clientului care trebuie sa ia in primire lucrarea dupa terminarea sa integrala. In cazul unui lucru ce se masoara sau are mai multe bucati - receptia se poate pe parti, partile platite considerandu-se verificate.
Odata cu receptionarea si luarea in primire clientul e obligat sa plateasca pretul stabilit. Daca s-a stabilit plata pe masura executarii lucrarii - clientul poate invoca exceptia - non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale.
c) Raspunderea antreprenorului - in caz de neexecutare a lucrarii (clauza penala, daune-interese, executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatorii etc)
Receptia lucrarii fara obiectii si rezerve din partea clientului si neobtinuta prin frauda = descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente.
Pt viciile ascunse - antreprenorul raspunde in toate cazurile, dupa receptionare chiar daca lucrarea nu a fost executata de el.
Termen de prescriptie al dreptului la actiune pt viciile ascunse - 6 luni daca nu au fost ascunse cu viclenie (cand termenul e cel general) de la data descoperirii lor, insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare. (art. 11 alin. 1 Decr. 167/1958)
Termenul poate fi modificat prin conventie.
d) Incetarea contractului - prin moartea meseriasului, arhitectului sau antreprenorului.(art. 1485). E contract intuitu persoane.
Clientul e obligat sa plateasca mostenitorilor acestuia valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite, in proportie cu pretul stabilit in contract, in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare.
C. Reguli speciale privind antrepriza de constructii
Construire (reconstruire, consolidare, modificare, extindere etc) de cladiri si alte imobile (constructii de orice fel, precum si lucrari de instalatii si reparatii la constructii, inclusiv activitatile de proiectare a lucrarilor de constructii.
Cu respectarea dispozitiilor legii (exceptiile prevazute) si cu respectarea autorizatiei eliberate de prefecturi sau primarii.
Lucrarile de constructii pot fi realizate numai de persoane fizice sau juridice autorizate.
Contractul - in forma scrisa in toate cazurile.
a) Subantrepriza. Antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori, incheind cu fiecare din ei un contract de antrepriza.
Subantreprenorul are in raporturile cu antreprenorul rolul de antreprenor Þ se aplica regulile pt antrepriza.
Antreprenorii nu au calitatea de prepusi - deci antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent pt faptele ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor, la fel cum clientul nu raspunde pt faptele antreprenorului sau subantreprenorului.
Mai multi coantreprenori se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa) contractand direct cu clientul - ei nu au calitatea de subantreprenori, chiar daca unul din ei are calitatea de coordonator. Fiecare raspunde pt partea lui si are dreptul la partea din pret. Aceasta daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea sau indivizibilitatea.
b) Actiunea directa a lucratorilor (zidari, lemnari si alti lucratori) intrebuintati la cladirea unui edificiu sau alta lucrare data in antrepriza.
Codul civil - ei au actiune directa contra clientului = pot reclama plata creantelor lor de la client, dar numai in masura in care acesta este dator catre antreprenor in momentul cererii.
DAR raport juridic direct nu exista intre ei.
c) Raspunderea antreprenorului pt calitatea constructiei
Codul civil - o singura regula speciala de raspundere - antreprenorul de cladiri sau de alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot sau in parte sau ameninta invederat daramarea din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii lucrarii (art. 1483).
Termenul de 3 ani pt descoperirea viciilor ascunse nu modifica acest termen.
Art. 29 legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii - raspunderea antreprenorului pt viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrarii. Pt viciile de rezistenta Þdin nerespectarea normelor de proiectaresi executie in vigoare la data realizarii ei - raspunderea pe toata durata de existenta a constructiei.
Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului priveste raporturile lui cu clientul si succesorii lui in drepturi. Fata de terti contractul este o res inter alios acta - raspunderea antreprenorului pt pagubele cauzate.
Dreptul la actiune pt viciile ascunse - se prescrie la implinirea unui termen de 6 luni.
Ascunse cu viclene - termenul general de prescriptie.
Ambele incep de la data descoperirii viciilor.
Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect - rezolvata in fctie de clauzele din contract.
Clientul trebuie sa dovedeasca doar existenta viciului.
Culpa contractuala este prezumata. Antreprenorul poate dovedi doar existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere.
d) Modificarea pretului
Pret forfetar. Antreprenorul sau arhitectul care s-a angajat sa execute o lucrare dupa un plan stabilit cu clientul nu poate cere o sporire de pret (nici cu titlu de imbogatire fara justa cauza) pe motiv ca s-a marit pretul muncii sau al materialelor nici pe motiv ca a efectuat modificari sau adaugiri la planul initial daca acestea nu au fost aprobate de client ibn scris si modificarile de pret de asemenea satbilite cu clientul.
Pret de deviz. Partile se pot obliga si pe baza unui deviz, adica a unei pretuiri provizorii pe articole, care se poate modifica dupa pretul materialelor si mai ales prin adaugirea de lucrari suplimentare. Aceasta e posibil intrucat "pret determinat" nu inseamna sume fixe, invariabile ci si stabilirea criteriilor de determinare a lui.
V
IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS)
Notiune si caractere juridice - contract prin care o persoana (imprumutator), transmite proprietatea unei alte persoane (imprumutat) o catime de lucruri cu obligatia pt imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate (art. 1576).
contact real
contract unilateral (chiar daca este cu titlu oneros, deoarece obligatia de restituire si cea de plata a dobanzilor - e a imprumutatului).
Obiectul contractului
lucruri fungibile (de gen)
lucruri consumptibile potrivit naturii lor
Imprumutatul devine proprietar si suporta riscurile.
Contractul e de regula cu titlu gratuit, dar poate fi si oneros.
Capacitatea partilor
Imprumutatorul - capacitatea pt acte de dispozitie si sa fie proprietarul lucrului.
Imprumutatul - capacitateapt acte de dispozitie (dat pericolului de a fi obligat sa restituie din patrimoniul sau dupa consumare o valoare echivalenta).
Dovada contractului - este supusa regulilor generale.
Daca valoarea lucrului imprumutat - fara unirea cu dobanzile - depaseste 250 lei - numai prin inscris autentic sau sub semnatura privata (scris in intregime de imprumutat sau cel putin sa adauge la sfarsit "bun si aprobat" cf art. 1180 aratand in litere suma sau catimea si sa iscaleasca cu singura exceptie a inscrisului autentic nul ca atare cand opereaza conversiunea in inscris sub semnatura privata)
In caz de neconcordanta intre continut si cea aratata in "bun" obligatia se prezuma juris tantum pt cantitatea mai mica.
In caz de nerespectare a formalitatilor art. 1180 inscrisul e nul ca inscris sub semnatura privata - e doar inceput de dovada scrisa care poate fi completat cu orice mijloace de proba.
Neregularitatea inscrisului se acopera prin:
executarea voluntara a obligatiei
recunoasterea expresa sau tacita a obligatiei de catre imprumutat
Inscrisul - suficient un singur exemplar (contract unilateral).
Dovada cu martori - admisibila daca imprumutatul consimte sau daca imprumutatorul - dovedeste imposibilitatea de a se preconstitui un inscris sau de a conserva inscrisul preconstituit.
Regulile de mai sus - si in privinta probei executarii obligatiei de restituire de catre imprumutat cu particularitatea ca "bun si aprobat" vizeaza numai nasterea obligatiei.
Obligatia de restituire - de a restitui la scadenta lucruri de acelasi gen si calitate art. 1584) indiferent de eventuala sporire sau scadere a valorii lucrurilor din momentul incheierii contractului si cel al platii.
Scadenta obligatiei de restituire nu se poate cere restituire inainte de termen (art. 1581), in lipsa stipularii lui - instanta il va determina, la fel si in situatia cand s-a prevazut ca se va plati cand va fi cu putinta sau va avea mijloace (art. 1583).
Art. 1583 se aplica si cand:
s-a prevazut sursa materiala a restituirii lucrurilor imprumutate
se obliga sa restituie lucrurile cand va voi (cum voluero)
Prescriptia actiunii in restituire
Inceputul cursului prescriptiei - in functie de scadenta obligatiei de restituire:
la expirarea termenului
de la data expirarii termenului stabilit de instanta in temeiul art. 1583, iar de la data ramanerii definitive a hotararii date in actiunea in pretentii incepe sa curga termenul de prescriptie al dreptului de a cere executarea silita.
Alta opinie - prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului, potrivit art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958.
Argumente:
o a doua actiune in pretentii dupa cea de stabilire a termenului restituirii nu e oportuna intrucat instanta deja a stabilit existenta obligatiei de restituireÞde la data stabilita curge termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita
Actiunea poate fi intentata oricand sau e supusa dispozitiilor art. 7 alin. 2 Decretul nr. 167/1958? - argumente pro art. 7:
art. 7 se refera la obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit neconditionand incidenta dispozitiei de nasterea dreptului la actiune (exact sit art. 1582-1583)
imprescriptibilitatea ar contraveni rostului prescriptiei de mobilizare a titularilor drepturilor subiective sa-si valorifice drepturile intr-un termen cat mai scurt
materia drepturilor de creanta - principiul prescriptibilitatii
desi nu se poate cere imediat restituirea - in sit cand a omis stipularea termenului - poate cere instantei, chiar imediat, stabilirea lui
Art. 7 alin. 2: in obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit, prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept"
Raspunderea imprumutatului - daca la scadenta este in imposibilitatea (desi genera non pereunt) de a restitui lucruri de acelasi gen si calitate - va face plata in bani, dupa valoarea pe care o au lucrurile la termenul si in locul unde urma a se face restituirea (art. 1585 alin. 1).
Daca termenul si locul - nu au fost determinate - dupa valoarea din momentul si locul incheierii contractului (art. 1585 alin. 2).
Reglementarea - derogatorie de la regulile generale ale raspunderii civile contractuale - avantajand sau dezavantajand pe una din parti. De aceea interpretarea va fi restrictiva - numai in cazul executarii obligatiei de restituire prin echivalent la scadenta stabilita in contract sau de instanta.
In caz de intarziere imprumutatul datoreaza daune-interese compensatorii (de la data pronuntarii hotararii) si daune-intrese moratorii (de la data cererii prin judecata a imprumutului).
Obligatiile imprumutatorului - in principiu nu are nici una pozitiva, cheltuielile de conservare fiind in sarcina imprumutatului.
VI
Contractul are un obiect dublu - lucrul (capital) si dobanda.
Lucrul imprumutat - in cazul imprumutului in bani, la scadenta trebuie restituita suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor, cu exceptia cazului cand prin acte normative speciale se dispune altfel.
Dobanda - nu poate depasi dobanda legala - de 6% pe an (potrivit decretului 311/1954).
Obligatia de a plati una mai mare - nula de drept iar creditorul pierde dreptul si la cea legala pe langa aplicarea sanctiunilor penale. Dobanzile incasate in contra legii - revin statului.
Dobanda se calculeaza numai asupra capitalului, anatocismul interzis.
Interzisa si perceperea anticipata a dobanzilor.
Pt ca imprumutul sa fie cu dobanda - trebuie clauza in acest sens, dobanda necurgand de drept.
Daca imprumutatul plateste dobanzi fara sa fi fost stipulate sau unele mai mari - nu le poate repeti si nici imputa asupra capitalului, decat in sit cand dovedeste ca a fost in eroare.
Dobanzile - in lipsa unor termene stabilite - se platesc lunar.
Dovada platii dobanzilor - potrivit dreptului comun, inclusiv prin prezumtia absoluta de liberare a debitorului rezultand din remiterea voluntara a titlului (original sau a copiei legalizate).
Regula speciala in C. civ. - daca imprumutatorul elibereaza o chitanta de primire a capitalului fara a face mentiune de dobanzi - se considera platite (prezumtie absoluta) - art. 1590.
Prezumtia se aplica si in caz de plata partiala, cu precizarile:
daca chitanta s-a dat pt plata partiala a capitalului datorat - prezumata plata dobanzii aferente acestuia
chitanta eliberata pt primirea unei parti din datorie(capital si dobanzile aferente) - se aplica regulile imputatiei platii, suma platita se imputa cu intaietate asupra dobanzilor.
Reguli speciale privind raspunderea imprumutatului pentru nerespectarea obligatiilor in cazul imprumuturilor banesti - se aplica dreptul comun din materia raspunderii contractuale cu particularitatile:
daunele moratorii - echvalente cu dobanda legala
creditorul nu e obligat sa dovedeasca paguba suferita
punerea in intarziere a debitotrului se poate face numai printr-o cerere de chemare in judecata, nu si prin notificare
Precizari in legatura cu punerea in intarziere numai prin cerere de chemare in judecata:
dobanda moratorie nu poate fi ceruta decat pentru suma restanta de la data introducerii actiunii (chiar daca pana in acel moment s-a platit cu intarziere)
pt a face sa curga dobanda moratorie trebuie ca ea sa fi fost expres solicitata in actiune
in cazul imprumutului banesc cu dobanda ea se acorda nu numai de la data cererii de chemare in judecata ci si pt trecut, intrucat reprezinta fructe civile si nu daune-interese pt neexecutarea unei obligatii banesti
se aplica numai in cazul neexecutarii obligatiilor banesti contractuale. In materia raspunderii civile delictuale - debitorul este pus de drept in intarziere
in caz de plata nedatorata accipiensul de rea-credinta datoreaza dobanzi din ziua platii si nu de la data ramanerii definitive a hotararii. Cel de buna-credinta - de la data intentarii actiuniii in restituire (de la care nu mai e de buna-credinta).
Prescriptia dreptului la actiune pentru plata dobanzilor - dreptul la actiune pt plata dobanzilor se stinge pt fiecare din prestatiile succesive printr-o prescriptie deosebita (art. 12 Decretul nr. 167/1958), termenul calculandu-se de la data exigibilitatii fiecarei rate de dobanda.
Nu se aplica accesorium sequitur principale pt ca dreptul la dobanzi nu se naste odata cu dreptul la creanta principala Þ momentul inceperii cursului nu e legat de inceputul prescriptiei dreptului la actiune privind pretentia principala.
Independenta creantei avand ca obiect dobanzile - are caracter relativ -daca creanta principala s-a stins prin prescriptie se stinge si dreptul la dobanzile conventionale pt perioada pana la stingerea datoriei principale, chiar daca nu se implinise pt ele termenul.
Aceste reguli se aplica atat in privinta dobanzilor cu natura juridica a fructelor civile cat si a celor moratorii. Pt cele moratorii - la scadenta fiecarei rate de dobanda incepe curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.
Prin plata - facuta la termenul prevazut in contract sau stabilit prin hotarare judecatoreasca sau facuta de imprumutat de bunavoie.
Daca termenul a fost stabilit in interesul ambelor parti - imprumutatul poate plati inainte cu consimtamantul creditorului.
In cazul celui cu dobanda se prezuma ca termenul e in interesul ambelor parti.
Alte moduri de stingere - potrivit dreptului comun prin:
remiterea de datorie
confuziunea
darea in plata
compensatia avand ca obiect lucruri fungibile
In caz de moarte a oricareia dintre parti - drepturile si obligatiile rezultand din imprumut se transmit mostenitorilor potrivit regulilor generale.
Termenul restituirii poate fi stabilit in contract in raport de moartea uneia din parti.
Rezilierea inainte de scadenta - pt neexecutare - poate fi admisa daca imprumutatul in afara obligatiei de restituire isi asuma si obligatii pe care nu le respecta.
VII
IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA (COMODATUL)
Notiune si caractere juridice - contract prin care o persoana (comodant) remite spre folosinta temporara unei alte persoane (comodatar) un lucru, cu obligatia pentru aceasta din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa. (art. 1560).
E contract real - pt incheierea lui sunt necesare:
realizarea acordului de vointa
predarea lucrului (traditiunea)
Contract esentialmente gratuit. Altfel ar fi locatiune de lucruri.
Contract unilateral - naste obligatii numai pt comodatar.
Obiect - numai lucruri nefungibile (individual determinate), deoarece urmeaza a fi restituite in natura, in individualitatea lor.
orice lucru - mobil sau imobil - in masura in care imprumutarea nu e interzisa de lege sau permisa doar in anumite conditii. Ex. Bunurile proprietate publica - interzisa alienarea iar concesionarea - in anumite conditii.
Dreptul transmis - in temeiul contractului - dobanditorul dobandeste dreptul de folosinta, simplu detentor precar, obligat la inapoierea lucrului (art. 1560 ).
Capacitatea partilor - capacitatea pt a incheia acte de administrare. Comodantul poate sa nu aiba calitatea de proprietar.
Comodatarul nu poate imprumuta lucrul, caci il detine numai pt folosinta proprie (art. 1560), daca partile nu s-au inteles altfel.
Dovada contractului - conform regulilor generale (art. 1191 si urm) fiind suficient ca inscrisul sub semnatura privata cerut ad probationem dac valoarea depaseste 250lei sa fie redactat intr-un singur ex.
Nu se aplica nici dispozitiile ref la 'bun si aprobat".
Faptul material al predarii lucrului - prin orice mijloc de proba.
Conservarea lucrului - ca un bun proprietar (art. 1564) si chiar mai bine decat de lucrurile sale, pe care este obligat sa le sacrifice, la nevoie, in vederea conservarii lucrului imprumutat, intrucat contractul e incheiat in interesul sau.
Folosirea lucrului potrivit destinatiei - sub sanctiunea de a plati daune interese si de a suporta riscul pieirii fortuite si rezilierea contractului.
Suportarea cheltuielilor de folosinta - neavand dreptul sa ceara restituirea acestora care sunt un accesoriu al folosintei.
Restituirea lucrului - principala obligatie (art. 1560).
Comodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate cere echivalentul in bani, daca restituirea in natura este posibila.
Chiar daca lucrul s-a deteriorat din culpa comodatarului - el este obligat sa-l repare si sa-l restituie.
Echivalent - numai in ipoteza "imposibilitatii de executare a repararii in natura"
- daca ambele parti opteaza in acest sens
- comodatarul dovedeste ca executarea in natura nu-i mai foloseste.
Lucrul imprumutat este producator de fructe si partile nu au convenit altfel - comodatarul este obligat sa le restituie odata cu lucrul, avand insa dreptul la restituirea cheltuielilor facute cu producerea lor.
Comodatarul nu poate retine lucrul in compensatie - cele doua datorii neavand de obiect lucruri fungibile de aceeasi specie.
Comodatarul are insa drept de retentie pana la plata cheltuielilor extraordinare, necesar si urgente facute pt conservarea lucrului si a despagubirilor pt viciile lucrului.
Dreptul de retentie poate fi exercitat doar pt garantarea creantelor nascute in legatura cu lucrul imprumutat.
Pe aceasta perioada nu mai poate folosi lucrul, intrucat retentia nu confera drept de folosinta.
Actiunile pe care le are comodantul in cazul cand comodatarul refuz fara temei restituirea lucrului:
actiune reala in revendicare
actiune personala care deriva din contract. Ea este insa supusa prescriptiei si nu poate fi intentata imp tertilor care detin lucrul imprumutat.
Scadenta obligatiei de restituire - restituirea nu se poate cere inainte de implinirea termenului stipulat sau inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului.
Daca lucrul este de folosinta permanenta, si nu s-a prevazut un termen - instanta.
Restituirea lucrului nu poate depinde exclusiv de vointa comodantului daca posibilitatea denuntarii unilaterale nu a fost prevazuta in contract.
Regula derogatorie - inainte de implinirea termenului - instanta poate obliga la restituire daca comodantul cade intr-o mare si neprevazuta trebuinta.
Prescriptia actiunii in restituire - inceputul cursului - in fctie de scadenta obligatiei de restituire.
Termenul general de prescriptie - curge de la expirarea termenului convenit sau de la dat indestularii.
In cazul lucrului de folosinta permanenta cand nu e prevazut un termen - de la dat incheierii contractului iar prescriptia dreptului de a cere executare silita - de la data ramanerii definitive a hotararii, sau de la data implinirii termenului stabilit de instanta.
Raspunderea comodatarului - pt deteriorarea sau pieirea - in tot sau in parte - a lucrului, daca nu dovedeste ca pieirea s-a produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara nici o culpa din partea sa (art. 1568 si art. 1082-1083).
ÞSarcina probei incumba comodatarului
Comodatarul raspunde si pt deteriorarea produsa de catre cel caruia I l-a incredintat, cu orice titlu.
In caz de pluralitate de comodatari - raspund solidar.
Comodatarul are actiune in regres impotriva tertului, in baza raportului juridic cu acesta.
Comodantul impotriva tertului:
- pe calea actiunii oblice, subrogandu-se in drepturile comodatarului.
actiune delictuala - in calitate de proprietar al lucrului
In caz de pieire, evaluarea se face dupa pronuntarea hotararii - a.i. comodantul sa-si poata procura un lucru identic cu cel imprumutat.
Suportarea riscurilor de catre comodatar - in general ele sunt suportate de comodant in calitate de proprietar - totusi uneori le suporta comodatarul -daca:
intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie
prelungeste foosinta dupa scadenta si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant
ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau
ambele lucruri fiind in pericol a salvat doar bunul sau, indiferent de valoarea celor doua bunuri
lucrul a fost evaluat in momentul contractarii
Aceste dispozitii sunt insa supletive.
Pluralitatea de comodatari - raspund solidar fata de comodant pt executarea obligatiilor
E solidaritate legala pasiva.
Poate fi inlaturata, in tot sau in parte, printr-o clauza expresa contrara.
Regula - comodatul nu creeaza obligatii decat in sarcina comodatarului - contract unilateral. In cursul executarii lui se pot naste unele obligatii pt comodant.
Restituirea cheltuielilor de conservare - cele facute in vederea conservarii lucrului, cheltuieli cu caracter extraordinar, necesar si foarte urgent (art. 1574). Se naste din gestiune intereselo altuia, sau din imbogatirea fara justa cauza.
Comodatarul poate cere - pe acelasi temei - restituirea cheltuielilor cu producerea fructelor.
Plata despagubirilor - pt daunele provocate de viciile lucrului daca el avea cunostinta de ele si nu le-a adus la cunostinta comodatarului (art. 1575).
Este delictuala (pt dol sau culpa grava) - sarcina probei - a comodatarului.
pt stanjenirea comodatarului in folosirea lucrului de catre tertul caruia I-a transmis dreptul de proprietate - pe teren delictual in baza art. 998-999.
Prin restituirea lucrului - in stare corespunzatoare, la termenul prevazut in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului sau termenul stabilit da instanta
Poate restitui si inainte descadenta - daca prin contract nu s-a prevazut altfel.
Prin reziliere - in caz de nerespectare a obligatiilor de catre comodata, se poate cere, conform regulilor generale, desi contractul e unilateral si partile nu au stipulat un pact comisoriu expres.
Prin moartea comodatarului - daca contractul a fost incheiat in privinta comodatarului - tinandu-se seama de persoana lui - mostenitorii sunt obligati sa restituie imediat bunul, chiar daca in contract s-a prevazut un termen ulterior (art. 1563).
VIII
Notiune - contract prin care o persoana (deponent) incredinteaza un lucru altei persoane (depozitar) care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere (art. 1591).
Scopul principal - depozitarea lucrului in vederea restituirii in natura deponentului.
Caractere juridice
contract real
cu titlu gratuit sau oneros
unilateral sau sinalagmatic
netranslativ de proprietate (in principiu)
Real - se formeaza numai in momentul predarii lucrului; totusi mai e necesar si acordul de vointa in sensul incheierii lui.
Cu titlu gratuit sau cu titlu oneros - dispozitia art. 1593 alin. 1 (depozitul esentialmente gratuit) este eronata si contrazisa de art. 1600 pct. 2 .
Depozitul este gratuit prin natura sa si nu prin esenta sa.
Contract unilateral - cel cu titlu gratuit, chiar daca ulterior se nasc unele obligatii in sarcina celeilalte parti.
Depozitul cu titlu oneros este sinalagmatic.
Depozitul este un contract creator de raporturi de obligatii intre parti.
Felurile contractului de depozit - C. civ. - distinge 2 feluri:
depozit propriu-zis (este in toate cazurile conventional, are ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase). Variante:
a) depozitul necesar
b) depozitul neregulat
sechestru (are ca obiect bunuri litigioase, si poate fi nu numai conventional ci si judiciar)
Depozitul obisnuit (voluntar)
Obiectul contractului - doar lucruri mobile (art. 1593 alin. 1)
Acestea trebuie sa fie corporale (datorita traditiunii).
Dar pot fi obiect si creantele constatate printr-un titlu la purtator asimilate lucrurilor mobile corporale.
Bun individual determinat (deoarece trenuie restituit insusi lucrul depozitat).
Capacitatea partilor:
Deponentul - sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare
Depozitarul - sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie.
Nulitatea relativa pt incapacitate poate fi invocata numai de partea incapabila.
Codul civil - reglementeaza in mod special ipoteza depozitului facut de o persoana capabila catre una incapabila - cand deponentul poate cere restituirea bunului cat timp se afla in mainile depozitarului incapabil, altfel avand actiune (de in rem verso) numai in masura imbogatirii depozitarului incapabil.
Codul civil - art. 1596 - inopozabilitatea depozitului fata de proprietarul lucrului care n-a consimtit la incheierea contractului.
Dovada contractului - depozitul sa fie constatat printr-un inscris (art. 1597), forma scrisa ceruta ad probationem, indiferent de valoarea contractului.
Proba contractului poate fi facuta si cu martori sau prezumtii daca exista un inceput de dovada scrisa sau a fost imposibilitate de a procura sau conserva dovada scrisa.
Daca depozitarul recunoscand depozitul pretinde ca a restituit - actiunea respinsa (in lipsa de alte probe) - marturisirea fiind indivizibila.
Remiterea lucrului = fapt juridic - poate fi probata prin orice mijloc.
Natura juridica a depozitului obisnuit si delimitarea lui fata de alte contracte - il caracterizeaza scopul principal: pastrarea si conservarea lucrului de catre depozitar prin care se deosebeste de:
obligatia de pastrare si conservare a vanzatorului cand bunul nu se preda cu ocazia incheierii contractului
obligatia de pastrare si conservare a cumparatorului in cazul vanzarii pe incercate
obligatia fiind una accesorie.
Depozitul cu titlu oneros se aseamana cu antrepriza cand depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului - calificaera tot in functie de continutul principal: pastrarea lucrului - fata de efectuarea lucrarii.
Delimitarea fata de locatiune - calificarea in functie de scopul principal al contractului - e locatiune daca nu se asuma obligatia de pastrare si conservare.
Efectele contractului de depozit obisnuit (voluntar)
Precizari prealabile - potrivit C. civ. Culpa debitorului contractual este prezumata in toate cazurile (juris tantum) acesta fiind tinut sa dovedeasca - pt a fi exonerat - interventia unei cauze straine care nu-i poate fi imputata.
Þ deponentul nu e obligat sa dovedeasca ca depozitarul nu s-a comportat cu diligenta si prudenta la care era tinut - asa cum considera unii autori care pornesc de la calificarea obligatiei depozitarului in obligatie de mijloace.
Obligatia de pastrare - cu aceeasi grija ca de propriul sau lucru(art. 1599).
Culpa debitorului se apreciaza in concret - prin derogare de la regulile generale - in functie de grija depusa in conservarea propriilor lucruri.
Nu se poate pretinde mai mare grija decat pt propriile lucruri.
Cazuri in care culpa se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent:
cand initiativa contractului a fost luata de depozitar
cand depozitul este cu plata
cand depozitul s-a facut in interesul depozitarului
daca s-a stipulat expres in contract ca depozitarul sa raspunda pt orice culpa )regulile ref la raspundere fiind supletive).
Depozitarul nu raspunde niciodata de stricaciunile provenite din forta majora, afara de cazul cand a fost pus in intarziere pt restituirea lucrului.
Forta majora - sens larg = cauza straina neimputabila, inclusiv cazul fortuit.
Stricaciuni - deteriorarea dar si orice pieire fortuita - totala sau partiala a lucrului.
Clauzele de agravare a raspunderii in materie de depozit - au validitate si dincolo de ipoteza culpei depozitarului (regulile raspunderii contractuale sunt supletive).
Obligatia de pastrare nu-l indreptatescte la folosirea lucrului - in caz contrar plateste daune interese.
La fel, nu poate consuma nici fructele.
Obligatia de restituire - lucrul depozitat, in natura, impreuna cu fructele pe care le-a perceput, nu insa si cu cele pe care le putea percepe dar n-a facut-o.
Riscul pieirii sau degradarii fortuite este in sarcina deponemtului - restituirea in natura deci se face in starea in care se gaseste lucrul la momentul restituirii.
In caz de pieire fortuita sau pt care se poate angaja raspunderea altei persoane - depozitarul - trbuie sa-i predea deponentului indemnizatia de asigurare primita de la asigurator sau orice alt lucru primit drept despagubiri sau sa-I cedeze actiune impotriva tertului.
Pt nerespectarea obligatiei de restituire - depozitarul - daune interese pt repararea tuturor prejudiciilor suferite de deponent, avandu-se in vedere pt stabilirea lor valoarea restituirii prin echivalent (valoarea din momentul pronuntarii hotararii) .
Daca depozitarul refuza fara temei sa restituie - executare silita in natura.
In caz de moarte a depozitarului - obligatia se transmite asupra mostenitorilor. DEROGARE: daca mostenitorii vand lucrul cu buna credinta, restituie doar pretul primit sau daca inca nu l-au primit - cedeaza actiunile lor contra cumparatorului.
Creditorul obligatiei de restituire - deponentul, mandatarul sau persoana indicata de deponent.
Daca lucrul a fost furat si descopera cine e adevaratul proprietar - obligat sa-l anunte sa-si valorifice intr-un termen determinat drepturile - daca nu le valorifica - eliberat de obligatieÞpreda lucrul in mainile persoanei de la care il primise (art. 1610).
La fel cand lucrul a fost pierdut.
Moartea deponentului - mostenitorilor, chiar daca deponentul l-a autorizat sa restituie altei persoane, in ipoteza mortii sale (clauza lovita de nulitate absoluta - contrara dispozitiilor exprese ale legii).
Deponentul - incapabil - restituire - reprezentantului sau legal
Daca depozitul a fost facut de reprezentantul legal dar intre timp functia sa a incetat - reprezentatului sau noului reprezentant.
Locul restituirii - la locul unde se afla lucrul depozitat (daca nu se prevede altfel cand cheltuielile de transport in sarcina deponentului).
Termenul restituirii - deponentul o poate cere oricand, chiar daca s-a stipulat un termen.
Termenul - se considera in folosul deponentului.
Daca e si in folosul depozitarului - are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune-interese pt prejudiciul cauzat.
Depozitarul poate refuza restituirea:
daca a fost instiintat pe cale legala ca s-au facut forme de urmarire (poprire sau sechestru judiciar)
exista opozitia la restituire din partea unei perwsoane care se pretinde proprietar.
El e obligat sa pastreze lucrul si sa-l restituie, sa-l consemneze sau sa-l vanda prin licitatie publica in functioe de hotararea instantei.
daca dovedeste ca e proprietarul lui.
Actiuni in restituire - la alegere:
actiune personala - din contractul de depozit (ex contractu) - supusa prescriptiei extinctive - termenul general care curge de la data implinirii termenului prevazut in contract sau de la data nasterii dreptului la actiune(acela al incheierii contractului)
actiune in revendicare -in calitate de proprietar.
Obligatii extracontractuale - depozitul cu titlu gratuit nu da nastere decat la obligatii pt depozitar.
Daca insa depozitarul a facut cheltuieli pt pastrarea lucrului sau a suferit pagube cauzate de lucru - sumele trebuie restituite de deponent.
Plata remuneratiei - daca partile au convenit astfel
Ridicarea lucrului - la termenul stabilit sau, in lipsa, la cel stabilit de instanta la cererea depozitarului, sub sanctiune platii daunelor-interese.
Pt nerespectare - depozitarul nu poate vinde lucrul.
Pt a fi liberat de obligatie - poate face oferta reala urmata de consemnatie.
Dreptul de retentie al depozitarului - garanteaza executarea obligatiilor deponentului. Prevazut expres de lege.
Este debitum cum re iunctum- deci poate refuza restituirea pana la plata integrala a sumelor la care are dreptul.
Nu poate retine lucrul in compensatie
Depozitul asimilat celui necesar - depozitul bunurilor aduse de calatori in unitati hoteliere.
Este un accesoriu al contractului hotelier, al contractului de turism sau al altor raporturi juridice.
Totusi se impune reglementarea separat datorita:
intereselor generale care reclama un regim juridic unitar in acest domeniu, regimul contractului principal putand fi diferit de la caz la caz si guvernat de conventia partilor
regulilor de dovad - calatorul lipsit de posibilitatea preconstituirii unei probe scrise
necesitatii unor reguli mai severe care sa guverneze responsibilitatea hotelierului.
Domeniu de aplicare - Codul civil - hoteluri si hanuri DAR se aplica si in cazul:
camerelor din statiune balneoclimaterice, din case de odihna sau de turism
imbracamintii depuse de bolnavi la magazia spitalului
lucrurilor depuse la garderoba in cazul restaurantelor, altor unitati de alimentatie publica, localuri de spectacole, unitati ale cooperatiei mestesugaresti, stranduri.
Nu se aplica pt inchirierea sau subinchirierea de locuinte.
Dovada - cu orice mijloc de proba indiferent de valoare.
Calatorul trebuie sa dovedeasca:
faptul aducerii bunurilor
ca au fost degradate sau furate acolo
valoarea lor
Valoarea bunurilor - nu trebuie sa fie bunuri cu valoare deosebita care ar fi trebuit depozitate in conditii speciale.
Raspunderea depozitarului - este apreciata cu mai multa severitate - intrcat depozitul asimila este cu plata.
Raspunde pt orice culpa (culpa levis in abstracto).
Raspunde si de stricaciunea cauzata de strainii care au frecventat localul.
Este exonerat in acest caz doar daca dovedeste ca s-a comis "cu mana inarmata sau in alt fel, cu forta majora".
Forta majora are aici sensul propriu-zis.
Pt lucrurie uitate in hotel - raspunderea cu mai putina rigoare
Daca a lasat dupa plecare lucruri in grija administratiei - regulile de la depozitul obisnuit.
Clauzele prin care s-ar limita raspunderea trebuie sa fie acceptate expres de calator si dovedite de depozitar potrivit regulilor generale de la depozitul obisnuit.
Notiune, obiect si efecte - caracterizat prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile, care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare.
Depozitarul devine astfel proprietarul lor - poate folosi, culege fructele si dispune de ele, dar in calitate de proprietar suporta si riscul pieirii sau degradarii fortuite.
La cerere, el este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, aceeasi cantitate si calitate, inclusiv fructele percepute, deponentul fiind titularul unei creante.
Depozitarul nu poate invoca in compensatie creanta pe care o are impotriva deponentului chiar daca acasta ar avea ca obiect lucruri fungibile de aceeasi specie. (art. 1147 pct 2)
Nu are nici drept de retentie.
Deponentul trebuie sa fie proprietarul lucrurilor sau sa fi actionat cu imputernicire din partea proprietarului - pt ca e translativ de proprietate.
In caz contrar - proprietarul poate revendica
bunurile - deopzitarul de buna credinta poate invoca exceptia din art.
Depozitul de bani - depozitarul trebuie sa restituie suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor. La plata dobanzilor - pus doar daca a fost pus in intarziere printr-o actiune in justitie.
Dovada caracterului neregulat al depozitului - trebuie facuta de cel care invoca acest caracter al depozitului.
Se admit orice mijloace de proba, inclusiv prezuntia rezultand din profesia depozitarului.
Delimitare fata de imprumutul de consumatie - exista puternice asemanari:
primitorul devine proprietar
nu e obligat sa restituie lucrurile in individualitatea lor
Delimitarea in functie de scopul principal urmarit:
pastrarea lucrurilor in interesul deponentului
facerea unui serviciu pt cel imprumutat
criteriu suplimentar: stipularea sau nu a unui termen de restituire:
da - juris tantum - imprumut
nu - juris tantum - depozit.
Se pot administra orice probe admise de lege, fiind o chestiune de fapt.
Notiune - contract prin care o persoana (mandatar) se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane (mandant) care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta (art. 1532 ).
Deosebirea intre mandat si alte contracte inrudite -
Mandatul este in principiu cu titlu gratuit dar legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat Þ se aseamana cu contractul de munca si cu cel de antrepriza. Pricipala deosebire - mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului. Celelalte contracte au ca obiect acte materiale si nu exista calitatea de reprezentant.
Forma mandatului - de regula un contract consensual - ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus unei forme speciale.
Este constatat de regula printr-un inscris - procura (imputernicire).
Procura - ca negotium - act juridic unilateralexprimand vointa mandantului
Ca instrumentum- inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar
Inscrisul se redacteaza pt ca tertii sa poata verifica puterile conferite mandatarului si limitele in care el poate contracta.
Daca actul juridic la care participa mandatarul urmeaza sa fie incheiat in forma autentica - si procura trebuie sa aiba aceasta forma pt ca mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat.
Precizari:
- procura trebuie sa fie autentica atunci cand legea prevede aceasta forma pt validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. Nu si atunci cand actul e incheiat in f aut fara ca legea s-o ceara.
pt anumite operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat
Cand mandatul - contract consensual - consimtamantul - expres sau tacit.
Mandatul tacit Þdin acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor
Oferta de mandat special trebuie sa fie in toate cazurile expresa
Acceptarea insa poate fi tacita in toate cazurile.
Mandatul tacit nu trebuie confundat cu cel aparent.
Dovada mandatului - acceptarea mandatului se dovedeste prin executarea lui.
Oferta de mandat si acceptarea mandatului neexecutat pun probleme.
1.Mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel - regulile dreptului comun, atat intre parti cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul - intrucat validitatea contractului pe care il incheie depinde de existenta mandatului formand un tot unitar cu acesta.
Daca actul - valoare mai mare de 250 lei.
Formalitatea "bun si aprobat" nu trebuie indeplinita intrucat mandatul nu are ca obiect plata unor sume de bani sau de o catime oarecare de lucruri .
Daca mandatul este cu titlu oneros, contract sinalagmatic, regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii care de fapt doar constata oferta de mandat.
2.Mandatul tacit - dovada prin orice mijloc de proba admis de lege, indiferent de valoarea actului juridic incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat.
Daca incheierea lui nu poate fi dovedita - raporturile dintre parti se rezolva potrivit regulilor gestiunii de afaceri sau imbogatirea fara justa cauza
Capacitatea partilor
Mandantul - capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar
Mandatarul - capacitate deplina de exercitiu. Doar trimisul (nuncius) poate fi o persoana lipsita de capacitate de exercitiu.
Un contract de mandat incheiat cu un incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa - nu poate fi recunoscut valabil.
Obiectul si intinderea mandatului
- posibil
- licit
Mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice. Actele materiale pot avea doar caracter accesoriu.
Actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar.
Intinderea mandatului - special - pt o singura operatie juridica(procuratio unicus rei)
- general - imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum)
Pt actele de dispozitie se cere un mandat special (care sa indice natura operatiei si obiectul ei).
Actele de conservare sau administrare - mandat general.
Fie ca e special sau general mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite.
Actul cu sine insusi si dubla reprezentare (autocontractul). Mandatul in interes comun.
Cand mandantul incheie actul juridic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta - pericolul neglijarii intereselor mandantului, sau al unuia dintre mandanti.
Daca mandantii sunt in cunostinta de cauza si convin - pericolul nu exista.
In caz contrar - desi C. civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta - mandatarul poate cere anularea actului pt dol prin reticenta.
Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie confundate cu mandatul in interes comun (procuratio in rem suam). Nu se pune problema nulitatii - mandatarul contractand cu un tert pe care nu-l reprezinta, doar ca este si el interesat in incheierea actului care formeaa obiectul mandatului.
Nu se confunda acesta cu mandatul remunerat. (interesul lui rezida aici in contractul de mandat care il indreptateste la plata).
Efecte intre parti
Indeplinirea mandatului - principala obligatie (art. 1539), altfel raspunzand pt dol dar si de culpa simpla chiar daca a executat dar necorespunzator.
Raspunderea nu este angajata daca, cu toate diligentele depuse, nu poate incheia actul.
Diligenta este apreciata cu mai putina rigurozitate daca este mandat cu titlu gratuit. Culpa este apreciata in concret (culpa levis in concreto) si nu in abstract (culpa levis in abstracto) - tipul omului prudent si diligent - bonus pater familias.
Conditiile raspunderii pot fi modificate prin conventie.
Obligatia de a da socoteala - sa dea in primire tot ce i s-a predat in puterea mandatului, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece tertul pagubit va cere, daca e cazul, restituirea platii nedatorate de la mandant.
Sumele de bani cuvenite mandantulu si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara a fi necesara punerea in intarziere. Cele neintrebuintate - poarta dobanzi doar din ziua cand au fost cerute de mandant. Deci - derogare de la art. 1088 alin. 2 - pt ca punerea in intarziere se face printr-o simpla notificare.
Dreptul la actiune al mandantului pt restituirea sumelor incepe sa curga de la data incetarii contractului fie prin executarea lui fie prin alte moduri. (expirarea termenului suspensiv prevazut in contract).
Obligatii rezultand din substituirea unei terte persoane - in principiu executarea este personala. Prin contract se poate prvedea dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-i parte sau toate drepturile conferite de mandat.
Mandatarul raspunde in cazurile:
a efectuat substituirea fara a avea acest drept
a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile unei persoane cunoscuta ca incapabila (nedestoinica) sau de insolvabilitate notorie - culpa in eligendo
Mandantul are o actiune directa contra substituitului in schimb acesta poate actiona numai pe calea actiunii indirecte, in lipsa unei dispozitii exprese a legii.
In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului.
Pluralitatea mandatarilor - imputernicirea data printr-un singur mandat mai multor mandatari nu exista solidaritate intre ei decat daca s-a stipulat in mod expres. Fiecare poate executa mandatul singur, in lipsa de stipulatie contrara.
Dezdaunarea mandatarului - obligat sa restituie toate sumele cheltuite cu ocazia executarii mandatului.
Nu poate refuza si nici cere reducerea daca mandatarului nu i se poate imputa nici o culpa.
Mandantul - plateste si dobanzi la sumele avansate de mandatar, care curg din ziua platii, fara punere in intarziere.
Mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatuluidac nu I se poate imputa o culpa.
Plata remuneratiei - pt mandatul cu titlu oneros, cand va plati chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit nu a putut fi efectuata.
Doar culpa poate scuti de plata.
Solidaritatea mandantilor - mai multe persoane au numit pt o operatie comuna un mandatar fiecare dintre ei este raspunzatoare solidar pt efectele mandatului. Solidaritatea este legala.
Dreptul de retentie al mandatarului - poate retine lucrurile pe care le-a primit pt mandant pana la achitarea cheltuielilor facute pt indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt pricinuite de acelasi raport juridic.
Efecte fata de terti
Raporturile dintre mandant si terti. Intre mandant si terti se creeaza raporturi juridice directe pt ca in fapt tertul trateaza cu mandatarul iar in drept contracteaza cu mandantul - care desi e absent e reprezentat de mandatar. DECI raporturile create sunt directe.
Actele incheiate de mandatar cu depasirea imputernicirilor primitenu obliga pe mandant daca nu le-a ratificat expres sau tacit. Ratificarea valoreaza mandat (retihabitio mandato aequiparatur) si produce efecte intre parti )inclusiv tertul cu care a contractat mandatarul) de la data incheierii actului iar fata de terti de la data ratificarii.
In lipsa ratificarii sau a posibilitatii invocarii mandatului aparent - actele excesive obliga pe mandant numai in conditiile gestiunii de afaceri. Trebuie in aqcest caz sa se dovedeasca utilitatea actului incheiat si sa nu se fi prevazut prin contract interzicerea depasirii limitelor.
Daca conditiile gestiunii de afaceri nu sunt indeplinite - mandantul raspunde numai in limita imbogatirii.
Raporturile dintre mandatar si terti - intrucat contracteaza in numele si pe seama mandatului nu se creeaza raporturi juridice intre ei.El raspunde pt actele excesive, adica este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii, cand acestia au luat asupra lor riscurile contractului.
Incetarea contractului de mandat
Pe langa cauzele generale de stingere a obligatiilor contractuale- prin executare, prin expirarea termenului stipulat sau realizarea conditiei rezolutorii, imposibilitatea fortuita de executare, exista si cauze particulare care se explica prin faptul ca se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti.
Revocarea mandatului - mandatul este in principiu revocabil. Mandantul poate oricand chiar daca este cu termen, sa-l constranga pe mandatar sa-I restituie procura.
Pt pluralitate de mandanti - revocarea cu consimtamantul tuturor.
In cazul mandatului cu titlu oneros - mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea este intempestiva sau abuziva.
Mandatul in interes comun - mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala - este obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului.
Revocarea - expresa sau tacita.
Expresa - nu e supusa unei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica.
Este opozabila tertilor doar dupa ce a fost adusa la cunostinta lor.
Tacita - poate fi dedusa din orice imprejurari care vadesc neindoielnic intentia mandantului.
Revocarea - indiferent de forma - produce efecte numai pt viitor.
Renuntarea mandatarului - poate, notificand mandantului renuntarea sa. Va raspunde daca renuntarea este de natura sa pagubeasca pe mandant, cu exceptia cazului cand continuarea I-ar fi adus lui o paguba insemnata (art. 1556).
Moartea unei parti
In caz de moarte a mandatarului - mostenitorii trebuie sa-l instiinteze pe mandant si sa continue pana atunci indeplinirea mandatului, daca au avut cunostinta de existenta si persoana mandantului (art. 1559).
Deces al mandantului - mandatarul e tinut sa continue operatiunea daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor (art. 1539 alin. 2).
Obligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului.
Dispozitiile regferitoare la incetarea contractului prin deces - nu sunt imperative - partile pot conveni continuarea (post mortem mandantis).
Mostenitorii au insa dreptul de a revoca mandatul.
Alte cauze de incetare
punerea sub interdictie
insolvabilitatea
falimentul mandantului sau mandatarului
Orice imprejurare provocand o incapacitate.
Efectele incetarii mandatului - indiferent de cauza incetarii mandatarul e obligat sa restituie procura primita (daca e cazul) si sa predea orice alte acte sau bunuri primite in cursul executarii mandatului.
Mandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului, cu exceptia prevazuta de art. 1539 alin. 2.
Actele mandatarului care nu a cunoscut cauza care a determinat incetarea mandatului sunt valabile si executorii in privinta tertilor de buna-credinta (art. 1557-1558).
Mandatul fara reprezentare. Contractul de interpunere
Notiune - mandatarul desi lucreaza in interesul mandantului, incheie totusi actul in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant.
Reprezentarea nu este de esenta ci numai de natura contractului de mandat ceea ce face posibila existenta acestui contract civil de mandat fara reprezentare (contract de interpunere - pret-nom).
Este un mandat simulat prin interpunere de persoane.
Natura juridica a contractului de interpunere - caz particular de simulatie prin interpunere de persoane.
Alta opinie - deosebeste simulatia prin interpunere de persoane de conventia de prete-nomintrucat cocontractantul mandatarului ocult nu este partas la simulatie.
Nu poate fi retinuta.
Regimul juridic - conventia de interpunere este licita cand a fost intrebuintata in scopuri licite, pt incalcarea su eludara unor dispozitii legale imperative. In caz contrar - vor fi nule atat conventia dintre mandant si mandatarul ocult cat si actul incheiat cu tertul cocontractant.
Raporturile dintre mandant si mandatar - regulile de la mandat.
In caz de neexecutare a obligatiilor de catre
mandatarul ocult, mandantul poate intenta o actiune in declararea simulatiei pt
a inlatura aparenta creata prin actul public (dar nereal), in conditiile art.
Fata de tertii de buna credinta - mandatarul apare ca un adevarat contractant si va deveni personal creditor sau debitor ori titular al dreptului real. Intre ei si mandant nu se nasc raporturi juridice. Ei pot actiona doar pe calea actiunii oblice sau pot cere ca mandatarul sa le cedeze actiunea sa.
Tertul va putea actiona impotriva mandantului si in baza actului secret - dar cu conditia dovedirii simulatiei.
Regulile de la mandatul simulat se aplica si in situatia in care mandantul nu a urmarit ca persoana sa sa fie ascunsa fata de terti si totusi mandatarul nu comunica acestora calitatea sa de reprezentant.
In cazul contractelor care se incheie, potrivit legii, intuitu personae, nu pot fi aplicabile regulile de la contractul de interpunere de persoane.
IX
Notiunea si caracterul contractului de societate .Domeniu de aplicare.
Notiune - contract prin
care doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) se obliga, fiecare fata
de celelalte, sa puna in comun aportul lor material si/sau de munca spre a
constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii
unui scop patrimonial comun, foloasele sau pierderile fiin impartite intre ele
(art. 1491 comb. cu art. 1492 alin. 2 si art.
Consimtamantul partilor in vederea constituirii societatii (affectio societatis) - in lipsa acestuia nu avem contract de societate civila, indiferent de denumirea data de parti.
Consimtamantul nu trebuie sa fie viciat. Poate fi anulat pt eroare asupra persoanei (se incheie intuitu personae).
Partile - capacitatea de a face acte de dispozitie.
Minorilor nu li se aplica art. 10 Decretul nr. 31/1954 - nu are capacitate de a incheia contract chiar daca aduce aport doar in munca
Societatea =asociatie de persoane, nu de capitaluri Þminorul sau interzisul nu poate incheia nici prin ocrotitor legal sau cu incuviintarea lui si cu autorizarea autoritatii tutelare
Femeia casatorita inainte de 18 ani poate face parte
Nu poate fi incheiat intre doi soti - dat comunitatii de bunuri
Participarea - fie si inegala, a tuturor partilor la constituirea fondului comun prin aducerea unui aport social.
Impartirea foloaselor si a pierderilor - intre toate partile contractante.Atribuirea foloaselor sau suportarea pierderilor numai de unul sau unii - sanctiunea nulitatii (clauza leonina).
Scopul patrimonial comun urmarit de asociati - trebuie sa fie licit.
Caractere juridice
Contract civil - pt a fi deosebita de soc comerciale, ea neavand calitate de comerciant.
Consecinte:
nu poate fi declarata in stare de faliment
litigiile sunt de competenta instantelor civile
nu are personalitate juridica (lipsa e de natura ei) dar o poate dobandi cu respectarea formalitatilor si in conditiile legii sau daca legea prevede expres aceasta.
Caracter lucrativ (patrimonial) este de esenta societatii civile prin care se deosebeste de collegia (asociatiile si fundatiile fara scop lucrativ).
Scop lucrativ - nu numai beneficii sub forma castigului in banici si de alta natura.
Contract sinalagmatic -fiecare asociat se obliga fata de ceilalti sa-si aduca aportul social si sa desfasoare activitatea la care s-a obligat.
Se deosebeste de celelalte - obligatiile fiecarui asociat coincid in esenta cu ale celorlalti, pt ca scopul comun le uneste.
Contract cu titlu oneros - fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj.
Particularitate: in schimbul aportului socia adus asociatul nu primeste un echivalent in schimb de la ceilalti fata de care s-a obligat, ci va beneficia alaturi de ei de foloasele realizate.
Este un contract cu titlu oneros comutativ:
obligatiile asociatiilor sunt cunoscute la momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si nesigur
contractul nu se incheie cu gandul la sansa unui castig sau pierdere.
Contract consensual - poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus unei forme speciale.
Dovada contractului - dupa regulile dreptului comun.
Nu se impune multiplul exemplar si nici bun si aprobat.
Tertele persoane pot dovedi existenta contractului - prin orice mijloc de proba. Partile opun terilor contractul de societate daca are data certa.
Contact cu executare succesiva - asociatii fiind obligati intre ei pe toata durata societatii.
Contract incheiat intuitu personae - increderea reciproca are rol determinant Þ nici unul nu poate ceda drepturile sale in societate si nici nu-si poate substitui o alta persoana ori asocia o a treia persoana la societate fara invoirea unanima a celorlalti.
De regula societatea inceteaza la moartea unuia din asociati.
Domeniu de aplicare - mult mai restrans comparativ cu cele comerciale.
se poate incheia intre persoane fizice invederea construirii unei case cu mai multe apartamentesao alte constructii sau in vederea realizarii unui alt scop patrimonial comun. Se poate incheia si intre persoane juridice sau intre persoane fizice si juridice.
Meseriasii pot constitui o societate in vederea exercitarii in comun a meseriei, intrucat executarea lucrarii de catre ei cu materialul clientului nu reprezinta fapte obiective de comert.
Contractul de societate in domeniul agricol - legea nr. 18 prevazand constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica. Formele in care se poate realiza asocierea proprietarilor de terenuri agricole - reglementate in concret de legea nr. 36/1991:
a) societati comerciale in conditiile legii nr. 31/1990 - guvernate de legile comerciale
b) societati agricole, cu personalitate juridica - dispozitiile C. civ. numai in subsidiar legea care le guverneaza fiind lg. 36/1991
c) asocieri (societati simple) - fara personalitate juridica, pe baza de intelegere intre doua sau mai multe familii (persoane), avand ca scop exploatarea terenurilor agricole, cresterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, conditionarea, prelucrarea si vanzarea produselor, prestarea unor servicii, alte activitati. In cazul acestor societati - asociatii pot stabili singuri conditiile in care inteleg sa-si desfasoare activitatea (obiectul activitatii si aporturile sociale) in rest supunand raporturile dintre ei si cu tertii reglementarilor C. civ.
in materia societatilor comerciale se pot aplica dispozitiile C. civ. referitoare la contractul de societatein lipsa de norme speciale in domeniu.
Aportul social
Notiune - contributia pe care fiecare asociat este obligat sa o aduca in societate pt alcatuirea fondului comun.
Aportul social trebuie sa fie:
determinat sau determinabil
posibil
licit.
Poate consta dintr-o suma de bani sau alte bunuri
mobile sau imobile
corporale sau incorporale
certe sau generice
fungibile si consumptibile sau nefungibile si neconsumptibile.
Poate consta si din bunuri viitoare.
Poate consta si din anumite servicii. (prestatii in munca).
Poate fi de valori inegale si de natura diferita.
suma de bani - legea e mai severa in privinta asociatilor decat in cea a debitorilor comuniÞ daca suma nu a fost pusa in comun, datoreaza dobanzi de drept si fara punere in intarziere din ziua in care trebuia sa o plateasca si poate fi obligat la plata de daune-interese.
Pt creante ca aport - raspunde nu numai de existenta ei la momentul cesiunii ci si de solvabilitate la data exigibilitatii creantei.
bun individual determinat si neconsumptibil sau nefungibil - aportul poate consta in proprietatea acelui bun sau numai in folosinta lui.
Bunurile din domeniul public - inalienabile Þ proprietatea lor nu poate fi adusa ca aport.
Terenurile agricole pot fi aduse, de asemenea numai in folosinta societatii, asociatii pastrandu-si dreptul de proprietate.
serviciile - nu trebuie confundate cu activitatea comuna desfasurata in cadrul administrarii treburilor societatii sau cu activitatea tertelor persoane in folosul societatii, in baza contractului incheiat cu societatea.
Serviciile acte si fapte care:
depasesc cadrul activitatii obisnuite
sunt de natura sa aduca foloase societatii in virtutea aptitudinilor personale sau a profesiei asociatului
sunt personale- promisiunea faptei altuia nu se aplica
Regim juridic - sumele de bani sau alte bunuri fungibile sau consumptibile ca aport juridic devin proprietatea comuna (pe cote-parti) a asociatilor.
Pt imobile trebuie respectate conditiile de fond, forma si publicitate prevazute de lege.
Pt creante - cesiunea ei catre asociatie tebuie notificata sau acceptata printr-un act autentic de catre debitorul cedat.
Cel care aduce ca aport proprietatea unui bun - datoreaza garantie ca un vanzator ptr evictiune si raspunde ca un vanzator pt viciile ascunse.
Pt aportul in folosinta - garantie ca un locator.
Riscul pieirii fortuite a lucrului:
ca aport proprietatea - de catre societate chiar daca nu a fost efectiv predat
ca aport folosinta - asociatul proprietar
Patrimoniul social - patrimoniu distinct de patrimoniul fiecarui asociat, asimilat cu indiviziunea succesorala.
Functionarea societatii civile
Durata societatii - este de esenta societatii civile, contractul nefiind susceptibil de executare uno ictu.
Incepe - din momentul incheierii contractului, daca nu prevad un termen suspensiv.
Se poate stipula si o conditie suspensiva.
Daca durata nu e stipulata - se prezuma pt toata viata asociatilor
Raporturile dintre asociati si societate - trebuie sa fie caracterizate prin buna-credinta si grija pt treburile societatii.
Fiecare asociat raspunde pt daunele provocate in mod culpabil.
Daunele cauzate nu se compenseaza cu eventualele foloase aduse societatii prin alte fapte sau acte.
Daca a folosit sumede bani din patrimoniu in interes propriu - va datora dobanzi din ziua luarii lor, fara punere in intarziere.
Asociatul are actiune imp societatii - pt sumele cheltuite in folosul ei si pt obligatiile contractate cu buna-credinta si pt pagubele suferite (fara culpa) cu ocazia activitatilor desfasurate pt administrarea treburilor societatii.
Administrarea societatii - modul si organele de administrare determinate prin acordul unanim al asociatilor (in contract sau un alt act ulterior).
Administrarea incredintata - unei persoane sau mai multora.
Unuia singur - printr-o clauza speciala din contract (administrator statutar) - poate efectua toate actele fara consimtamantul celorlalti iar imputernicirea - revocata doar pt cauza legitima.
daca a fost desemnat ulterior incheierii contractului - revocat ca un mandatar, prin votul majoritatii asociatilor.
Mai multor persoane (asociati) - fara a li se determina atributiile si fara a se arata ca actele trebuie facute in comun - fiecare poate incheia valabil actele gestiunii.
Daca s-a convenit contrariul - pt validitatea actului - consimtamantul tuturor administratorilor.
Daca asociatii n-au prevazut nimic, regulile:
a) se prezuma ca si-au dat reciproc mandat de administrare
b) fiecare poate folosi lucrurile societatii cf destinatiei , cu conditia sa nu aduca pagube si sa bnu impiedice pe ceilalti in exercitarea drepturilor lor
c) actele cu privire la imobilele societatii trebuie aprobate de toti
d) actele de dispozitie - nu pot fi facute valabil decat in baza unui mandat special dat de toti
Cand se incalca aceste reguli - actele si faptele respective - obliga doar pe cel care le-a savarsit.
Raporturile cu tertii - daca prin incheierea contractului nu ia nastere o persoana juridica, in relatiile cu tertii societatea nu exista ca subiect de drept.
Daca asociatul contractant cu tertii - a fost imputernicit sau cand rezulta un beneficiu pt societate - se angajeaza raspunderea contractuala a tuturor asociatilorÞcreditorul poate urmari atat fondul social cat si bunurile din patrimoniul personal al asociatilor
Asociatii nu raspund solidar. Datoria se divide intre ei proportional cu numarul lor si indiferent de aportul social adus de fiecar.
Se poate stipula si altfel (proportional).
Impartirea foloaselor si a pierderilor - se poate face la incetarea sau in cursul functionarii societatii.
Se face, in lipsa de stipulatie contrara - proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat.
Modul de impartire a foloaselor - este lasat la aprecierea partilor. TOTUSI legea declara nul contractul de societate in care totalitatea foloaselor s-ar atribui unui asociat sau prin care s-ar stipula ca unul sau mai multi sa fie scutiti de a particiap la pierdere.
(societas leonina)
se poate insa stabili un mod inegal de participare la beneficii si pierderi, cu conditia sa nu reprezinte o eludare a legii.
Incetarea societatii civile
Cauze de incetare :
a) prin expirarea termenului pt care a fost contractata. Inainte de aceasta valabilitatea poate fi prelungita prin acordul unanim al asociatilor, neoperand reinnoirea tacita. Dizolvarea ei poate fi ceruta prin justitie de unul sau mai multi asociati pt motive intemeiate care se vor aprecia de instanta.
b) Daca a fost contractata pe termen nelimitat, inclusiv termenul incert al vietii unui asociat - prin denuntarea contractului de societate de catre unul sau mai multi asociati, notificata cu buna credinta si la timp si celorlalti.
c) Prin pierderea fondului social sau prin realizarea scopului.
d) Prin moarte sau declararea judecatoreasca a mortiidaca nu s-a stipulat ca ea continua cu mostenitorii asociatului decedat sau, dupa satisfacerea mostenitorilor - intre asociatii ramasi in viata (cel putin doi).
e) Prin punerea sub interdictie sau prin insolvabilitatea (falimentul) unui asociat (recunoscuta prin hotarare judecatoreasca). Poate continua prin intelegere (ca la decces).
f) Cand un asociat a promis sa aduca in societate proprietatea unui lucru, daca acesta a pierit (integral) inainte de a fi adus ca aport in societate.
g) Pt pieire partiala - instanta chemata sa aprecieze (cf art, 1529) temeinicia cererii de dizolvare.
Efectele incetarii - patrimoniul se lichideaza si activul net sau pasivul se imparte intre asociati proportional cu drepturile lor, conform cu regulile stabilite in materie de imparteala a mostenirii. Se tine insa seama de prevederile contractului referitoare la impartirea foloaselor si pierderilor.
Aportul in folosinta unui lucru - se restituie asociatului proprietar.
Termenul general de prescriptie a actiunii avand ca obiect desocotirea cheltuielilor efetuate de asociati - incepe sa curga de la data incetarii societatii.
Cererea de partajare a bunurilor - este imprescriptibila.
X
Notiune - contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704) prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte l adreptul care este litigios sau indoielnic.
Tranzactia presupune:
existenta unui drept litigios si/sau indoielnic
intentia partilor de a pune capat litigiului existent sau a preintampina nasterea unui litigiu
existenta unor concesii reciproce.
Caractere juridice:
contract sinalagmatic - deci se poate cere rezolutiunea contractului pt neexecutare de obligatii dar numai daca una din parti si-a asumat o obligatie noua pe care nu o executa.
contract cu titlu oneros si comutativ
contract consensual - cerinta formei scrise prevazuta de art. 1705, indiferent de valoare vizeaza numai dovada contractului si este ceruta pt a nu da nastere unui proces mai greu.
Proba cu martori - admisa daca exista un inceput de dovada scrisa sau preconstituirea sau conservarea - cu neputinta.
Daca pt o instrainare legea prevede forma solemna - contractul de tranzactie - tot in forma solemna, sub sanctiunea nulitatii absolute (pt tranzactia extrajudiciara).
Pt tranzactia judiciara - hotararea judecatoreasca de expedient suplineste cu prisosinta forma notariala.
Daca tranzactia produce efecte pur declarative - nu e necesara respectarea formei autentice, indiferent ca e judiciara sau extrajudiciara.
Conditii de validitate - se aplica regulile generale in materie de contracte.
Capacitatea partilor - de dispozitie.
Mandatarul - procura speciala.
Obiect - nu bunuri scoase din circuitul civil.
Scop - nu ilicit - nulitate absoluta
Nulitatea contractului de tranzactie - art. 1712-1716 aplicatii ale regulilor generale in materie.
Eroare - nu e cea asupra cuantumului prejudiciilor suferite.
Se poate cere anularea tranzactiei incheiata pt executarea unui titlu nul (sau anulabil) sau alte cauze de ineficacitate, sau pt stingerea unui proces solutionat printr-o hotarare definitiva, afara numai daca partile ar fi tratat in cunostinta de cauza.
Greselile aritmetice - nu sunt motive de anulare - dar trebuie rectificate (art. 1717).
Nulitatea tranzactiei - se intinde asupra intregului contract.
Daca tranzactia a avut ca obiect stingerea litigilui prin hot de expedient si ulterior se constata sau se pronunta nulitatea tranzactiei - se anuleaza in consecinta si hot de expedient.
Interpretarea contractului - principiu - renuntarile la drepturi sunt de stricta interpretare.
Art. 1709 - tranzactiile se marginesc numai la obiectul lor si (art. 1710) numai la pricinile de care trateaza.
Efecte extinctive - impiedica partile sa formuleze din nou pretentii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tranzactie.
Are puterea unei hotarari definitive (art. 1711).
Totusi tranzactia este un contract civil obisnuit - nu constituie titlu executoriu.
Daca e consemnata intr-o hotarare de expedient sau intr-un act autentic susceptibil de executare silita se poate cere investirea ei cu formula necesara in vederea executarii silite.
Efecte declarative - recunoaste drepturi preexistente si le consolideaza, punandu-le la adapostul unei contestatii judiciare (tranzactia non est titulus, sed tituli confessio).
Din efectul declarativ rezulta:
partea nu este succesorul in drepturi al celeilalte parti
produce efecte si pt trecut, pana in momentul nasterii drepturilor ce se consolideaza
nu poate servi ca just titlu pt uzucapiunea de 10-20 ani, intrucat justul titlu trebuie sa fie un act translativ de proprietate.
Publicitatea imobiliara - legea supune tranzactia transcrierii asupra drepturilor reale imobiliare.
Efecte constitutive sau declarative - in anumite cazuri pot fi ale tranzactiei.
cand, in schimbul renuntarilor facute de cealalta parte, efectueaza sau promite anumite prestatii
Efectele relative - potrivit principiului relativitatii contractelor - nu produce efecte fata de terti.
Mai m,ult, desi are efecte retroactive - nu produce efecte fata de tertyii care, inainte de tranzactie au dobandit drepturi asupra bunulu litigios.
Probleme speciale privitoare la imobile - precizari pt ipoteza in care, in schimbul renuntarilor facute de o parte, cealalta parte transmite proprietatea unui imobil:
bunurile care fac parte din domeniu public nu pot fi instrainate nici pe calea tranzactioei
proprietatea terenului atribuit cf art. 18 alin. 1 art. 20 si art. 39 din lg. 18/1991 - pt care se interzice instrainarea timp de 10 ani de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii - nu poate fi transmisa
cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor
contractul trebuie in forma autentica pt instrainarea unui teren
daca terenul e agricol in extravilan, nu se pune problema exercitarii dreptului de preemptiune - pt ca legea vizeaza doar instrainarea prin vanzare
Constructii - obtinerea autorizatiei adminuistrative cf legii 50/1991 este necesara numai pt tranzactii care implica lucrari de construire, modificare, transformare, desfiintare etc. partile trebuie s-o ceara inainte de incheierea tranzactiei.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2542
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
